ȘCOALA NAȚIONALĂ DE STUDII POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE

FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ

SPAȚIUL PUBLIC EUROPEAN – ÎNVĂȚĂMÂNT CU FRECVENȚĂ

CONTROL FINANCIAR ŞI AUDIT PUBLIC

ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ

Curtea Europeană de Conturi

BUCUREȘTI
2021
 I. Istoria Curții Europene de Conturi
Odată cu înființarea Comunităților Europene (Comunitatea Europeană a Cărbunelui și
Oțelului, Comunitatea Economică Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice),
acestea au creat și un cadru instituțional prin care să își desfășoare activitatea pentru promovarea
valorilor, atingerea obiectivelor și protejarea atât a propriilor interese, cât și cele ale cetățenilor
săi și cele ale Statelor membre, asigurînd coerența, eficacitatea ți continuitatea politicilor și
acțiunilor sale. Până în 1967 fiecare din cele trei comunități aveau instituții similare, dar distincte
(Consilii de Miniștri și Comisii separate), Parlamentul european și Curtea de Justiție fiind
instituții comune și având comeptențe asupra instituțiilor din fiecare dintre cele trei comunități.

Prin semnarea Tratatului de la Bruxelles (Tratatul de unificare) la 8 aprilie 1965 și

intrarea acestuia în vigoare la 1 iulie 1967, au fost reunite cele trei organisme executive ale
Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului (CECO), Comunității Europene a Energiei
Atomice (Euratom) și Comunității Economice Europene (CEE) într-o structură instituțională
unică: Consiliul de Miniștri (organ de decizie), Comisia Europeană (organ executiv),
Parlamentul European (organ consultativ) și Curtea Europeană de Justiție.

Activitatea de control a finanțelor instituțiilor europene se făcea initial print-o comisie de

audit de mici dimensiuni, cu competențe și resurse reduse. Odată cu extinderea competențelor
Parlamentului European în domeniul controlului bugetar și finanțarea integrală a Comunităților
Europene din resurse proprii au dus la necesitatea înființări unui corp de control extern
independent, cu atribuții bine definite și buget propriu în vederea asigurării de resurse suficiente
desfășurării activității. Astfel, pe lângă instituțiile principale au fost create si altele auxiliare,
unele cu rol tehnic, de specialitate, altele cu caracter consultativ sau de avizare.

Curtea Europeană de Conturi, organism extern cu rol de control bugetar privind

cheltuielile Uniunii Europene, a luat ființă ca urmare a semnării la data de 22 iulie 1975 a
Tratatului de la Bruxelles și a început activitatea în luna octombrie1977, după ratificarea
tratatului de toate statele membre ale Comunității Economice Europene de la acea dată, iar sediul
a fost stabilit la Luxembourg.

În anul 1993, odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Maastricht, Curtea Europeană

de Conturi a fost reglementată ca instituție independentă în cadrul Uniunii Europene , dobândind

2
noi competențe, permițând astfel ameliorarea gestiunii financiare a Uniunii Europene. Prin tratat,
Curtea are misiunea de a face publică declarația de asigurare (DAS) anuală cu privire la
corectitudinea conturilor comunitare și la legile și regulile pe care le impun aceste operațiuni.

Atribuțiile Curții Europene de Conturi sporesc și mai mult după intrarea în vigoare a
Tratatului de la Amsterdam în 1999, având competențe în mai multe domenii de politică, inclusiv
de a controla finanțele întregii Uniuni Europene. “Tratatul a subliniat rolul Curții în lupta
împotriva fraudei și i-a permis să formuleze acțiuni în fața Curții de Justiție pentru a-și proteja
prerogativele de eventuale încălcări din partea celorlalte instituții ale UE.”1

II. Rolul și organizarea Curții Europene de Conturi

Fiind una dintre cele șapte instituții ale Uniunii Europene, având personalitate morală și
autonomie financiară, Curtea Europeană de Conturi totuși nu este un organ de jurisdicție și prin
urmare nu are nici o putere de sancțiune. Rolul Curții este de a informa instituțiile europene
asupra legalității și regularității operațiilor realizate pentru o bună gestiune financiară a Uniunii.
“În calitatea sa de auditor extern independent, Curtea Europeană de Conturi apără interesele
contribuabililor din UE. Nu dispune de puteri juridice, dar are misiunea de a îmbunătăți
gestionarea bugetului UE de către Comisia Europeană și de a raporta pe marginea situației
financiare a Uniunii.”2

Curtea Europeană de Conturi urmărește respectarea principiilor morale, administrative și

contabile, iar rapoartele sale reprezintă o sursă importantă de informații pentru gestiunea
financiară a Uniunii, dar și un mijloc de uniformizare asupra instituțiilor, acestea asigurând o
bună gestiune asupra fondurilor.

