Bunea Andreea, Stan Andreea, Vica Gabriela

XI F1

EVOLUTIA CHIMICA SI BIOLOGICA A VIETII

Istoria geologica a pamantului.
Se presupune ca Pamantul s-a format acum 4800 de milioane de ani, prin condensarea unui nor de gaze
si praf.Deoarece praful,consta in special, din elemente radioactive, descompunerea acestora din interiorul
Pamantului a generat multa caldura si actiune vulcanica, astfel incat temperatura de la suprafata
Pamantului era probabil mult mai inalta decat astazi.Exista inca destule controverse si nelamuriri asupra
compozitiei atmosferei stravechi, care provenea partial din interiorul Pamantului.Atmosfera straveche
continea probabil mult azot si era reducatoare bogata in hidrogen,metan,amoniac si apa.Dar hidrogenul sa consumat curand si cu timpul a crescut concentratia compusilor oxidati,cum ar fi monoxidul de
carbon.Este foarte probabil ca in perioada aparitiei vietii, atmosfera a fost puternic reducatoare, total
lipsita de oxigem.Oxigenul a aparut, mai tarziu, in mare parte ca produs al fotosintezei.
ISTORICUL PAMANTULUI SI AL VIETII
Pamantul si viata de pe Pamant au o istorie comuna.Aceasta se poate imparti in trei mari faze:
1.Faza abiotica (etapa protoplanetara) - este faza in care au aparut premisele proceselor
geofizice si geochimice care au creat conditii optime pentru aparitia vietii.Este faza evolutiei chimice.
2.Faza biotica - debuteaza odata cu aparitia primelor forme de viata la inceputul
Arhaicului.Prin intermediul activitatilor lor vitale, organismele au influentat in diverse moduri evolutia
ulterioara a atmosferei, hidrosferei si litosferei, implicandu-se astfel in mod direct in modificarea conditiilor
viitoare de existenta si evolutie.
3.Faza antropica - faza antropica a inceput la sfarsitul perioadei Tertiale, odata cu apartitia
omului.Odata cu raspandirea lui pe glob si cu desfasurarea din ce in ce mai intens a activitatilor sale vitale
si de productie, omul influenteaza din ce in ce mai mult evolutia mediului biotic si a celui abiotic.

TEORII PRIVIND EVOLUTIA VIETII

Teorii clasice si moderne privind originea si evolutia vietii
1. Teorii clasice
Biologia generala actuala se confrunta cu multe probleme dificile si controversate cum ar
fi:originea vietii relatiile organismelor cu mediul,problemele ereditatii si variabilitatii, problema relatiilor
dintre ontogenie si filogenie etc.

Teoria generatiei spontane

Cea mai veche conceptie despre aparitia vietii pe Pamant, aparuta inca inca din Antichitate,
este Teoria generatiei spontane, sustinuta si exprimata in doctrina lui Democrit.Potrivit acesteia, viata este
rezultatul actiunii fortelor mecanice ale naturii.Aparitia initiala a fiintelor vii sau nasterea lor spontana din
apa si namol s-ar datora unei combinatii intamplatoare mai precis este rezultatul intalnirii si unirii celor mai
mici particule de pamant umed cu atomii focului.Aristotel, cel mai mare naturalist al Antichitatii,
considera ca larvele, viermii si alte insecte se formeaza din roua, din lemn uscat,din par,din sudoare si din
carne.
Savantul francez Louis Pasteur combate ceasta teorie, el dovedind experimental ca micro
organismele nu pot lua nastere din infuzii si solutii organice, ci din germenii lor.

Teoria panspermiei
Aceasta conceptie parea ca intr-un fel ar raspunde rolului pe care Pasteur il atribuie lumii
omniprezente a microorganismelor in geneza proceselor cu care se justifica dezvoltarea spontana a vietii
in anumite medii.
Aceasta teorie s-a impus in lumea stiintifica prin doua ipoteze:a cosmozoizilor sau a

Bunea Andreea, Stan Andreea, Vica Gabriela

XI F1
litopanspermiei si a radiopanspermiei.

Ipoteza cosmozoizilor sau a litopanspermiei

Aceasta ipoteza sustine ca germenii au fost transportati cu ajutorul meteoritilor.Principalul
argument al ei l-a constituit faptul ca intr-o serie de meteoriti petrosi au fost descoperiti compusi ai
carbonulu isi chiar "particule organizate" asemanatoare algelor numite Clausiphera fissa sau Coelestites
sexangulatus.
Ipoteza radiopanspermiei
Creatorul acestei ipoteze a fost savantul suedez Svante Arrhenius, laureat al premiului Nobel in
anul 1904, care era adeptul conceptiei ca viata este raspandita ptretutindeni in spatiul cosmic.El sustinea
ca presiunea razelor de lumina care strabat spatiul cosmic ar putea transporta germenii vietii din corpurile
ceresti dotate cu viata spre alte, inca lipsite de viata, in acest fel "fecundandu-le".
2. Teorii moderne

Ipoteza panspemiei dirijate

Aceasta ipoteza, elaborata de Crick si Orgel (1973, 1983), considera ca viata ar fi aparut pe o alta
planeta "mai veche" , care a beneficiat de conditii asemanatoare sau chiar mai bune pentru
aparitia.Pamantul si probabil alte planete sterile au fost "insamantate" cu forme vii elementare, de tipul
microorganismelor actuale, in mod deliberat de catre unele fiinte inteligente apartinand unor civilizatii
avansate care traiesc in sisteme solare cu originea acum cateva miliarde de ani.

