Godeanu Andreea Ana-Maria

IF, anul II, seria I, grupa 203

CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ

CUPRINS

1. Istoric ……………………………………………………….. 2

2. Misiune şi rol ……………………………………………….. 3

3. Organizare …………………………………………………. 4

4. Cadrul juridic ………………………………………………. 6

1
 1. ISTORIC

 Necesitatea unui control extern al finanțelor UE

Curtea de Conturi Europeană a fost creată într-un moment în care Comunitatea Europeană
(precursoarea UE) urmărea să devină mai responsabilă din punct de vedere democratic în fața
cetățenilor săi. Două evoluții-cheie din perioada respectivă au fost extinderea competențelor
Parlamentului în domeniul controlului bugetar și finanțarea integrală a bugetului Comunității Europene
din resurse proprii. Comunitatea a devenit conștientă de faptul că avea nevoie și de un auditor extern
complet independent, care să ajute Parlamentul și Consiliul să asigure controlul democratic al finanțelor
sale. De la crearea Comunității în 1958, această sarcină fusese îndeplinită de o comisie de audit de mici
dimensiuni care, după cum a devenit din ce în ce mai evident, nu dispunea de competențele și resursele
necesare pentru a asigura un audit adecvat al bugetului aflat în creștere rapidă.

 Curtea de Conturi devine „conștiința financiară a UE”

Principalul impuls în crearea Curții de Conturi Europene a venit din partea lui Heinrich Aigner,
președintele Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului European, care, încă din 1973, a pledat cu
convingere pentru înființarea unui organism de audit extern la nivel comunitar. Curtea de Conturi
Europeană a fost instituită prin Tratatul de la Bruxelles din 22 iulie 1975 și și-a început activitatea în
octombrie 1977, având sediul la Luxemburg. Hans Kutscher, președintele Curții de Justiție a
Comunităților Europene la acea vreme, a salutat crearea Curții de Conturi, pe care a numit-o „conștiința
financiară a Comunității”.

 Curtea devine o instituție a Uniunii Europene

Curtea de Conturi Europeană a devenit o instituție europeană de sine stătătoare la 1 noiembrie 1993,

odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Maastricht. Independența și autoritatea Curții au fost
consolidate, dat fiind că ea se afla de acum înainte pe poziții egale cu Comisia, Consiliul și Parlamentul.
De asemenea, Tratatul de la Maastricht a introdus ceea ce avea să devină un produs-far al Curții –
declarația de asigurare (DAS) anuală cu privire la fiabilitatea conturilor UE și la legalitatea și regularitatea
operațiunilor subiacente.

 Curtea își extinde mandatul de audit

 Rolul Curții a devenit și mai puternic în 1999, odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Amsterdam,
care a reafirmat independența Curții și i-a extins competențele de audit în mai multe domenii de
politică. Tratatul a subliniat rolul Curții în lupta împotriva fraudei și i-a permis să formuleze acțiuni în fața
Curții de Justiție pentru a-și proteja prerogativele de eventuale încălcări din partea celorlalte instituții ale
UE.

2
  Curtea începe să colaboreze din ce în ce mai strâns cu statele membre

Tratatul de la Nisa din 2003 a confirmat principiul conform căruia colegiul Curții trebuie să fie format din
câte un membru din fiecare stat membru și a subliniat importanța cooperării Curții cu instituțiile
naționale de audit.

Tratatul de la Lisabona, care a intrat în vigoare la 1 decembrie 2009, a reafirmat mandatul Curții și

statutul acesteia de instituție a UE. O altă evoluție care prezintă un interes deosebit pentru Curte o
constituie modificările aduse de tratat în ceea ce privește gestiunea și controlul fondurilor UE, acesta
consolidând competențele bugetare ale Parlamentului European și subliniind responsabilitatea statelor
membre pentru execuția bugetului.

 Curtea se dezvoltă pentru a răspunde nevoilor dintr-o Uniune în evoluție

Structura Curții s-a dezvoltat în paralel cu evoluția Uniunii Europene. De la nouă membri și 120 de
angajați în 1977, Curtea numără acum 27 de membri – repartizați în cinci camere – și aproape 900 de
angajați cu sarcini de natură operațională sau administrativă, care provin din toate statele membre. Ca
instituție de audit aflată pe o poziție egală cu instituțiile supreme de audit din statele membre sau din
țări terțe, Curtea de Conturi Europeană își propune să se afle în prima linie a evoluțiilor din domeniul
auditului finanțelor publice, colaborând cu celelalte instituții supreme de audit în vederea elaborării de
standarde profesionale și de bune practici.

