Viaţa pe pământ

Nume: Păduraru Andrees Roxana

Clasa: XF
Cum a apărut
viaţa pe
pământ? Oamenii de ştiinţă sunt de
părere că, de-a lungul timpului,
fulgerele produse în atmosfera
terestră ar fi putut activa
Sistemul nostru solar fosforul, o biomoleculă aflată la
s-a născut cu 4 miliarde originea vieţii pe planeta
de ani în urmă, dintr-un noastră, conform unui nou studiu
nor alcătuit din praf şi realizat de cercetători de la
gaze. Astonomii se Universitatea Yale. Acest studiu
întreabă, dacă atunci ne ajută să înţelegem cum ar fi
existau deja molecule putut să apară viaţa pe Pământ.
organice care au dat
naştere mai târziu vieţii
pe pământ
 Fosforul este un ingredient necesar vieţii, aşa cum înţelegem noi
viaţa, pe Pământ. Cercetătorii caută semnătura chimică a fosforului şi
pe alte planete pe care ar putea exista viaţă. Însă, în urmă cu miliarde
de ani, fosforul era blocat în interiorul unor minerale insolubile, fiind
practic inaccesibil. Oamenii de ştiinţă s-au întrebat cum a fost posibilă
tranziţia fosforului în forma aflată la baza vieţii.

Cercetătorii sunt de părere că fosforul care a participat la apariţia

vieţii pe Pământ ar putea proveni dintr-un mineral rar denumit
schreibersit (sau rabdit), care apare frecvent în componenţa
meteoriţilor. Acest mineral se poate forma însă şi în materia vitrificată
sub acţiunea fulgerelor (fulgurită - material ce se formează atunci când
fulgerele lovesc solul nisipos). Schreibersitul este solubil în apă şi
astfel, conţinutul de fosfor este eliberat, iar acest element considerat
esenţial pentru apariţia vieţii a devenit accesibil pentru a intra în alte
reacţii chimice.
 Dacă unii oameni de ştiinţă sunt
de părere că schreibersitul a fost
adus pe Pământ de meteoriţi, alţii
susţin că nu s-ar produs suficient de
multe impacturi de acest fel în urmă
cu 4,5 miliarde - 3,5 miliarde de ani,
intervalul în care ar fi apărut viaţa
terestră.

În noul studiu, Hess şi colegii săi

sugerează că fosforul terestru ar
proveni din schreibersitul format în
urma loviturilor de fulger. Ei consideră
că această ipoteză este mai probabilă
pentru că numărul anual de lovituri de
fulger este relativ constant, spre
deosebire de numărul impacturilor cu
meteoriţi.
 “Fulgerele sunt drumul spre originea vieţii”, a comentat Hess.
Echipa a apelat la simulări pe calculator pentru a estima cât de multe fulgere s-au
produs în acea perioadă de timp în care viaţa a apărut pe Terra. Conform simulărilor,
între 1 miliard şi 5 miliarde de fulgere s-au produs anual de-a lungul acestei perioade, ce
a durat aproximativ 1 miliard de ani. Dintre acestea, între 100 de milioane de fulgere şi 1
miliard de fulgere ar fi lovit solul în fiecare an. Pentru comparaţie, în prezent pe Terra se
produc în medie 560 de milioane de fulgere pe an.
 Profesorul Hess şi echipa lui sunt de părere că
fulgerele care se descarcă în sol au fost suficient de
frecvente şi au creat o cantitate mare de schreibersit,
care, în prezenţa apei, s-a dizolvat, eliberând fosforul,
care a putut intra astfel în alte reacţii şi combinaţii
chimice, printre care şi reacţiile care au dus la apariţia
vieţii.
 Suntem singuri în Univers?
 Cu mai bine de 400 de ani in urma,
Giordano Bruno, un teolog si filosof
umanist italian din epoca Renasterii,
scria ca “in spatiu exista nenumarate
pamanturi care orbiteaza alti sori si
care ar putea gazdui creaturi similare,
ba chiar superioare celor de pe
omenescul nostru Pamant.”
Vizionarul a fost ars pe rug, in Roma,
la 1600. Spre finalul secolului al XIX-
lea, lucrarile stiintifico-fantastice ale
lui Jules Verne si H.G. Wells au
inceput sa popularizeze ideea vietii
extraterestre. Acum, controversatul
cercetator Stephen Hawking spune
unei lumi ca extraterestrii exista, dar
ca ar fi intelept din partea noastra sa
evitam contactul cu ei.
Bibliografie:
•https://
stirileprotv.ro/stiri/actualitate/cum-a-aparut-viata-pe-pamant-fenomenul-de-la-care-ar-fi-p
ornit-totul.html
•https://www.descopera.ro/galerii/7429470-suntem-singuri-in-univers-nu