Sunteți pe pagina 1din 14

c

Politica vamala a Uniunii Europene


Politica vamala reprezinta un element esential al Pietei unice cu cele patru libertati fundamentale
pe care aceasta le include. Crearea, dezvoltarea si punerea in aplicare a unei Piete unice se pot
face numai in cadrul unei Uniuni vamale in care reglementari comune sunt aplicate in mod
uniform la frontierele exterioare.

Crearea unei administratii a vamilor moderna si eficienta este una dintre prioritatile majore ale
negocierilor de aderare, o conditie esentiala pentru tarile candidate fiind ca acestea sa asigure
dupa aderare un control eficient al frontierelor exterioare ale Uniunii Europene. In aceasta
perspectiva, Romania trebuie sa dobandeasca experienta necesara rolului sau de mentinere a
securitatii la granitele Uniunii.

Dupa cum se afirma si in Raportul de Tara din 2003: Mai trebuie acordata atentie pentru
finalizarea adoptarii legislatiei vamale comunitare si pentru pregatirea aplicarii sistemului
informatic compatibil cu cel comunitar si asigurarea inter-operabilitatii acestora. Eforturi
suplimentare sunt necesare in vederea combaterii coruptiei in administratia vamala si pregatirea
prealabila pentru aplicarea masurilor care vor fi introduse in momentul aderarii.

  LEG L

Tratatele de constituire a Comunitatii nu definesc uniunea vamala ca atare, dar evidentiaza


principalele sale elemente. Articolul 23 al Tratatului CE stipuleaza ca uniunea vamala va
cuprinde in totalitate comertul cu bunuri si va implica eliminarea taxelor vamale asupra
importurilor si exporturilor si a tuturor taxelor cu efect echivalent in comertul dintre Statele
Membre. Conform Tratatului, uniunea vamala implica si adoptarea unui Tarif Vamal Comun
(TVC) in relatiile cu tarile terte.
Articolele 24 ± 31 ale Tratatului CE fac referire la alte aspecte privind libera circulatie a
bunurilor si uniunea vamala.

DEFINITI SI INSTRUMENTELE POLITICII V M LE

Politica vamala este unul dintre fundamentele Uniunii si este esentiala pentru existenta pietei
unice, care nu poate functiona corect fara reguli comune aplicate uniform la toate granitele
externe ale Comunitatii. Acest set de reguli formeaza politica vamala si reprezinta motivul pentru
care cele 15 autoritati vamale ale Statele Membre lucreaza ca o singura entitate.

Instrumentele:

Daca principiul liberei circulatii a bunurilor este fata interioara a uniunii vamale, TVC constituie
aspectul sau exterior, intrucat face posibila aplicarea uniforma a taxelor vamale asupra
produselor importate din tari terte, indiferent de Statul Membru de destinatie.
La inceput, TVC a reprezentat media aritmetica a tarifelor vamale aplicate in 1957 de catre
Statele Membre. In baza articolului 28 al Tratatului, Consiliul a adoptat cu majoritate calificata o
propunere a Comisiei, introducind o serie de amendamente, atat in mod autonom cat si in cadrul
negocierilor tarifare (de exemplu, in cadrul Acordului General pentru Tarife si Comert ± GATT).
Nomenclatura TVC este un instrument foarte important, nu numai pentru colectarea taxelor
vamale ci si in elaborarea statisticilor privind comertul exterior si aplicarea masurilor aferente
politicilor comerciala, agricola, fiscala sau monetara. Este cunoscuta sub denumirea de
³Nomenclatura Combinata´, datorita utilizarii sale atat in scopuri tarifare cat si statistice, si are la
baza Sistemul Armonizat, un instrument international de clasificare administrat de catre
Organizatia Mondiala a Vamilor.
In paralel cu introducerea Nomenclaturii Combinate a fost creata baza de date computerizata
Taric (tariful integrat al Comunitatilor Europene), cu scopul de a identifica prevederile
comunitare aplicabile fiecarui bun. Incepind cu anul 2000, aceasta baza de date este disponibila
gratuit pe serverul Europa sub denumirea ³DDS database´ (Sistemul de difuzare a datelor
tarifare). O alta baza de date, disponibila la aceeasi adresa, este QUOTA (contingente si plafoane
tarifare).
Un alt instrument al politicii vamale este Documentul Administrativ Unic (DAU), creat in 1988,
care a simplificat substantial procedurile, inlocuind 150 de documente vamale.
Eliminarea formalitatilor vamale in 1993 a dus la introducerea sistemului Intrastat pentru
colectarea direct de la comercianti a informatiilor statistice privind comertul cu bunuri dintre
Statele Membre.

Crearea unor sisteme informatice ca SIV (Sistemul de Informare Vamala) a imbunatatit


cooperarea dintre autoritatile administratiei din Statele Membre si intre aceste autoritati si
Comisia Europeana in vederea sporirii eficientei luptei impotriva fraudei si a asigurarii aplicarii
corecte a reglementarilor vamale.