Teoria Oparin-Haldane

O teorie care corespunde premisei care a fost elaborata de renumitul bio-chimist rus Oparin la
Congresul Societatii botanice ruse din anul 1922 si, ulterior de un alt biochimist,englezul Haldane, care a
formulat in 1928 o ipoteza similara.Autorii acestei teorii au impartit drumul de dezvoltare pana la materia
vie in trei etape:
1.Etapa neorganica - este etapa aparitiei hidrocarburilor primare.Ea trebuie considerata ca
tinand de treapta cosmica a dezvoltarii.Este probabil ca aceasta combinatie, carbon-hidrogen, aparuta
fara participarea vietii sa fi existat si pe Pamant fiind un material initial pentru formarea vietii.
2.Etapa organica - a preistoriei vietii este reprezentata de aparitia aminoacizilor si s-a realizat in
conditii specifice.Lipsa de oxigen liber a dat posibilitatea razelor ultraviolete solare sa atinga suprafata
pamantului. Compozitia actuala a atmosferei nu mai permite acest lucru.
3.Etapa biologica - a reprezentat pasul decisiv in procesul aparitiei vietii prin care substantele
proteice gata alcatuite au dat nastere unor sisteme capabile de metabolism.
Ipoteza proteinoidelor
In perioada anilor 1965-1969 S.V Fox si colaboratorii sai de la Institutul de Evolutie Moleculara a
Universitatii din Miami (Florida-SUA), experimentand cu diferiti aminoacizi au obtinut numeroase
polimerizari utilizand ca sursa de energie caldura.Rezultatul cel mai interesant a fost obtinerea, pornind de
la acizii aspartic glutamic, a unor polimeri pe care i-au numit proteinoide sau proteionil - din cauza
numeroaselor insusiri ce le apropie de proteine.

Bunea Andreea, Stan Andreea, Vica Gabriela

XI F1

Bunea Andreea, Stan Andreea, Vica Gabriela

XI F1
De asemenea, am gasit un articol publicat pe site-ul http://stiintasitehnica.com/stiri/apte-teorii-despreoriginea-vie-ii . Articolul este urmatorul :

apte teorii despre originea vieii

Scntei electrice (fulgere)

O cercetare din anul 1953, experimentul Miller-Urey, a demonstrat c scnteile electrice pot
genera aminoacizi i zaharuri ntr-o atmosfer ncrcat cu ap, metan, amoniac i
hidrogen. S-a speculat, de aici, posibilitatea ca fulgerele s fi contribuit la nceputurile
formrii vieii terestre, versiune incipient din care, milioane de ani mai trziu, molecule mai
complexe s-ar fi putut dezvolta. Studii recente au ameninat teoria, demonstrnd c
atmosfera tnr a Pmntului era srac n hidrogen, dar tot tiina a sugerat c norii
vulcanici din aceeai perioad puteau conine acest element, dimpreun cu metanul i
amoniacul. Iar descrcrile electrice i traversau nemijlocit.

Din pmnt am ieit

Bunea Andreea, Stan Andreea, Vica Gabriela

XI F1

Potrivit unei idei elaborate de chimistul Alexander Graham Cairns-Smith, de la Universitatea

Glasgow, din Scoia, primele molecule de via s-ar fi putut forma n pmnt, cu ajutorul
cristalelor minerale de argil. Mediul argilos ar avea capacitatea nu doar de fi concentrat
laolalt compui organici, dar a ajutat i la organizarea lor n tipare, aproximativ dup modul
n care genele ADN-ului procedeaz astzi. Rolul principal al ADN-ului este s stocheze
informaii despre cum ar trebui aranjate alte molecule. Secvenele genetice din ADN sunt
instruciuni ale modului n care aminoacizii trebuie aranjai n proteine. Cairns-Smith
sugereaz c cristalele minerale din argil ar fi putut ordona moleculele organice n tipare
organizate. Dup un timp, moleculele organice au preluat aceast sarcin i s-au organizat
autonom.