 Curtea de Conturi Europeană, în prezent

De la crearea sa în 1977, Curtea a urmărit să contribuie la îmbunătățirea gestiunii financiare a UE,

elaborând produse de înaltă calitate, care reflectă evoluțiile din cadrul Uniunii și nevoile în schimbare ale
părților interesate. În acest interval de timp, noi state membre au aderat la UE, bugetul acesteia a fost
extins, iar Uniunea a dobândit noi competențe și a creat noi organisme la nivel european — toate aceste
evoluții sunt luate în considerare în activitatea Curții și se reflectă în realizările sale.

2. MISIUNE SI ROL

Misiune
 Auditorul extern independent al UE

În calitate de auditor extern independent al UE, Curtea contribuie la îmbunătățirea gestiunii financiare a
UE, promovează răspunderea pentru actul de gestiune și transparența și joacă rolul de gardian
independent al intereselor financiare ale cetățenilor Uniunii.Curtea verifică dacă bugetul Uniunii
Europene a fost executat în mod corect și dacă fondurile UE au fost colectate și cheltuite cu respectarea
legislației și a principiilor bunei gestiuni financiare. În condițiile în care Europa se confruntă cu provocări
din ce în ce mai redutabile și cu o presiune crescută asupra finanțelor sale publice, rolul Curții devine din
ce în ce mai important. 

3
  Curtea de Conturi Europeană – instituție a UE

Curtea de Conturi Europeană este instituția Uniunii Europene responsabilă de auditul finanțelor
acesteia. Ea a fost creată în 1977 și a devenit o instituție a UE de sine stătătoare în 1993. Curtea se
angajează să fie o organizație eficientă, aflată în prima linie a evoluțiilor din domeniul auditului
finanțelor publice și al administrației publice. 

Rol
 Auditor extern

În societățile democratice, pentru a se asigura o supraveghere și un proces decizional eficace, este

esențial să se dispună de informații complete, exacte și ușor accesibile cu privire la execuția bugetului și
la implementarea politicilor. Aceste informații contribuie la promovarea bunei gestiuni financiare,
servind totodată drept bază pentru obligația de a răspunde pentru actul de gestiune. Ca și statele
membre, UE are nevoie de un auditor extern care să joace rolul de gardian independent al intereselor
financiare ale cetățenilor.

 Gardianul finanțelor UE

În condițiile în care Europa se confruntă cu provocări din ce în ce mai redutabile și cu o presiune

crescută asupra finanțelor sale publice, rolul Curții de Conturi Europene devine din ce în ce mai
important. Curtea avertizează cu privire la riscurile existente, oferă asigurări și formulează recomandări
adresate factorilor de decizie din UE cu privire la modalități de a îmbunătăți gestiunea finanțelor publice
și de a se asigura că cetățenii europeni știu cum sunt utilizați banii lor. Aceasta reprezintă, în esență,
contribuția Curții la consolidarea legitimității democratice și a sustenabilității Uniunii Europene

3. ORGANIZARE

Curtea funcționează sub forma unui organ colegial compus din 27 de membri, câte unul din fiecare stat
membru. Membrii Curții sunt numiți de Consiliu, după consultarea Parlamentului European, pentru un
mandat de șase ani, cu posibilitatea de reînnoire. Membrii aleg din rândul lor un președinte, pentru un
mandat de trei ani, cu posibilitatea de reînnoire.

Curtea este organizată în cinci camere, în cadrul cărora sunt repartizați membrii Curții și personalul de
audit. Membrii fiecărei camere aleg un decan pentru un mandat de doi ani, care poate fi reînnoit.

 Fiecare cameră are două domenii de responsabilitate:

 adoptarea de rapoarte speciale, rapoarte anuale specifice și avize; și

 elaborarea raportului anual privind bugetul general al UE și a raportului anual privind fondurile
europene de dezvoltare, în vederea adoptării lor de către plenul Curții.

4
Curtea se reunește în colegiul complet de 27 de membri de aproximativ două ori pe lună pentru a
dezbate și a adopta diferite documente, cum ar fi principalele publicații anuale ale Curții – raportul
privind bugetul general al UE și raportul privind fondurile europene de dezvoltare.

