Sunteți pe pagina 1din 16

Ministerul Educaiei al Republicii Moldova

Universitatea de Stat din Moldova


Facultatea de Drept
Catedra Drept Internaional i Drept al Relaiilor Economice Externe








Lucru Individual:


La disciplina: Drept instituional al
Uniunii Europene


Tema: Curtea
European de Conturi

Student:Cecan Doina
Profesor:Ala Luca
Grupa:213,anul II

Chiinu 2014
2


Cuprins:
1. Istoric asupra instituiei

1.1 Apariia instituiei

1.2 Componenta Curtii

2. Organizarea Curii de Conturi
Europene

3. Activitatea de control a Curtii
Europene de Conturi

4. Rolul Curii Europene de Conturi

5. Membrii Curtii Europene de Conturi

6. Concluzii

7.Bibliografie


3



ntr-o societate democratic modern, funcionarea unui audit extern independent este
esenial pentru satisfacerea obligaiei de a transpune n aciuni eficiente i a raporta
utilizarea cu economicitate a fondurilor publice. Curtea de Conturi European este instituia
de control exterior a Uniunii Europene i contribuie la ameliorarea sub diverse aspecte a
gestiunii financiare a fondurilor Uniunii. Curtea joac un rol crucial pentru cetenii Uniunii,
Comisia European care are misiunea execuiei bugetului Uniunii europene, trebuie s se
asigure c fondurile Uniunii sunt bine gestionate, conform legislaiei aplicabile n domeniu.
Gestiunea i controlul fondurilor Uniunii se efectueaz n cooperare cu statele membre.
Cheltuielile Uniunii Europene fac obiectul unor controale multiple pe mai multe niveluri, att
n interiorul Comisiei ce reprezint administraia statelor membre, dar i n rile beneficiare.
Comisia exercit un audit intern, care contribuie la asigurarea unui sistem de control adecvat
i care trebuie s funcioneze ct mai eficient. Rolul Curii este acela al unui auditor extern
care evalueaz gestiunea financiar a bugetului, astfel nct s se asigure o gestiune eficace n
profitul cetenilor. n scopul legitimrii cu adevrat a Uniunii europene n ochii cetenilor,
trebuie ca numeroasele politici s fie puse n aplicare eficace i gestiunea bugetului su s fie
eficient.
npractic, gestiunea programelor comunitare relev responsabilitatea Comisiei
Europene pentru mai mult de 80% din cheltuielile Uniunii Europene, de administrare la
diferite niveluri, n statele membre i n rile beneficiare. Administrarea, gestiunea i
controlul fondurilor europene sunt din ce n ce mai mult asigurate la nivel naional i
regional, procesul decizional este mai transparent mai rapid i mai aproape de ceteni.
Controlul politic al gestiunii Uniunii Europene este efectuat de Parlamentul European,
de
Consiliu i de Parlamentele naionale. Pe de alt parte mijloacele mass-media sunt foarte
atente la utilizarea fondurilor europene i se intereseaz n special de cazurile de fraud i de
utilizare abuziv.

Istoric asupra instituiei
Uniunea Europeana se distinge fa de alte organizatii internaionale prin modelul su de
integrare care se situeaz dincolo de cooperarea traditional ntre state: statele membre ale
Uniunii au transferat o parte din competenele lor la nivel comunitar. Pe lng puterile naionale,
regionale i locale, exist i o putere european, avnd la baz instituii democratice i
independente, mandatate s intervin n domeniile n care aciunea comun este considerat mai
eficient dect aciunea separat a statelor membre conform principiului subsidiaritii ce are
menirea de a asigura luarea deciziilor ct mai aproape de cetean. Uniunea European are
propriile instituii i instane comunitare: Parlamentul European, Consiliul European, Comisia
European, Curtea de Justiie, Tribunalul de prim instan, Curtea European de Conturi,
Comitetul Economic i Social, Comitetul Regiunilor, Banca de Investiii, Banca Central
European, Fondul European de Investiii, Mediatorul European. Instituia ce se ocup cu
verificarea i regularitatea veniturilor i cheltuielilor i care certific o bun gestiune financiar
este Curtea European de Conturi.Sistemul finanrilor Comunitii prin resursele proprii a
necesitat organizarea unui control financiar extern mai stabil dect era organizat n C.E.C.O. i n
C.E.E. i EURATOM i meninut cu modificrile prin tratatul de fuziune din 1965. Crearea
Curtii Europene de Conturi s-a nscris n logica consolidrii finanrii Comunitii prin resursele
proprii i n aceea a responsabilitii Parlamentului European de a acorda descrcare Comisiei
4

