Teoria asupra

aparitiei vietii
 Aparitia vietii pe Pamant este, poate, cel mai mare mister
cu care s-au confruntat de-a lungul timpului oamenii de
stiinta si nu numai. Teorii asupra aparitiei vietii apar
neincetat, fiecare proiect de cercetare schimba 2-3
amanunte ale unor teorii preexistente, aduce o oarecare
variatie si, practic, avem o noua teorie. Multi au incercat sa
ofere explicatii plauzibile asupra acestui proces de aparitie
a vietii, insa s-ar putea sa nu aflam niciodata cu certitudine
cum a ajuns Pamantul sa fie populat de milioane de
organisme vii.
Ipotezele creationiste

Ipotezele creationiste sunt cele mai vechi si sunt remarcabile prin dainuirea lor. Sunt
inca de actualitate si au multi adepti, cu alte cuvinte, o teorie despre care se
vorbeste mult e o teorie vie.
Esenta lor e binecunoscuta: cineva sau ceva, o fiinta sau o forta supranaturala, a
facut tot ceea ce este viu in natura si in Univers. Fiecare cultura isi are versiunea sa
proprie; monoteiste sau politeiste, religiile lumii includ, ca elemente de baza, mituri
legate de aparitia vietii. Printre cele mai interesante se enumera miturile japoneze
si tibetane.
Oare de ce apare Omul ca facut fie printr-o interventie divina fie din materia
neinsufletita (lut, roci la triburile africane si in mitul lui deucalion, arbori la indo-
europeni-indieni si germani), fie din alte forme de viata.
Bogumilistii, catarii, in general gnozele dualiste, chiar unele iraniene, vorbesc
despre crearea omului din greseala sau mai bine spus ca o greseala.
 Teoria generatiei spontane

Teoria generatiei spontane a persistat in paralel cu ideile creationiste ale ultimelor milenii, este o
alta veche explicatie apartinand Antichitatii si Evului Mediu pana la jumatatea secolului al XIX-
lea. Se credea astfel ca unele forme de viata pot aparea spontan din cauza insuficientei
dezvoltari a stiintei si tehnologiei.
Teoria spune ca viata ia nastere din materia anorganica moarta. Aristotel spunea ca tot ce este
viu se poate obtine nu numai ca rezultat al incrucisarii ci si la descompunerea solului.
Van Helmont (1577 1644) a propus si o reteta de obtinere a soarecilor din rufe murdare si
seminte de graminee. Savantul francez Louis Pasteur a demonstrat ca nici microorganismele nu
apar prin generatie spontana. A folosit un flacon de sticla in forma de S, insa fara a-l astupa. A
fiert bulionul pentru a-l steriliza si l-a introdus in flacon. Aerul putea sa intre in flacon, insa
microorganismele se depuneau pe partea arcuita in jos a gatului, fara sa ajunga in bulion. Astfel,
bulionul a ramas limpede si steril. Cand Pasteur a inclinat flaconul astfel in cat bulionul sa
ajunga cu partea unde se aflau microorganismele, lichidul a fost contaminat, bacteriile s-au
inmultit si bulionul a devenit tulbure. Experimentul lui Louis Pasteur a demonstrat falsitatea
teoriei generatiei spontane si faptul ca microorganismele sunt peste tot, deci si in aer.
 Teoria Urey-Miller

Ce-a dea treia teorie, cunoscuta si

ca teoria Urey-Miller, este cea
conform careia moleculele vietii
au aparut datorita unui factor
extern gen radiatia ultravioleta si
descarcarile electrice.

Teoria ribotipului
Barbieri a lansat aceasta teorie in 1981, considerand
ca viata a aparut pe Pamant o data cu stramosii
ribotipurilor actuale si a evoluat trecand prin etapa
precelulara (aparitia ribozomilor), etapa
protocelulara (sporirea greutatii moleculare a
ribozomilor si formarea procariotelor si
microeucariotelor), iar mai apoi prin etapa celulara
(formarea din procariote a arhebacteriilor iar din
microeucariote a eucariotelor, capatandu-se
mitocondrii si cloroplaste).
Teoria lui
Wachtershauser
Ultima dintre teoriile moderne teoria lui
Wachtershauser sustine ca acea sursa de energie
vitala ar fi existat deja pe Pamant sub forma
sulfurilor metalice. In 2002, Martin si Russell, au
perfectionat teoria prin observarea directa a
izvoarelor hidrotermale submarine, aflate la mari
adancimi, unde exista din abundenta sulfuri
metalice.
 Teoria progenotului

Conform acestei teorii, toate organismele actuale au o origine

monoancestrala, ancestorul universal fiind progenotul structura
ipotetica cu organizare primitiva, mai simpla decat delula
procariota actuala. In progenot informatia ereditara era
determinata de acizii ribonucleici.

De la progenot au pornit doua linii primare evolutive ce au

determinat aparitia arhebacteriilor si eubacteriilor, la care s-a
alaturat apoi linia evolutiva a eucariotelor. Aceasta teorie
presupune ca fiecare organism pastreaza in sine sub forma de
macromolecule informationale (semantide ADN, ARN,
proteine), calea istorica a organismului respectiv.