Comitetul pentru controlul calității auditului este format din membrul responsabil de controlul calității
auditului și din câte un membru din fiecare cameră. Acest comitet se ocupă de politicile de audit ale
Curții, de standardele și metodologia sa de audit, de sprijinul pentru audit și de dezvoltarea acestuia,
precum și de controlul calității auditului.

Comitetul administrativ este compus din decanii camerelor, președintele Curții, membrul responsabil de
relațiile instituționale și membrul responsabil de controlul calității auditului. Comitetul se ocupă de toate
problemele administrative și de deciziile referitoare la aspecte legate de comunicare și de strategie.

Președintele – primus inter pares

Curtea de Conturi Europeană este condusă de un președinte care este ales de către membri, din rândul
acestora, pentru un mandat reînnoibil de trei ani. Rolul său este acela de primus inter pares – cel dintâi
dintre egali. Președintele prezidează reuniunile Curții și se asigură că deciziile Curții sunt puse în aplicare
și că instituția și activitățile acesteia sunt bine gestionate.

La data de 13 septembrie 2016, domnul Klaus-Heiner Lehne, membrul german al Curții, a fost ales în
funcția de președinte al Curții de Conturi Europene, devenind astfel cel de al 11-lea președinte al
instituției. Mandatul său a fost reînnoit la 12 septembrie 2019.

Membrii – un colegiu

Membrii Curții sunt numiți de Consiliu, după consultarea Parlamentului European, în urma nominalizării
lor de către statele membre respective. Membrii sunt numiți în funcție pentru un mandat reînnoibil de
șase ani. Ei trebuie să își exercite îndatoririle în deplină independență și în interesul general al Uniunii
Europene.

Pe lângă apartenența la colegiul Curții, membrii sunt repartizați într-una dintre cele cinci camere. Aceștia
adoptă rapoartele de audit și avizele și iau decizii cu privire la aspecte mai largi de ordin strategic și
administrativ. De asemenea, fiecare membru este responsabil de o serie de sarcini specifice, în principal
în domeniul auditului. Activitățile de audit care stau la baza elaborării unui raport sunt desfășurate de
personalul de audit al Curții, sub coordonarea unui membru, care este asistat de un cabinet. Membrul
prezintă apoi raportul spre adoptare la nivelul camerei și/sau la nivelul plenului Curții. Odată adoptat,
raportul este prezentat Parlamentului European, Consiliului și altor părți interesate relevante, precum și
mass-mediei.

Secretarul general 

Secretarul general este funcționarul cu cel mai înalt grad în instituție și este numit în această funcție de
Curte, pentru un mandat reînnoibil de șase ani. El este responsabil de gestionarea personalului și de
administrare, în domeniul resurselor umane, al finanțelor și serviciilor generale, al informației, spațiului
de lucru și inovației și al traducerilor, serviciilor lingvistice și publicațiilor.

5
Secretarul general este, de asemenea, responsabil de secretariatul Curții. Funcția este ocupată în
prezent de domnul Eduardo Ruíz García, care a fost numit secretar general al Curții la 16 martie 2009.
Mandatul său a fost reînnoit la 16 martie 2015.

Personalul Curții

Efectivul de personal al Curții numără aproximativ 900 de persoane cu sarcini în domeniul auditului, al
traducerilor și al administrației. Personalul de audit dispune de o formare și o experiență profesională
variată, atât în sectorul public, cât și în cel privat, fiind specializat, de exemplu, în contabilitate, gestiune
financiară, audit intern și extern, drept sau economie.

Personalul Curții cuprinde și traducători pentru 23 de limbi oficiale ale UE, al căror rol este de a asigura
faptul că publicațiile Curții pot fi citite de cetățenii UE în limba dorită. La fel ca toate celelalte instituții
ale UE, Curtea angajează resortisanți ai tuturor statelor membre. În calitate de funcționari publici ai UE,
membrii personalului Curții intră sub incidența Statutului funcționarilor Uniunii Europene.

Curtea este împărțită în 10 direcții (de audit și administrative) care, la rândul lor, formează echipe
flexibile constituite în funcție de sarcinile de care sunt responsabile, astfel încât să asigure o exploatare
optimă a resurselor și dezvoltarea expertizei necesare.