pentru executia bugetului. Comunitatea European nu dispunea de o Curte de Conturi nainte de
1977. Acest organ creat prin tratatul de la Bruxelles din 22 iulie 1975 i intrat n vigoare n iulie
1977, a urmat vechilor organe de control extern a Comunitii i n particular Comisiei de control
a Comunitii Economice care a fost instituit prin Tratatul de la Roma. Importana atribuit
Curii Europene de Conturi se reflect n decizia intervenit chiar la Maastricht, de a ridica
Curtea European de Conturi la rang de instituie. Ceuta cu insisten chiar de Curtea nsi, nc
din noiembrie 1990 aceast decizie d mai mult greutate lurilor de poziie, permitnd astfel
ameliorarea gestiunii financiare a comunitatii Europene Dotat cu personalitate moral i
autonomie financiar, Curtea European de Conturi a Comunitii Europene, cu sediul la
Luxemburg, nu este un organ de jurisdictie n ciuda numelui su: statutul su este comparabil din
acest punct de vedere cu cel al Curii de Conturi germane, care nu are nici o putere de sanciune.
Aceast misiune formulat n termeni generali nu confer Curii Europene de Conturi putere de
jurisdicie asupra conturilor. Rolul su este de a informa instituiile europene asupra legalitii i
regularitii operatiilor realizate pentru o bun gestiune financiar a Comunitii1 .Curtea
European de Conturi controleaz execuia bugetului i asist Parlamentul i Consiliul. Din
punct de vedere istoric, crearea Curii Europene de Conturi coincide cu modelarea puterilor
Parlamentului European. Relaiile Curii Europene de Conturi cu Parlamentul au fost ntotdeauna
stricte, rigide i mult mai flexibile i mai ntrite cu Comisia de la Bruxelles. Totui, Curtea
European de Conturi nu este un organ legat de Parlament,diferena resimindu-se n raport cu
instituiile naionale de control financiar belgiene, spaniole sau britanice, ea veghind la ocrotirea
independenei sale, mai ales n programarea controalelor sale.Crearea Curii Europene de Conturi
a coincis cu dou evenimente particulare importante: lrgirea puterilor Parlamentului European
n materie de control bugetar i finanarea integral a bugetului Uniunii Europene din resurse
proprii. Existena unui buget propriu al Uniunii Europene, distinct de cel al statelor membre, i
faptul c autonomia financiar fusese acordat instituiilor europene sunt dou elemente care
pledeaz, prin esena lor, n favoarea crerii unui organ de control extern specific pentru
veniturile i cheltuielile comunitare. Rolul controlului extern nu este totui de a da un aviz cu
caracter politic asupra orientrilor pe care autoritatea responsabil de gestiune ntelege s le
realizeze. Pronuntndu-se asupra aplicrii lor i asupra traducerii lor n msuri concrete,
controlul extern are mai curnd misiunea de a ntreba, punnd n oper schimbrile considerate
ca necesare, indicnd unde i de ce trebuie intervenit. Respectarea principiului separaiei
puterilor constrnge controlul extern la a lsa responsabililor cu gestiunea fondurilor publice
dreptul de a decide cu privire la calea de urmat. In concluzie, activitatea de control luat n sens
larg nu are un obiectiv unic de a dezvlui deficientele sau de a da natere sanciunilor. Ea
constituie nainte de toate o manier eficace de ameliorare a gestiunii i, pe cale de consecin,
rezultatele spre care ea trebuie s tind. Misiunea Curtii Europene de Conturi, pe care o
ndeplinete ntr-o total independen, contribuie de o manier fundamental la transparena
actelor din cadrul Uniunii Europene. Curtea de Conturi nu ndeplinete o veritabil funcie
jurisdicional, n ciuda denumirii sale. Ea examineaz legalitatea i regularitatea cheltuielilor i
a ncasrilor i asigur buna gestiune financiar n cadrul Comunitilor.
Competenele Curii de Conturi sunt foarte largi. Se ocup cu examinarea aspectelor de
legalitate i regularitate a totalitii veniturilor i cheltuielilor celor trei Comuniti, indiferent c
sunt bugetare sau nu. Controlul nu se extinde i asupra bunei gestiuni financiare a operaiunilor.
Totodat, Curtea i exercit controlul pe domenii i asupra instituiilor i statelor membre, n
msura n care acestea au beneficiat i au folosit fonduri comunitare, cum ar fi: ajutor,
servicii de vam, organisme de intervenie agricol .a. i din acest motiv se apreciaz c
atribuiile (puterile) Curii au fost considerabil consolidate, n raport cu cele ale precedentei
Comisii de control.
Pentru ndeplinirea sarcinilor ce i revin, Curtea de Conturi colaboreaz cu alte instituii
internaionale similare i cu organismele naionale de control. Curtea de Conturi este chemat sa
joace un dublu rol. Astfel, ea exercit o funcie de asisten a autoritilor bugetare (Consiliul i
Parlamentul) i, n special, a Parlamentului pentru materializarea propriului su drept de control
5

politic n domeniul executrii bugetului,colabornd ndeaproape cu Comisia de control bugetar a
Adunrii.
De asemenea, Curtea are responsabilitatea exercitrii controlului permanent al conturilor.
Aceast responsabilitate o realizeaz n mod autonom, fapt care o deosebete de
simplele organe auxiliare, cum este cazul Comitetului economic i social. Este aspectul
esenial care o apropie de instituiile Comunitilor. Astfel Curtea de Conturi examineaz
conturile tuturor veniturilor i cheltuielilor oricrui organism creat de Comunitate, n msura
n care actul fondator nu exclude acest control. Curtea de Conturi prezint Parlamentului
European i Consiliului o declaraie de asigurare privind fiabilitatea conturilor, precum i
legalitatea i regularitatea operaiilor subiacente. Controlul veniturilor se efectueaz att pe
baza sumelor stabilite ca datorate, ct i a vrsmintelor ctre Comunitate.
Controlul cheltuielilor se efectueaz pe baza angajamentelor asumate precum i a plilor
efectuate. Aceste controale pot fi efectuate nainte de nchiderea conturilor exerciiului financiar
n cauz. Controlul are loc pe baza documentelor i, dac este necesar, se desfoar la faa
locului, n celelalte instituii ale Comunitii i n statele membre. Controlul n statele membre se
realizeaz n colaborare cu instituiile de control naionale sau, dac acestea nu dispun de
competenele necesare, cu serviciile naionale competente. Aceste instituii sau servicii aduc la
cunotina Curii de Conturi dac intenioneaz s participe la control.
Orice document sau orice informaie, necesare pentru ndeplinirea misiunii Curii de
Conturi, i sunt comunicate, la cerere, de celelalte instituii ale Comunitii i de instituiile de
control naional sau, dac acestea nu dispun de competenele necesare, de serviciile naionale
competente. Curtea de Conturi ntocmete un raport anual dup ncheierea fiecrui exerciiu
financiar. Acest raport este transmis celorlalte instituii ale Comunitii i este publicat n
Jurnalul Oficial al Comunitilor Europene, alturi de rspunsurile formulate de aceste
instituii la observaiile Curii.
Totodat, Curtea de Conturi i poate prezenta, n orice moment, observaiile, mai ales
sub forma rapoartelor speciale, asupra unor chestiuni specifice i poate emite avize la cererea
uneia din celelalte instituii Comunitare.
Rapoartele anuale, rapoartele speciale sau avizele se adopt cu majoritatea membrilor Curii
de Conturi. Diferitele instituii interesate pot lua poziie cu privire la observaiile i
caracteristicile nscrise n rapoarte. Ea asist Parlamentul European i Consiliul n exercitarea
funciei lor de control privind executarea bugetului.
Prin dispoziiile Tratatului de la Amsterdam, Curtea de Conturi dobndete
prerogativele de a introduce aciuni n faa Curii Europene de Justiie n vederea asigurrii,
respectrii, exercitrii atribuiilor sale. Tot prin dispoziiile acestui Tratat, Curtea de Conturi
poate efectua controale n localurile oricrui organism care gestioneaz venituri sau cheltuieli
n numele Comunitii, chiar i n statele membre. De asemenea, ea poate efectua astfel de
controale i n localurile persoanelor fizice sau juridice, care beneficiaz de vrsminte ce
provin din bugetul Comunitii.
Cele spuse mai sus, ar putea fi sintetizate astfel, n ceea ce privete atribuiile Curii de
Conturi:
-atribuii de control asupra bugetului Uniunii, asupra operaiunilor financiare bugetare i
extrabugetare, asupra fondurilor structurale, precum i asupra aciunilor finanate din bugetul
Uniunii Europene;
-rol consultative n ceea ce privete proiectele de acte juridice referitoare la finanele
comunitare;
-urmrete legalitatea i regularitatea ncasrilor i a cheltuielilor;
-ntocmete rapoarte generale asupra ntregii activiti de control.