Principala activitate de control a Curții Europene de Conturi o reprezintă verificarea

bugetului și politicilor Uniunii Europene, în special în domenii care se ocupă cu ocuparea forței
de muncă, creșterea economică, valoarea adăugată, finanțele publice și mediul.

Curtea controlează organismele și persoanele care administrează fonduri europene, în

special instituții și organisme europene, dar și prin vizite la fața locului în cadrul administrațiilor
naționale, regionale sau locale, beneficiarii finali ai fondurilor nerambursabile. Pentru

1 Curtea Europeană de Conturi, https://www.eca.europa.eu/ro/Pages/History.aspx, accesat la 24.06.2021

2 Uniunea Europeană, “Curtea Europeană de Conturi”, https://europa.eu/european-union/about-eu/institutions-
bodies/european-court-auditors_ro, accesat la 24.06.2021

3
îndeplinirea misiunilor de control în statele membre, Curtea de Conturi are acces la toate
informațiile necesare și colaborează îndeaproape cu instituțiile de control financiar sau serviciile
naționale competente.

În acord cu valorile, misiunea și viziunea Curții 3, realizează un raport anual cu privire la

execuția bugetului Uniunii din anul anterior și face publică declarația de asigurare (DAS)
corespunzătoare operațiunilor din exercițiul bugetar anterior, urmând ca Parlamntul Europeam sa
îl examineze înainte de decizia de aprobare sau respingere a modului în care Comisia
administrează bugetul Uniunii Europene.

În momentul în care auditorii Curții Europene de Conturi se confruntă cu suspiciuni de

fraudă, corupție sau alte activități ilegale, informațiile culese sunt raportate către Oficiul
European de Luptă Antifraudă (OLAF).

Totodată, în baza principiului independenței, Curtea își desfășoară activitatea liberă de

orice influențe și poate să decidă ce auditează, cum auditează și cum și unde ăși prezintă
constatările.

Funcționarea Curții Europene de Conturi este reglementată prin art. 285-287 din Tratatul
privind funcționarea Uniunii Europene ca un organ colegial compus din 27 de membri, câte unul
din fiecare stat membru, numiți de Consiliu, după consultarea Parlamentului European, pentru un
mandat de șase ani, având posibilitatea de reînnoire, fără limită de mandate. Președintele Curții
Europene de Conturi se alege din rândul celor 27 de membri pentru un mandat de trei ani, cu
posibilitatea de reînnoire.

Dispozițiile privind interdicția exercitării altor activități profesionale, datoria de probitate

și discreție, acceptarea de funcții sau avantaje după încetarea mandatului, cazurile de încetare a
mandatelor, privilegiile și imunitățile sunt, în general, identice cu cele prevăzute pentru
judecătorii Curții Europene de Justiție.

Curtea Europeană de Conturi este organizată în cinci camere responsabile pe domenii

specifice de cheltuieli și venituri, în cadrul cărora sunt repartizați membrii Curții și personalul de

3 Curtea Europeană de Conturi, https://www.eca.europa.eu/ro/Pages/values-mission-and-vision.aspx, accesat la

24.06.2021

4
audit. Membrii fiecărei camere aleg un decan pentru un mandat de doi ani, care poate fi reînnoit.
“Fiecare cameră are două domenii de responsabilitate:

● adoptarea de rapoarte speciale, rapoarte anuale specifice și avize; și

● elaborarea raportului anual privind bugetul general al UE și a raportului anual privind

fondurile europene de dezvoltare, în vederea adoptării lor de către plenul Curții.
Curtea se reunește în colegiul complet de 27 de membri de aproximativ două ori pe lună pentru
a dezbate și a adopta diferite documente, cum ar fi principalele publicații anuale ale Curții –
raportul privind bugetul general al UE și raportul privind fondurile europene de dezvoltare.
[…]
Secretarul general este funcționarul cu cel mai înalt grad în instituție și este numit în această
funcție de Curte, pentru un mandat reînnoibil de șase ani. El este responsabil de gestionarea
personalului și de administrare, în domeniul resurselor umane, al finanțelor și serviciilor
generale, al informației, spațiului de lucru și inovației și al traducerilor, serviciilor lingvistice și
publicațiilor.”4

III. Activitatea de audit a Curții Europene de Conturi

Curtea Europeană de Conturi își desfășoară activitatea în conformitate cu standardele și
codurile etice internaționale de audit și trebuie să fie consultată de către celelalte instituții ale
Uniunii Europene cu privire la orice proiect din sfera financiară și bugetară.

Curtea desfașoară trei tipuri de audit care vizează diferite domenii ale bugetului UE:

● audituri financiare și audituri de conformitate – cu privire la fiabilitatea conturilor

anuale și la legalitatea și regularitatea operațiunilor, asa cum prevede legislația (în special
în vederea declarației de asigurare), precum și evaluări ale conformității sistemelor sau a
tranzacțiilor din domenii bugetare specifice cu normele și reglementările care li se aplică;

● audituri ale performanței – cu privire la eficacitatea politicilor și programelor UE și la

buna gestiune financiară. Aceste audituri vizează aspecte specifice legate de gestiune sau
domenii specifice ale bugetului și sunt selectate de Curte în funcție de criterii precum

4 Curtea Europeană de Conturi, https://www.eca.europa.eu/ro/Pages/Structure.aspx, accesat la 24.06.2021

5
 interesul public, riscul de nereguli sau de performanță nesatisfăcătoare și potențialul de
ameliorare.

“Curtea își desfășoară activitatea de audit în conformitate cu Standardele internaționale

ale instituțiilor supreme de audit (International Standards of Supreme Audit Institutions - ISSAI)
emise de Organizația Internațională a Instituțiilor Supreme de Audit (International
Organisation of Supreme Audit Institutions - INTOSAI). Principiile și elementele de detaliu ale
abordării de audit a Curții sunt descrise într-o serie de manuale, standarde și orientări care
transpun standardele internaționale în contextul de audit specific UE. Ele constituie un sprijin
pentru auditorii Curții în vederea desfășurării unei activități profesionale de înaltă calitate, într-
un mod eficient și eficace.”5

IV. Concluzie
Activitatea de control a Curții Europene de Conturi luată în sens larg nu are obiectiv unic
de a dezvălui deficiențele sau de a da naștere sancțiunilor. Ea constituie înainte de toate o
manieră eficace de ameliorare a gestiunii și, pe cale de consecință, rezultatele spre care ea trebuie
să tindă. Misiunea Curții Europene de Conturi, pe care o indeplinește într-o totală independență,
contribuie de o manieră fundamentală la transparența actelor din cadrul Uniunii Europene.

Din punct de vedere istoric, crearea Curții Europene de Conturi coincide cu modelarea
puterilor Parlamentului European. Relațiile Curții cu Parlamentul au fost întotdeauna stricte,
rigide și mult mai flexibile și mai întărite cu Comisia Europeană. Totuși, Curtea Europeană de
Conturi nu este un organ legat de Parlament, diferența resimțindu-se în raport cu instituțiile
naționale de control financiar belgiene, spaniole sau britanice, ea veghind la ocrotirea
independenței sale, mai ales în programarea controalelor sale.

5 Curtea European[ de Conturi, https://www.eca.europa.eu/ro/Pages/AuditMethodology.aspx, accesat la

24.06.2021

6
Bibliografie
[1] Curtea Europeană de Conturi, https://www.eca.europa.eu/ro/Pages/ecadefault.aspx, accesat la
24.06.2021
[2] Uniunea Europeană, “Curtea Europeană de Conturi”,
https://europa.eu/european-union/about-eu/institutions-bodies/european-court-auditors_ro,
accesat la 24.06.2021