Curtea aplică o politică activă a egalității de șanse, iar personalul său este format din proporții aproape
egale de bărbați și de femei.

Curtea de Conturi Europeană se poate mândri cu formarea, începând din 1977, a unui efectiv de
personal dedicat, profesionist și experimentat, a cărui misiune constă în protejarea intereselor
financiare ale cetățenilor UE.

4. CADRUL JURIDIC

În calitatea sa de instituție a UE, înființată prin tratat, Curtea de Conturi Europeană își desfășoară
activitățile de audit într-un cadru interinstituțional stabilit în principal prin Tratatul privind funcționarea
Uniunii Europene (TFUE) și prin Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al UE. 

 Curtea de Conturi Europeană – instituție a Uniunii Europene

Conform tratatului, Curtea de Conturi Europeană este o instituție a Uniunii Europene. Celelalte instituții
ale UE sunt Consiliul European, Consiliul UE (denumit în general „Consiliul”), Parlamentul European,
Comisia Europeană, Curtea de Justiție a UE și Banca Centrală Europeană.

 Curtea de Conturi Europeană – auditorul extern independent al UE

„Curtea de Conturi asigură controlul conturilor Uniunii” (articolul  285 TFUE)

 Sarcina principală atribuită prin tratat Curții de Conturi Europene constă în auditarea conturilor Uniunii,
cu scopul dublu de a îmbunătăți gestiunea financiară și de a raporta în fața cetățenilor Europei asupra
modului de utilizare a fondurilor publice de către autoritățile responsabile de gestionarea acestora.

6
Dispozițiile tratatului

Articolul 285 – Curtea de Conturi (componență)

Articolul 286 – Curtea de Conturi (îndatoririle membrilor)

Articolul 287 – Curtea de Conturi (sarcini)

 Conform tratatului, Curtea de Conturi verifică totalitatea conturilor de venituri și cheltuieli ale
Uniunii. De asemenea, aceasta verifică totalitatea conturilor de venituri și cheltuieli ale oricărui
organ, oficiu sau agenție înființată de Uniune, în măsura în care actul constitutiv respectiv nu
exclude acest control.

 Curtea de Conturi prezintă Parlamentului European și Consiliului o declarație de asigurare

referitoare la fiabilitatea conturilor, precum și la legalitatea și regularitatea operațiunilor
subiacente acestora. Această declarație se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și poate
fi completată cu aprecieri specifice pentru fiecare domeniu major de activitate a Uniunii.

 Curtea examinează legalitatea și regularitatea tuturor veniturilor și cheltuielilor și verifică dacă a

fost asigurată o bună gestiune financiară. În acest context, Curtea are obligația de a semnala
îndeosebi orice neregulă.

 După încheierea fiecărui exercițiu financiar, Curtea de Conturi Europeană întocmește un raport
anual care se transmite celorlalte instituții ale Uniunii și se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii
Europene împreună cu răspunsurile formulate de aceste instituții la observațiile Curții.

 De asemenea, Curtea de Conturi își poate prezenta în orice moment observațiile cu privire la
chestiuni specifice, îndeosebi sub forma rapoartelor speciale, și poate emite avize la cererea
uneia dintre celelalte instituții ale Uniunii.

 Curtea de Conturi Europeană sprijină Parlamentul European și Consiliul în exercitarea funcției

acestora de control al execuției bugetare.

 În ceea ce privește Banca Centrală Europeană, competențele în materie de audit ale Curții se
limitează la examinarea eficienței administrării BCE (articolul 27 din Protocolul nr. 4 la tratat).

Dispoziții financiare

Textul de referință cu privire la dispozițiile financiare se găsește la articolele 310-325 din Tratatul privind
funcționarea Uniunii Europene.

 Articolul 319 – execuția bugetului și descărcarea

Articolul 322 – dispoziții comune

Articolul 325 – combaterea fraudei

7
Regulamentul de procedură

În calitate de instituție a UE înființată prin tratat, modul de funcționare a Curții trebuie reglementat prin
intermediul unor norme și al unor proceduri adecvate.

În conformitate cu articolul 287 TFUE, Curtea de Conturi își stabilește propriul regulament de procedură,
care se aprobă de către Consiliul UE. Curtea stabilește normele de aplicare ale acestui regulament de
procedură.