6


Organizarea activitii Curii Europene de Conturi
Atunci cnd Curtea European de Conturi fusese creat n 1977 existau n toate statele membre
ale Comunitii Europene instituii nsrcinate cu controlul conturilor pentru fiecare din aceste
state.
Originalitatea Curtii Europene de Conturi, ine n primul rnd de modul de compunere i
delimitarea competenelor sale.
Conform articolului 247 al tratatului, Curtea European de Conturi, este compus din
15 membri. Tratatul n textul su actual n vigoare, nu rezerv fiecrui stat membru numirea
unui membru al Curii, dar regula nu a fost fidel observat pn n prezent. Curtea European
de Conturi este o instituie ce funcioneaz colegial. Tratatul de la Maastricht a constituit o
instituie n plin exerciiu.
Compunerea Curtii Europene de Conturi nu urmeaza regulile de recrutare identice
pentru toate tarile. Decizia de numire fiind pana in prezent luata in unanimitate prin Consiliu
este de natura politica.
Experientele profesionale, de tehnicitate de control sunt extrem de diferite, in functie
de statele din care provin candidatii si de profilul moral si profesional al fiecaruia. Caracterul
politic al numirilor a fost evocat in mod deschis si nu pare sa puna probleme particulare in
functionarea interna a Curtii2. Fiecare membru al Curtii dispune de un cabinet. Activitatile de
audit sunt sub responsabilitatea unuia sau mai multor membri ai curtii, si sunt structurate in
grupuri.
In virtutea Tratatului ce instituia Comunitatea Europeana, Curtea de Conturi asista
Parlamentul si Consiliul in misiunea de control a executiei bugetului. Ea poate sa formuleze,
in acest sens, informatii si sa exprime avize la cererea unei institutii europene. Tratatul
recunoaste Curtii Europene de Conturi deplina autonoie in organizarea programului sau de
munca si in activitatile sale de control, ca si in determinarea modalitatilor de publicare a
rapoartelor sale. Curtea Europeana de Conturi emite, dupa bugetul din 1994, o declaratie de
asigurare sau de siguranta care insereaza in procedura descarcarii bugetare.
Controalele specifice Curtii Europene de Conturi genereaza anchete si conduc la emiterea unor
scrisori de sector in cadrul unei proceduri contradictorii ce permite institutiilor controlate sa
verifice observatiile lor inaintea publicarii unui raport definitiv. Rapoartele Curtii Europene de
Conturi sunt transmise institutiilor europene competente si cuprind recomandari adresate
acestora. Asadar interlocutorii Curtii Europene de Conturi, in exercitiul acestor misiuni diverse
de control, sunt institutiile europene si nu institutiile statelor membre.
Dar Curtea Europeana de Conturi dispune pentru controlul de gestiune de fonduri comunitare
prin Comisie, de dreptul de a verificia modul de intrebuintare al acestor fonduri pana la
utilizatorii finali, intelegand prin aceasta colectivitatile locale si persoanele private,
beneficiarii fondurilor structurale.
Competentele rationale si materiale ale Curtii Europene de Conturi s-au extins la a
evalua noile domenii politice care fac obiectul observatiilor comunitare. Totusi, prin natura
lor, aceste competente nu s-au extins si asupra zonelor de interventie ale statelor.
Daca se priveste situatia diferitelor state membre, se constata imediat o distinctie
fundamentala intre statele unde institutia competenta in materie de conturi publice are forma
unui colegiu si cele unde ea este constituita ca o entitate autonoma avand in fruntea sa un
responsabil unic.
Forma colegiala apare cu precadere in Franta, in tarile in general desemnate ca tarile
din sud (Spania, Grecia, Italia, Portuglia) sau tarile de traditie germanica (Germania, Austria
si Benelux).
Constructia unui oficiu de forma administrativa avand in fruntea sa un responsabil
unic caracterizeaza un schimb Marea-Britanie si Irlanda ca si trei tari scandinave membre ale
Uniunii Europene.
Eventualitatea unei armonizari a situatiilor nationale prin alinierea statelor membre la
7

una sau la alta din cele doua formule nu a fost evocata, dar traditiile nationale determina, fara
indoiala, diferente si apropieri in abordarea acestor aspecte in legislatiile statelor membre.
Cu toate acestea, exista doua situatii care trebuie mentionate pentru ca ele au o
anumita influenta asupra Curtii Europene de Conturi, si anume: relatia cu Parlamentul
European, pe de o parte, si incidenta organizarii federale sau regionale, pe de alta parte.
Relatia cu Parlamentul national este o relatie de drept intre institutia financiara
nationala si Parlamentul fiecarui stat membru si este mai mult sau mai putin manifestata
conform traditiilor constitutionale nationale.
In Franta, se statueaza prin Constitutie ca, Curtea de Conturi asista Parlamentul in
controlul executiei legilor financiare. Se autorizeaza, astfel, principiul colaborarii intre aceste
doua autoritati, sens in care, Curtea de Conturi a Frantei desfasoara impreuna cu Comisia de
finante a Parlamentului misiuni de evaluare si control si o practica de lucru comuna.In alte
tari ale Europei, functia de control a conturilor este plasata in mod explicit sub ocrotirea
Parlamentului. De exemplu, Oficiul Auditului National din Marea Britanie este dirijat printrun
controlor si auditor general care are statutul de ofiter al Camerei Comunelor. Printre
statele membre, Germania se distinge, desigur, prin aplicarea principiului organizarii federale
a institutiilor publice de control ale conturilor publice.
Fata de Curtea de Conturi care are competenta pentru verificarea conturilor federale,
fiecare land dispune de propria sa Curte de Conturi, care este independenta fata de Curtea de
Conturi federala.
Aceasta independenta implica in mod deosebit ca, in afara coordonarii materiale,
Curtea de Conturi a Germaniei nu se interfereaza in relatiile ce se stabilesc intre Curtea
Europeana de Conturi si curtile de conturi ale landurilor. Competentele materiale ale fiecarei
institutii financiare nationale sunt definite prin legea nationala in maniera autonoma si
purtand marca istoriei juridice a fiecarui stat.
Chiar daca Curtea Europeana de Conturi are putere de a verifica intrebuintarea
fondurilor comunitare pana la utilizatorul final, aceasta putere nu este conferita la toate
institutiile financiare nationale de control.
Curtea de Conturi nu are competene jurisdicionale, rapoartele i verdictele sale nu au
rol deconstrngere juridic. Nu dispune de putere de decize sau sanciune ci dispune exclusiv
de
competene cu caracter administrativ ce se manifest n formularea observaiilor n cadrul
misiuniisale de control i n verdictele date n cadrul misiunii sale consultative. Lucrtorii
Curii permittotui legislatorului i altor responsabili ai gestiunii programelor i ai celor ce
administreazfinanele Uniunii, s mbunteasc gestiunea financiar.
* *
Sfera competenelor Curii de Conturi cuprinde practic totalitatea activitilor comunitare ce
au n vedere examinarea operaiunilor incluse n bugetul general, dar i pe cele realizate n
afaraacestuia cum sunt Fondul european de Dezvoltare, mprumuturile acordate i obinute,
cheltuielile iveniturile organismelor satelit. Sunt examinate conturile tuturor organismelor i
ageniilor create deComunitate, cu excepia cazului n care actul constitutiv al acelui
organism exclude acest lucru. ncazul Bncii Europene de Investiii i a Bncii Centrale
Europene competenele sale de control sunt limitate.
n conformitate cu dispoziiile tratatului, controlul Curii de Conturi vizeaz execuia
bugetului general al Uniunii Europene, a fondurilor europene de dezvoltare, precum i
conturileorganismelor i ageniilor Uniunii.
Curtea de Conturi European organizeaz i efectueaz auditul n total independen
fa de alte instituii europene i de guvernele statelor membre. Ea decide asupra aciunilor de
audit selectate, asupra datei de prezentare a observaiilor i a concluziilor sale. Curtea de Conturi
European efectueaz auditul n conformitate cu propria sa politic i normele proprii de
audit. Acestea au fost adaptate la Normele internaionale general acceptate, n special
Normele de controlINTOSAI i Normele internaionale ale Federaiei internaionale a
8

