Sinteza artificială a genelor

Sinteza artificială a genelor este o metodă utilizată pentru a produce gene sintetice, care
pot fi introduse în secvenţele de ADN. Există un număr de utilizări pentru genele artificiale,
variind de la cercetare până la dezvoltarea culturilor care pot rezista dăunătorilor.

Această metodă se aseamănă foarte mult cu procesul de clonare, în care un om de

ştiinţă face o cop i e  a   un e i  zo n e  d e  i n te re s  g e ne ti ce   di n tr-o mo n stră d e
AD N e xi ste n t.C lo n a rea   po a te   fi  problematică şi predispusă la erori,
dar deasemenea consumă si mult timp deoarece este nevoie ca genele să fie atent
identificate și verificate. De asemenea sinteza genelor, permite cercetătorilor să schimbe
natura genei și modul în care se distribuie proteinele, aceasta fiind o trăsatură foarte
importantă.

Identificarea si izolarea enzimei ADN-polimeraza a făcut posibilă clonarea unor

secvențe precise din macromolecula de ADN, adică a unor gene.

Procesul cunoscut sub numele de polimerizare in lanț (engl.polymerase chain

reaction-PCR) constă în recunoașterea unei secvențe de ADN și producerea în
eprubete, cu ajutorul enzimei ADN-polimeraza, a unui număr mare de copii ce sunt
apoi introduse în celule.Această tehnică este posibilă datorită specificității enzimei
ADN-polimeraza de a recunoaște cu exactitate un anumit segment din ADN.În
majoritatea laboratoarelor de terapie genetică există dispozitive automate de
producere a clonelor de ADN.

PCR decurge prin succesiunea ciclică a următoarelor etape:

1. denaturarea ADN prin încălzire la o temperatură ~96 de grade C;

2. legarea primerilor la temperatura de renaturare ~50 de grade C;

3. elongarea fragmentelor complementare la temperatura 72 de grade C;

 Aceste etape se repetă de 25-35 ori. Produsele din ciclul anterior servesc ca
matriţe pentru sinteza noilor catene (astfel în ciclu I dintr-o moleculă de ADN de
interes se obţin 2 molecule, în ciclul II – IV molecule, în ciclul III – VIII molecule etc.,
după 30 de cicluri se obţin peste 1 mlrd copii).

Gobind Khorana (1970) a reușit sinteza artificială a genei care determină

sinteza ARN-solubil ce transferă alanina. Această genă relativ simplă este formată
dintr-o secvență de numai 77 nucleotide. Încă din anul 1965 s-a reușit să se
descopere ordinea de succesiune a nucleotidelor în molecula de ARN-solubil care
transferă aminoacidul in alanină la locul sintezei proteice. Mai întai au fost sintetizate
chimic un număr de 15 tipuri de oligonucleotide, formate fiecare din 5-20 nucleotide.
Cu ajutorul enzimei ligaza, descoperită în anul 1967, s-a mers mai departe și s-a
efectuat sudura enzimatică a oligonucleotidelor. Dupa aceea, prin folosirea unei alte
enzime, denumită kinaza polinucleotidică, s-au obținut trei segmente de ADN dublu
catenar, care prin acțiunea unor enzime au fost legate între ele și au dat naștere
PRIMEI GENE SINTETIZATE TOTAL ARTIFICIAL.
 Desigur că este încă prea devreme pentru a vedea dacă gena sintetizată
artificial este activă, adică dacă poate realiza sinteza ARN-solubil respectiv. În orice
caz, sinteza totală artificială a unei gene constituia un eveniment remarcabil al științei
contemporane.
Implicațiile acestor descoperiri:

În primul rând va deveni posibilă INTERVENȚIA UMANĂ ÎN STRUCTURA

GENELOR ȘI ÎN FUNCȚIONALITATEA LOR. De pilda este cunoscut faptul ca o
serie de maladii ereditate sunt provocate de mutatii ale genelor, prin care modificări
extrem de mici la nivelul informației genetice din ADN au consecințe grave asupra
funcționării organismului. Un exemplu: la om sunt cunoscute așa-numitele maladii ale
sângelui sau hemoglobinopatii, caracterizate prin prezența la indivizii respectivi a
unei hemoglobine anormale. În sinteza hemoglobinei intervin, după cum este bine
cunoscut astazi, două gene diferite. Printr-o intervenție ,,chirurgicală" la nivelul
genelor mutante, greșala ar putea fi eliminată și organismul va putea sintetiza
hemoglobina normală.

Sinteza artificială a genei este utilizată în obţinerea, prin metodele

biotehnologiei, a numeroase medicamente sau substanţe biologic active: insulină,
plasminogen, hormon de creştere uman, interferoni, eritropoietină, interleukine,
factorul antihemofilic ş.a. Una din metodele pentru obţinerea insulinei umane,
utilizează ARN mesager (ARN-m), sintetizat în celulele beta ale pancreasului
endocrin (insulele Langerhans), din care este izolat şi purificat.
Izolarea şi sinteza artificială a genelor: progresele mari realizate în studiul
structurii moleculare şi funcţiei genelor au fost posibile izolarea şi sinteza lor
artificială. Să vedem mai întâi cum s-a efectuat izolarea artificială a genelor.

Operaţia izolării genei a fost realizată în anul 1969 la Universitatea Havard din
Statele Unite de către J.Beckwith şi colaboratorii săi. Cercetările, publicate în revista
engleză Nature, din noiembrie 1969, s-a efectuat pe bacteria Escherichia coli, care
are un singur cromozom de formă circulară pe care se găsesc circa 3000 de gene.
Printre acestea se află trei gene notate cu literele x,y,şi a ce determină sinteza a trei
enzime: β-galactozidaza, galactozid-permeaza şi transacetilaza, care intervin în
procesul de metabolizare a lactozei, zahăr ce se găseşte în lapte. Aceste gene fac
parte dintr-o unitate genetică mai mare denumită operonul lactozei (prescurtat lac),
din care mai fac parte şi alte trei gene care intervin în reglajul genetic al operonului
respectiv