Izvoarele hidrotermale

Bunea Andreea, Stan Andreea, Vica Gabriela

XI F1
Mai multe experimente au demonstrat cum un gaz vulcanic, oxisulfura de carbon (COS), ar
fi putut instrumenta formarea prebiotic a peptidelor, cele mai scurte secvene de
aminoacizi din componena proteinelor. Acum trei miliarde de ani, COS ar fi putut fi generat
pe fundul mrilor i oceanelor prin erupiile izvoarelor hidrotermale, bogate n nutrieni.
Deoarece oxisulfura de carbon se depreciaz rapid n mediul acvatic, cercettorii
speculeaz c lanurile de aminioacizi s-ar fi format pe roci din apropierea surselor de COS.
Este posibil ca, din acest punct, moleculele organice s se fi concentrat i amestecat nct
s genereze catalizatorii minerali necesari reaciilor critice apariiei microorganismelor
elementare. Un indiciu al faptului c aceast teorie are o baz destul de solid este faptul c
i n prezent, izvoarele hidrotermale, bogate n energie chimic i termic, ntrein
ecosisteme foarte active.

Debut ngheat

Bunea Andreea, Stan Andreea, Vica Gabriela

XI F1

Cu trei miliarde de ani n urm, Soarele strlucea cu aproximativ o treime din puterea lui
actual. De aceea, este posibil ca oceanele, sau oceanul planetar, s fi fost acoperite de
ghea. Acest strat ar fi putut avea o grosime de zeci, poate de sute de metri i ar fi protejat
fragilii compui organici din apa de dedesubt, sau chiar din ghea, de lumina ultraviolet ce
ajungea pe Pmnt nefiltrat de o atmosfer i de distrugtoarele impacturi cosmice. Frigul
ar fi putut ajuta aceste molecule s supravieuiasc mai mult, fcnd posibil manifestarea
reaciilor necesare formrii vieii. Ideea c viaa i-ar avea originile n ghea este destul de
nou i ntructva contradictorie cu teorii mai larg acceptate. Totui, potrivit cercettorului
Stanley Miller, care a sugerat teza de fa, gheaa nglobeaz anumite proprieti ce o
recomand ca fiind un mediu potenial de formare a primelor molecule prebiotice.

Lumea ribonucleic

Bunea Andreea, Stan Andreea, Vica Gabriela

XI F1

ADN-ul necesit proteine pentru a se forma, iar proteinele au nevoie de ADN pentru a
exista, deci cum s-au putut alctui aceste elemente fundamentale vieii unul fr ajutorul
celuilalt? Rspunsul ar putea fi ARN-ul, sau acidul ribonucleic, cel care poate stoca
informaii precum ADN-ul, servi ca enzim, asemenea proteinelor i ajuta att la crearea
primului ct i a celor din urm. Cu timpul, ADN-ul i proteinele au nlocuit ARN-ul, deoarece
ambele sunt mai eficiente, n termeni de genetic. ARN-ul mai exist nc i ndeplinete
unele funcionaliti n organisme, inclusiv rolul de ntreruptor pentru unele gene. Muli
oameni de tiin sunt de acord c viaa a trecut printr-o perioad cnd ARN-ul (acid
ribonucleic) era molecula dominant, cea care a coordonat stagiile incipiente ale vieii.
Totui, aceast ipotez nu explic modul n care ARN-ul n sine a fost posibil pe Pmnt.

Molecula mic

Bunea Andreea, Stan Andreea, Vica Gabriela

XI F1

Esena teoriei pe care chimistul american Robert Sharpiro i alti cercettori o denumesc
modelul moleculei mici, pentru a explica originea vieii pe Pmnt, const n ideea c viaa
primordial a aprut oriunde condiiile au permis reacii chimice ciclice, consumatoare de
energie, n containere naturale, ca de exemplu n cavitile rocilor. Majoritatea acestor
reacii nu erau foarte productive i rezistente, dar unele dintre ele ar fi putut forma sisteme
chimice autosustenabile. Eventual, pe msur ce ali compui s-au alturat, unii catalizatori
s-au format, pavnd drumul acestui tip de sisteme ctre un proces evolutiv. Altfel spus, n
loc s evolueze din molecule complexe, aa cum este ARN-ul, viaa ar fi putut demara cu
molecule mai mici care au interacionat ntre ele n cicluri. n timp, de aici ar fi evoluat
molecule mai complexe, care au preluat funcia executrii acestor reacii, ndeplinind-o mai
bine dect cele iniiale.

Panspermia

Bunea Andreea, Stan Andreea, Vica Gabriela

XI F1

Poate c viaa nici mcar nu a nceput pe Terra, ci a fost adus aici din alte zone ale
spaiului cosmic, o noiune cunoscut drept panspermie. De exemplu, adesea, fragmente
stncoase sunt mprtiate de pe suprafaa planetei Marte n urma diferitelor impacturi
cosmice. De asemenea, mai muli meteorii marieni au fost descoperii pe Pmnt, iar
cercettorii au sugerat c ei ar fi adus microbi aici, cu miliarde de ani n urm, teorie care
ne-ar face pe toi s fim, de fapt, marieni la origine. Ali oameni de tiin au sugerat c
viaa ar fi putut cltori pe Pmnt la bordul unor comete ce au venit din sisteme solare
ndeprtate. Interesant este, ns, la aceast teorie, c i dac ar confirmat, misterul
privitor la felul n care viaa a nceput pe Pmnt ar rmne n picioare, doar c ar viza, n
schimb, orice alt loc din Univers.