experilor contabili, avnd nvedere contextul Uniunii Europene. Tratatul dispune pe de alt
parte c n statele membrecontrolul se efectueaz n legtur cu instituiile superioare de audit
naionale sau cu alte organismenaionale competente. n practic acestea din urm aduc
auditorilor de la Curtea de ConturiEuropean, o susinere practic i logistica la nivel local ca
i cunotinele specifice n domeniulauditului.
Curtea de Conturi European particip la activitile organizate de EUROSAI,
organizaie ainstituiilor superioare de audit europene i de INTOSAI, echivalentul acestora la
nivel mondial. Mutaii importante s-au petrecut odat cu schimbrile politice majore din
anumite ri sau ncadrul sistemului de reform din administraia public.
ncepnd cu 1990 se contureaz perioada contemporan de organizare a auditului
Financiar ca o necesitate a specializrii domeniului contabil. Noul cadru face ca Romnia s
treac la o economie bazat pe conceptul de concuren, s revin la fostele instituii financiare
din perioada interbelic, adaptate la condiiile concrete din perioada de tranziie. Acest fapt, a
fost consfinit de Constituie i de apariia unor acte normative de mare necesitate. Auditul
financiar evolueaz i seconsolideaz o dat cu evoluia procesului de reform i transformare
a societii, al crei obiectiveste, crearea unei economii de pia funcionale, similar cu cele
existente n rile membre aleUniunii Europene .
Aderarea Romniei la Uniunea European i schimbrile rapide i complexe ce au loc
n economia mondial, impun o permanent perfecionare a specialitilor n domeniu
concomitent cuimplementarea unor tehnici de audit financiar armonizate cu cele europene i
internaionale, custandardele de contabilitate i audit. Practicile de audit financiar au fost
introduse la noi n ar, n perioada de tranziie spre o economie de pia, din dorina
specialitilor romni de a corela i adapta reglementrile romneticu standardele contabile
prevzute pe plan internaional.

Activitatea de control a Curtii Europene de Conturi
Curtea Europeana de Conturi are misiunea de control in maniera independenta cu
privire la perceperea (incasarea) si utilizarea fondurilor Uniunii Europene, precum si rolul de
a aprecia modul in care institutiile europene se achita de sarcinile lor in materie financiara.
Curtea Europeana de Conturi examineaza daca operatiunile financiare au fost corect
inregistrate, executate in mod legal si regulat si administrate in conditiile de economie,
eficacitate si eficienta. Prin aceasta activitate, Curtea intelege sa contribuie la a ameliora
gestiunea financiara de fonduri ale Uniunii Europene le toate nivelurile pentru a asigura
cetatenilor Uniunii cea mai buna utilizare posibila a banului lor.
Curtea difuzeaza rezultatele activitatilor sale publicand in timp oportun raporturi
pertiente si obiective.
Tratatul instituind Comunitatea Europeana da Curtii de Conturi sarcina principala de
a controla buna executare a bugetului Uniunii Europene in scopul realizarii a doua obiective:
de a ameliora, sub aspectul eficientei si economicitatii, rezultatele si de a da seama
cetateanului european cu privire la utilizarea banilor publici prin autoritatile responsabile de
gestiune.
Curtea de Conturi poate sa controleze tot organismul sau persoana care administreaza
sau primeste fonduri comunitare. Ea controleaza, in special, institutii si organisme
comunitare, administratii nationale, regionale, locale, ca beneficiari finali ai ajutoarelor
comunitare.
Tinand cont de amploarea bugetului, Curtea de Conturi nu poate controla, in cursul
unui exercitiu bugetar, totalitatea operatiunilor financiare comunitare. Ea verificca, asadar,
fiabilitatea sistemelor punand in valoare reglementarile europene la nivelurile comunitar si
national procedand la controale prin sondaj.
Auditorii sunt insarcinati sa efectueze numeroase misiuni de control, atat la sediul
altor institutii, in special la Bruxelles, cat si in statele membre ale Uniunii, dar chiar si in toate
tarile lumii beneficiare de un ajutor financiar comunitar.
9

Curtea de Conturi are acces la toata informatia necesara pentru indeplinirea misiunii
sale de control. Controlul in statele membre se efectueaza in colaborare cu institutiile de
control financiar nationale sau serviciile nationale competente. Curtea de Conturi informeaza
cetateanul european despre activitatea pe care o desfasoara si rezultatele obtinute, intr-o
maniera obiectiva si cu toata transparenta.
Curtea de Conturi publica: un raport anual cu privire la executarea bugetului Uniunii
din anul precedent; o declaratie de siguranta referitoare la fiabilitatea contturilor ca si la
legalitatea si regularitatea operatiunilor corespunzatoare exercitiului bugetar precedent. Ea
mai publica rapoartele anuale specifice referitoare la organismele comunitare si rapoartele
specifice pe teme de interes particular.
Ea trebuie sa fie consultata, pentru aviz, inaintea adoptarii proiectelor de reglementare
comunitara in ceea de priveste caracterul financiar al acestora. Aceste rapoarte si avize sunt, de o
maniera generala, publicate in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene in toate limbile comunitare si
accesibile pe site-ul de internet al Curtii Europene de Conturi. Rapoartele de control ale Curtii de
Conturi Europene constituie un element important al procedurii de descarcare. Ele sunt transmise
autoritatii bugetare (Parlamentului si Consiliului) care tin cont de acesta pentru a decide daca
descarcarea poate fi data Comisiei cu drept de gestiune bugetara.
Curtea de Conturi Europene nu are putere jurisdictionala proprie, iar atunci cand
autorii Curtii descopera indicii de fraude, fraude si neregularitati, informatiile culese sunt
transmise cat mai repede posibil organelor comunitare competente pentru a da o rezolvare
corecta si legala problemei semnalate.
Revine in sarcina Uniunii Europene si a statelor membre sa combata fraudele si
activitatile ilegale care pot atinge interesele financiare ale Uniunii. In acest context Curtea de
Conturi Europeana, prin controalele sale performante, prin intinderea si natura lor, contribuie
la planul de prevenire si de lupta impotriva fraudei si neregularitatilor.
In sarcina de buna gestiune financiara se regasesc trei aspecte ale controlului conturilor si
gestiunii organismelor. Controlul bunei gestiuni financiare reuneste evaluarea politicilor publice
sau controlul bunei intrebuintari a fondurilor publice, cu referinta la criteriile de cost si de
randament, economie, eficienta si eficacitate. Alaturi de rapoartele anuale se adauga si rapoartele
speciale care vizeaza aspect particulare ale gestiunii comunitare la initiativa Curtii, urmand ca
aceasra sa decida sau nu publicarea lor. Curtea adreseaza, de asemenea, scrisori presedintelui
care au un character confidntial.
Adresata la sfarsitul unui control, o scrisoare de sector nu face obiectul unei
deliberari colegiale. Ea poate sa fie adresata unei institutii comunitare sau unui serviciu
administrativ al statului membru. La primirea raspunsurilor care ii vor fi transmise, procedura
de control poate fi inchisa sau ea va continua si va face obiectul unui raport, chestiune care va
fi decisa colegial.
Controlul prin analiza sistemelor se fondeaza pe ideea ca fiecare organizatie trebuie
sa genereze propriul control intern, o structura si anumite proceduri capabile de a garanta o
buna functionare a sistemului. Daca sistemele si procedurile ce formeaza obiectul controlului
intern par valide, auditorul identifica elementele cheie, testele si poate astfel sa limiteze
numarul de sondaje efectuate inainte de a-si formula opinia sa.
Controalele Curtii de Conturi Europene trebuie sa tina cont de starea de progres a
operatiunilor de gestiune si nu pot fi duse la indeplinire pe parcursul mai multor exercitii
bugetare.
In concluzie, controalele Curtii de Conturi Europene reprezinta adeseori un punct de
plecare, mai degraba decat o realizare: controalele sale justifica si atrag verificari ulterioare si
mai aprofundate la mai multe sectoare, ori la nivelul administratiilor nationale.
Competenta de gestiune comunitara a fost delegata administratiilor nationale in
numeroase domenii, fapt ce determina deplasarea progresiva a centrului de gravitate a
controalelor spre statele membre.
Prin urmare colaborarea intre Curtea de Conturi Europeana si institutiile de control
10

nationale se impune nu doar in virtutea unei simple obligatii juridice, ci din cauza
suprapunerii competentelor in materie de gestiune intre administratia europeana si
administratiile nationale.
Trebuie adaugat despre Curtea de Conturi Europeana ca intretine numeroase
raporturi si contacte cu alte institutii si organisme de control din afara Uniunii Europene. Ea
participa in special la intrunirile INTOSAI (Organizatia Internationala a Institutiilor
Superioare de Control) si EUROSAI (institutia europeana) la care Curtea de Conturi
Europeana este unul dintre membrii fondatori.
Autonomia fata de celelalte organe a Uniunii Europene si de statele membre ii ofera
garantarea indeplinirii in cele mai sigure conditii a funcitei de control pe care o exercita. Unul
din mijloacele utilizate in acest sens poate fi constituirea, de catre presedintele Curtii de
Conturi a Uniunii Europene, a unui comitet de legatura cu conducatori ai institutiilor
nationale corespunzatoare6.
Curtea de Conturi examineaz totalitatea conturilor de venituri i cheltuieli ale
Comunitii. De asemenea, aceasta verific totalitatea conturilor de venituri i cheltuieli ale
oricrui organism creat de Comunitate, n msura n care actul constitutiv nu exclude acest
control. Controlul vizeaz nu doar bugetul general al Uniunii, ci i mprumuturile, veniturile
i cheltuielile Fondului European de Dezvoltare, ale Centrului European pentru Dezvoltarea
Formrii Profesionale, ale Fundaiei Europene pentru mbuntirea Condiiilor de Via i
de Munc, ale Ageniei de Aprovizionare a EURATOM, ale proiectului comun de cercetare
Joint European Torus, ale colii Europene i ale altor organisme, inclusiv ale noilor
organisme-satelit.
* *
De asemenea, Curtea este invitat s verifice utilizarea, de ctre organismele externe
instituiilor, a fondurilor comunitare primite cu titlu de subvenie pe baza articolului 142,
alineatul 5 din Regulamentul Financiar, care stipuleaz c: finanrile din bugetul comunitar
ctre beneficiarii din afara instituiilor necesit acordul n scris al beneficiarilor sau, n lipsa
acordurilor acestora, al contractanilor sau subcontractanilor cu privire la auditul efectuat de
Curtea de Conturi viznd utilizarea finanrilor acordate .
Curtea de Conturi examineaz conturile veniturilor i cheltuielilor comunitare,
controleaz legalitatea i corectitudinea celor din urm i se asigur c exist o bun gestiune
financiar.Obiectivul controlului conturilor este de a asigura c ceea ce se datoreaz Uniunii
i ceea ce ea datoreaz este constatat, contabilizat, perceput sau pltit n mod exact. Dar
aceasta permite i verificarea faptului c ansamblul operaiunilor efectuate este susinut de
documente justificative i c informaiile disponibile permit autoritilor responsabile cu
gestiunea i controlul s i ndeplineasc n mod eficient misiunea.
Tratatele prevd efectuarea controlului veniturilor pe baza constatrilor precum i a
vrsmintelor veniturilor Comunitii, n timp ce controlul cheltuielilor se efectueaz pe baza
angajamentelor, ca i a plilor. De asemenea, ele precizeaz c aceste controale pot fi
efectuate nainte de ncheierea conturilor exerciiului financiar avut n vedere.
Articolul 140, alineatul 2, din Regulamentul financiar prevede c, la cererea Curii de
Conturi, fiecare instituie autorizeaz organismele financiare deintoare de depozite
comunitare s permit Curii de Conturi s se asigure de faptul c datele externe corespund
situaiei contabile.
Este vorba despre verificarea conformitii veniturilor i cheltuielilor cu actele cu
putere de lege i cu normele administrative aplicabile (legislaie sectorial, convenii,
mandate, acorduri, contracte) i despre controlarea legalitii lor n raport cu tratatul i cu
sursele dreptului secundar (bugetul i nomenclatura sa, Regulamentul Financiar,
reglementarea intern n materie de gestiune).
Examinarea bunei gestiuni financiare intenioneaz s stabileasc dac obiectivele de
gestiune au fost atinse i, dac este cazul, n ce msur i cu ce pre. Nu este suficient
deinerea unor credite disponibile n cadrul unei linii bugetare, ci ele trebuie folosite n
11

conformitate cu principiile bunei gestiuni financiare. Articolul 27, alineatul 1, din
Regulamentul financiar prevede: creditele bugetare se utilizeaz n conformitate cu
principul bunei gestiuni financiare, adic n conformitate cu principiile economiei, eficienei
i eficacitii.
n ndeplinirea funciei sale, Curtea de Conturi poate consulta toate documentele i
informaiile privind gestiunea financiar a departamentelor sau organismelor n ceea ce
privete operaiunile finanate sau cofinanate de Comuniti. Curtea de Conturi are
competena de a audia orice funcionar responsabil de o operaiune de venituri sau de
cheltuieli i de a utiliza oricare dintre procedurile de audit adecvate departamentelor sau
organismelor menionate anterior. n orice moment i dup efectuarea anumitor operaiuni
bugetare, Curtea de Conturi poate trimite scrisori cu observaiile statelor membre,
corespondena sectorial adresat unui membru, unei Direcii Generale sau Comisiei. Aceste
mijloace de exprimare rmn confideniale. Ea poate contacta, dac este necesar, un stat
membru.
n statele membre controlul se efectueaz n colaborare cu instituiile naionale de
control sau, n cazul n care acestea nu dispun de competenele necesare, cu serviciile
naionale competente. Curtea de Conturi i instituiile naionale de control ale statelor
membre practic o cooperare bazat pe ncredere i pe respectarea independenei acestora.
Aceste instituii sau servicii informeaz Curtea de Conturi n cazul n care intenioneaz s
participe la control.
Raporturile dintre Curtea de Conturi European i instituiile superioare naionale de control
s-au dezvoltat progresiv i s-au instituionalizat sub diferite forme. La nceputul anilor 80,
Curtea a creat n cadrul su o divizie responsabil de contactul cu agenii curilor naionale
i de organizarea reuniunilor semestriale. Curtea a mai stabilit circuite de cooperare i de
schimb de informaii, programe de verificare comune care genereaz comunicri reciproce cu
instituiile superioare de control ale statelor membre.

Rolul Curii Europene de Conturi
Curtea European de Conturi are misiunea de control n manier independent cu privire la
perceperea (ncasarea) i utilizarea fondurilor Uniunii Europene, precum i rolul de a aprecia
modul n care instituiile europene se achit de sarcinile lor n materie financiar. Curtea
European de Conturi examineaz dac operaiunile financiare au fost corect nregistrate,
executate n mod legal i regulat i administrate n condiiile de economie, eficacitate i eficien.
Prin aceast activitate, Curtea nelege s contribuie la a ameliora gestiunea financiar de fonduri
ale Uniunii Europene la toate nivelurile pentru a asigura cetenilor Uniunii cea mai bun
utilizare posibil a banului lor.Curtea difuzeaz rezultatele activitilor sale publicnd n timp
oportun raporturi pertiente i obiective. Tratatul instituind Comunitatea Europeana a Curii de
Conturi are ca sarcin principal de a controla buna executare a bugetului Uniunii Europene n
scopul realizrii a dou obiective: de a ameliora, sub aspectul eficienei i economicitii,
rezultatele i de a da seam ceteanului european cu privire la utilizarea banilor publici prin
autoritile responsabile de gestiune.
Curtea de Conturi poate s controleze tot organismul sau persoana care administreaz sau
primete fonduri comunitare. Ea controleaz, n special, instituii i organisme comunitare,
administraii naionale,regionale, locale, ca beneficiari finali ai ajutoarelor comunitare.
Tinnd cont de amploarea bugetului, Curtea de Conturi nu poate controla, n cursul unui
exercitiu bugetar, totalitatea operatiunilor financiare comunitare. Ea verific, asadar, fiabilitatea
sistemelor punnd n valoare reglementarile europene la nivelurile comunitar i naional
procednd la controale prin sondaj.
Auditorii sunt nsrcinai s efectueze numeroase misiuni de control, att la sediul altor instituii,
n special la Bruxelles, ct i n statele membre ale Uniunii, dar chiar i n toate rile lumii
beneficiare de un ajutor financiar comunitar.Curtea de Conturi are acces la toat informaia
necesar pentru ndeplinirea misiunii sale de control. Controlul n statele membre se
12

efectueaz n colaborare cu instituiile de control financiar naionale sau serviciile naionale
competente. Curtea de Conturi informeaz ceteanul european despre activitatea pe care o
desfsoar i rezultatele obinute, ntr-o manier obiectiv i cu toata transparena. Curtea de
Conturi public: un raport anual cu privire la executareabugetului Uniunii din anul precedent; o
declaraie de siguran referitoare la fiabilitatea conturilor ca i la legalitatea i regularitatea
operaiunilor corespunztoare exerciiului bugetar precedent. Ea mai public rapoartele anuale
specifice referitoare la organismele comunitare i rapoartele specifice pe teme de interes
particular. Ea trebuie s fie consultat, pentru aviz, naintea adoptrii proiectelor de reglementare
comunitar n ceea de privete caracterul financiar al acestora. Aceste rapoarte i avize sunt, de o
maniera general, publicate n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene n toate limbile comunitare i
accesibile pe site-ul de internet al Curii Europene de Conturi.Rapoartele de control ale Curii de
Conturi Europene constituie un element important al procedurii de descrcare. Ele sunt transmise
autoritii bugetare (Parlamentului i Consiliului) care in cont de acestea pentru a decide dac
descrcarea poate fi dat Comisiei cu drept de gestiune bugetar.Curtea de Conturi Europene nu
are putere jurisdicional proprie, iar atunci cnd autorii Curii descoper indicii de fraude si
neregulariti, informaiile culese sunt transmise ct mai repede posibil organelor comunitare
competente pentru a da o rezolvare corect i legal problemei semnalate. Revine n sarcina
Uniunii Europene i a statelor membre s combat fraudele i activitile ilegale care pot atinge
interesele financiare ale Uniunii. In acest context Curtea de Conturi European, prin controalele
sale performante, prin ntinderea i natura lor, contribuie la planul de prevenire i de lupt
mpotriva fraudei i neregularitilor. In sarcina de bun gestiune financiara se regasesc trei
aspect ale controlului conturilor i gestiunii organismelor. Controlul bunei gestiuni financiare
reunete evaluarea politicilor publice sau controlul bunei ntrebuinri a fondurilor publice, cu
referin la criteriile de cost i de randament, economie, eficien i eficacitate. Alturi de
rapoartele anuale se adaug i rapoartele speciale care vizeaz aspecte particulare ale gestiunii
comunitare la iniiativa Curii, urmnd ca aceatea s decid sau nu publicarea lor. Curtea
adreseaz, de asemenea, scrisori presedintelui care au un caracter confidenial. Adresat la
sfarsitul unui control, o scrisoare de sector nu face obiectul unei deliberri colegiale. Ea poate
s fie adresata unei instituii comunitare sau unui serviciu administrativ al statului membru.
La primirea rspunsurilor care i vor fi transmise, procedura de control poate fi nchis sau ea va
continua i va face obiectul unui raport,chestiune care va fi decis colegial. Controlul prin
analiza sistemelor se fondeaz pe ideea c fiecare organizaie trebuie s genereze propriul control
intern, o structura i anumite proceduri capabile de a garanta o bun funcionare a sistemului.
Dac sistemele i procedurile ce formeaza obiectul controlului intern par valide, auditorul
identific elementele cheie, testele i poate astfel s limiteze numarul de sondaje efectuate
nainte de a-i formula opinia sa.
Controalele Curii de Conturi Europene trebuie s in cont de starea de progres a operaiunilor
de gestiune i nu pot fi duse la ndeplinire pe parcursul mai multor exerciii bugetare.
In concluzie, controalele Curii de Conturi Europene reprezint adeseori un punct de plecare, mai
degrab dect o realizare: controalele sale justific i atrag verificri ulterioare i mai
aprofundate la mai multe sectoare, ori la nivelul administraiilor naionale.
Competena de gestiune comunitar a fost delegate administraiilor naionale n numeroase
domenii, fapt ce determin deplasarea progresiv a centrului de gravitate a controalelor spre
statele membre.
Prin urmare colaborarea ntre Curtea de Conturi European i instituiile de control naionale se
impune nu doar n virtutea unei simple obligaii juridice, ci din cauza suprapunerii competenelor
n materie de gestiune ntre administraia european i administraiile naionale. Trebuie adugat
despre Curtea de Conturi European c ntreine numeroase raporturi i contacte cu alte instituii
i organisme de control din afara Uniunii Europene. Ea particip n special la ntrunirile
T.N.T.O.S.A.T. (Organizatia Internaionala a Instituiilor Superioare de Control) i EUROSAT
(instituia european) la care Curtea de Conturi European este unul dintre membrii fondatori.
13

Autonomia fa de celelalte organe a Uniunii Europene i de statele membre i ofer garantarea
ndeplinirii n cele mai sigure condiii a funciei de control pe care o exercit. Unul din
mijloacele utilizate n acest sens poate fi constituirea, de ctre preedintele Curii de Conturi
a Uniunii Europene, a unui comitet de legatur cu conductori ai instituiilor naionale
corespunztoare.

Membrii Curtii Europene de Conturi
Curtea Europeana de Conturi se compune din 15 membri care sunt numiti ce
Consiliu, apoi urmeaza consultarea Parlamentului. Ei sunt alesi dintre personalitatile care fac
parte sau au facut parte, in tarile lor, din institutii de control extern sau poseda o calificare
speciala pentru aceasta functie. Desi aceasta conditie este exprimata optional, calificarea
persoanelor in cauza trebuie sa fie remarcabila, avand in vedere ca este folosit termenul
personalitati pentru ambele situatii. In plus, ei trebuie sa ofere toate garantiile de
independenta.
La primele numiri, 4 membri ai Curtii, desemnati prin tragere la sorti, primesc un
mandat limitat la 4 ani, pentru a asigura o anumita continuitate a functiilor. Exista si
posibilitatea reinnoirii mandatului.
Membrii Curtii desemneaza din randul lor presedintele institutiei pentru o perioada
de trei ani, reinnoibila. Fara sa fie magistrati, membrii Curtii dispun de garantiile destinate sa
asigure independenta lor, macar ca aceasta notiune nu are aceeasi semnificatie intr-o institutie
a caror membri isi pastreaza functiile in tarile lor. Membrii Curtii exercita functiile lor in
interesul general al Uniunii, care inseamna o continuare a garantiei de independenta pe care
ei trebuie sa o furnizeze la numirea lor (in sensul ca ei au obligatia de a nu solicita si de a nu
accepta instructiuni din partea vreunui guvern sau organism).
n afar de schimbarea ordinar i de deces, funciile membrilor Curii de Conturi
nceteaz n mod individual, prin demisie sau prin destituire declarat de Curtea de Justiie.
Membrii Curii beneficiaz, de asemenea, de proteciile prevzute de Protocolul privind
privilegiile i imunitiile Comunitilor Europene. Pentru exercitarea funciilor de control,
sunt constituite grupuri de audit ce repartizeaz respectivele competene ntre membrii care le
compun i au ca funcie principal pregtirea deliberrilor Curii de Conturi.
Dispoziiile tratatelor (articolul 247 din TCE) au scopul de a asigura independena i
imparialitatea membrilor n exercitarea funciilor lor, ntruct ele stipuleaz c: Membrii
Curii de Conturi i exercit funciile n deplin independen, n interesul general al
Comunitii. n ndeplinirea ndatoririlor lor, acetia nu solicit i nici nu accepta instruciuni
de la nici un guvern i de la nici un alt organism. Tratatul adaug: Pe durata mandatului
lor, membrii Curii de Conturi nu pot exercita nici o alt activitate profesional, remunerat
sau nu. La instalarea n funcie, ei se angajeaz solemn s respecte, pe durata mandatului i
dup ncetarea acestuia obligaiile impuse de mandate, n special obligaia de onestitate i
pruden n a accepta dup ncetarea mandatului anumite funcii sau avantaje. Formula este
identic celei aplicate comisarilor.
Textele comunitare prezint condiiile de decdere din drepturi a unui membru care
nu mai ndeplinete obligaiile: Membrii Curii de Conturi pot fi destituii din funciile lor
sau pot fi declarai deczui din dreptul la pensie sau la alte avantaje echivalente numai n
cazul n care Curtea de Justiie constat, la cererea Curii de Conturi, c au ncetat s
corespund condiiilor cerute sau s ndeplineasc obligaiile care decurg din funcia lor.
Puterile preedintelui
Preedintele Curii este desemnat de colegii si pentru o perioad de trei ani, iar
mandatul su poate fi rennoit. Modalitile de alegere a preedintelui sunt stabilite de
articolul 9 din Regulamentul de procedur (aa cum a fost adoptat de Curte la 31 ianuarie
2002).
Preedintele dispune de competene (articolul 10 din Regulamentul de procedur) n ceea ce
14

privete procedura: el convoac i prezideaz reuniunile colegiului i asigur buna
desfurare a dezbaterilor. n conformitate cu articolul 19 din Regulamentul de procedur,
preedintele adopt proiectul de ordine de zi al fiecrei edine. El trebuie comunicat
membrilor Curii, cel trziu cu cinci zile lucrtoare nainte de reuniune.
edinele Curii sunt prezidate de preedinte i, n caz de imposibilitate de exercitare
sau de absen a acestuia din urm, sunt prezidate de un membru, desemnat n conformitate
cu regulile precedenei(articolul 20 din Regulamentul de procedur), care asigur interimatul.
n al doilea rnd, preedintele dispune de competene executive i administrative definite de
articolul 10 din Regulamentul de procedur al Curii de Conturi.
Aceste competene executive sunt prezentate n termeni foarte generali: preedintele asigur
aplicarea deciziilor Curii. Din punct de vedere administrativ, preedintele trebuie s asigure
buna funcionare a serviciilor, precum i buna gestionare a diferitelor activiti ale Curii.
n sfrit, el este nsrcinat cu reprezentarea Curii de Conturi n toate relaiile sale externe.
De asemenea, preedintele desemneaz agentul nsrcinat cu reprezentarea Curii n toate
procedurile contencioase n care este ea implicat.
Dispozitiile privind interdictia exercitarii altor activitati profesionale, datoria de
probitate si discretie, acceptarea de functii sau avantaje, dupa incetarea functiilor, cazurile de
incetare a functiilor, privilegiile si imunitatile sunt, in general, identice cu cele prevazute
pentru judecatorii Curtii Europene de Justitie. Pentru a satisface conditia de eficacitate si
credibilitate, membrii Curtii au obtinut sa fie asistati de colaboratori in numar suficient si cu
un inalt nivel de formare profesionala4.
Sistemul de numire al membrilor Curtii de Conturi se distinge de cel al Comisiei sau
al Curtii de Justitie (ai caror membri sunt numiti printr-un acord comun de guvernele din
statele membre), prin faptul ca membrii Curtii de Conturi sunt numiti de Consiliu. Membrii
Curtii de Conturi nu pot, in timpul functiilor lor, sa exercite vreo activitate profesionala
remunerata sau nu. Ei nu pot sa fie promovati in functiile lor, nici declarati decazuti din
dreptul la pensie sau alte avantaje, daca Curtea de Justitie constata la cererea Curtii de
Conturi insasi, ca au incetat sa raspunda conditiilor cerute sau satisfacerea obligatiilor
rezultate din functia lor5.
Functiile lor iau sfarsit prin demisie voluntara sau demisie oficiala. La cererea Curtii
de Conturi, Curtea Europeana de Justitie poate sa constate ca ei nu mai raspund conditiilor
cerute sau nu mai satisfac obligatiilor rezultate din functia lor.
Conditiile de munca, si in special tratamentele, indemnizatiile si pensiile membrilor
Curtii de Conturi (indemnizatiile tin loc remuneratiei) sunt fixate de Consiliu cu hotararea
majoritatii calificate. Membrii Curtii de Conturi beneficiaza de dispozitiile protocolului
privind privilegiile si imunitatile aplicabile membrilor Curtii de Justitie. Membrii Curtii de
Conturi, cu exceptia presedintelui, sunt repartiazati in doua grupe de audit regrupand, astfel,
sectoarele in care sunt responsabili fiecare dintre ei. Curtea adopta avizele sale sau raporturile
anuale cu majoritatea de membrii care o compun.
Membrii Curtii de Conturi sunt in timpul mandatului lor inamovibili. Sarcinile
functionale si sectoarele de control sunt repartizate intre cei 15 membri, iar deciziile sunt
colegiale si se iau cu majoritate simpla.

15


Concluzii

Curtea European de Conturi ncearc, n mod constant, s determine o mai bun
utilizare a banilor contribuabililor, participnd asfel la ameliorarea sistemelor de gestiune.
Observaiile Curii cu privire la gestiunea financiar a Comunitii n cadrul raportului
su anual sunt insoite de rspunsurile instituiilor n cauz. Adoptat n luna noiembrie a
fiecarui an, raportul este examinat de Parlamentul European la recomandarea Consiliului
Europei pentru descrcarea de responsabilitate a Comisiei Europene cu privire la execuia
bugetar. Prin rapoartele speciale sunt vizate domenii particulare ale gestiunii, care sunt
publicate n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
n anumite situaii instituiile au nevoie de conciliere, n ceea ce privete anumite
aspecte ale gestiunii fondurilor. Ele au posibilitatea de a cere avizul Curii de Conturi, dar
obligatoriu naintea adoptrii textelor referitoare la reglementrile financiare i la resursele
proprii.
Nu trebuie uitat c, Curtea de Conturi European furnizeaz, n egal msur,
Parlamentului i Consiliului o declaraie de asigurare privind acurateea conturilor, legalitatea
i regularitatea operaiunilor adiacente, declaraia formal adresat contribuabililor prin care
aceasta i asigur c banii lor au fost utilizai i c acest lucru s-a fcut n conformitate cu
destinaiile prevzute.
Dincolo de competenele sale de control Curtea de Conturi European are
competene consultative n elaborarea bugetului Uniunii. Ea este consultat frecvent n ceea
ce privete textele legale cu vocaie financiar i bugetar.

16

Bibliografie:
Sterian Dumitrescu, Ana Bal - Economie mondial, Editura
Economic, Bucureti, 1999
Cristina One - Dreptul finanelor publice, Partea general, Editura
Lumina Lex, Bucureti,2005
Iordan Gheorghe - UE de la economic la politic, Ed. TRITONIC,
Bucureti, 2005
Elise Valcu, Mihai Delcea - Elemente de drept comunitar din
perspectiva Proiectului de Constituie European, Ediia a II-a,
revizuit i adugit, Ed. SITECH, Craiova, 2006
Site-ul oficial al Uniunii Europene: www.uniunea europeana.ro
Ton Filipescu, Augustin Fuerea, Drept instituional i comunitar
european, Ed. Actami 2000, ed a V-a,Bucuresti, p. 202
Octavian Manolache, Drept comunitar, ed. a II-a, Ed. All beck,
Bucuresti, 1999, pp. 115-116
Guy Tsaac E Droit communautaire generale, editia a VII-a,Ed.
Armand Colin, 1999, Paris, p. 72.
www.infoeuropa.com
Drept Comunitar Note de curs ,Chisinau 2005
Drept Comunitar General-Tratat ,Bucuresti 2002
Integrarea Europeana-o perspective juridico-filosofica Stefan
Munteanu.
Integrarea Europeana ,Chisinau 2008,Nicolae Brogari
Uniunea Europeana Institutii.Mecanisme,Dacian Cosmin
Dragos.Drept European.