Un alt instrument de cooperare si asistenta reciproca, Conventia de la Neapole II, a imbunatatit


eficienta luptei impotriva incalcarii reglementarilor vamale nationale si comunitare.

T RIFUL V M L COMUN

De cand cu finalizarea pietei interne, bunurile pot circula in mod liber intre statele membre U.E.
Aceasta politica se aplica pe importul de bunuri peste granitele extrerne ale U.E. Tariful este
comun pentru toti membrii U.E, dar taxa de indatorire difera de la un fel de import la altul, in
functie de ce reprezinta lucrurile importate si de unde se afla. Taxele depind de sensibilitatea
exonomica a produselor. Tariful este prin urmare, numele dat combinatiei din nomenclator si
taxele de indatorire care se aplica pe fiecare clasa de bunuri in parte.

SISTEMUL V M L DIN ROM NI

Măsurile pe care Guvernul României le va promova în ceea ce priveşte politica vamală a


României pornesc de la funcţiile de bază pe care instituţia vamală le îndeplineşte în contextul
procesului de integrare a României în Uniunea Europeană.
n timp ce funcţia fiscală a vămii se redimensionează, funcţiile de facilitare a comerţului precum
şi de protejare a cetăţenilor din spaţiul comunitar, dată fiind poziţionarea noastră la graniţa
exterioară Uniunii Europene, îşi vor spori în mod semnificativ importanţa.

Disfuncţiile existente, care afectează bugetul de stat şi mediul de afaceri, urmează să fie
înlăturate prin accelerarea măsurilor de reformă instituţională şi legislativ-procedurală:

± includerea autorităţii vamale în administraţia fiscală centrală, ca organ executiv autonom al


Ministerului de Finanţe;
± atribuirea de noi competenţe autorităţii vamale pe linia administrării şi a altor categorii de
impozite, cu precădere a accizelor, a TVA-ului ş.a., ceea ce va duce la creşterea gradului de
colectare a acestor impozite, prin dispariţia unor verigi administrative şi simplificarea
procedurilor de constatare, calculare, încasare şi urmărire a creanţelor bugetare;
± legiferarea unui nou Cod şi Regulament vamal român complet armonizat cu acquis-ul
comunitar;
± generalizarea procedurilor simplificate de vămuire, aplicabile agenţilor economici cu volume
de activitate, active, investiţii şi personal angajat semnificative, personalul eliberat putând fi
focalizat pe activităţile de depistare a evaziunii, a traficului ilicit de frontieră etc.;
± punerea imediată la dispoziţia agenţilor economici în formă tiparită sau în format electronic a
Tarifului vamal integrat român, instrument necesar în vederea înlăturării aplicării arbitrare a legii
de către personalul vamal şi reducerii corupţiei;
± eliminarea corupţiei din sistemul vamal prin reorganizarea activităţii regionalelor vamale,
regândirea întregului sistem al competenţelor acesteia, inclusiv în materia eliberării diferitelor
autorizaţii cerute în exces de legislaţia în vigoare, precum şi prin crearea unui mecanism
transparent de stimulare materială a personalului vamal combinat cu pregatirea profesională
intensivă;
± regândirea sferei de competenţă a tuturor autorităţilor statului care îşi desfăşoară activitatea în
punctele de trecere a frontierei; adoptarea şi în această privinţă a modelelor performante ale
vămilor statelor membre ale Uniunii Europene, prin stabilirea unor atribuţii ferme referitoare la
subordonare, cooperare şi colaborare;
± înfiinţarea unei Şcoli naţionale a autorităţii vamale, prin care să se creeze posibilitatea
selectării şi pregătirii corespunzătoare a personalului vamal, precum şi creării unui corp
profesionist vamal de elită;
± elaborarea în domeniul reglementării a procedurilor de intervenţie în situaţia derulării
operaţiunilor vamale cu mărfuri pirat, conform reglementărilor comunitare şi cu respectarea
drepturilor de proprietate intelectuală legate de comerţ;
± îmbunătăţirea infrastructurii vamale prin optimizarea comunicaţiilor şi asigurarea protecţiei
datelor din sistemul informatic comunitar de urmărire a tranzitului;
± continuarea investiţiilor în securizarea frontierelor de Nord şi Est pentru a finaliza lucrările
începute anterior în sedii de birouri vamale, modernizarea celor existente şi dotarea cu
echipamente de detecţie şi control;
± intensificarea cooperării autorităţile vamale cu celelalte instituţii competente pentru culegerea
de informaţii, schimbul de date şi procesarea acestora în vederea depistării şi combaterii
traficului ilicit de bunuri şi persoane.
©©©   
     

ccc
c  c 
c   c c c
c
c c
 c
c 
c  
c

c c

 cc c  c
c
 c 
cc c
 c  c
 cc


c
 c


c
c cc
 cc c
c c
 c



 cc
c

c

c c
c
!  c
c c 
c c"#c

c  
c c

c
 c ccccc$ c
  c c
 c
 c

c
% c &c c 
c

c &c
cc c 
c
 
c   c
 cc c
c

c
  
c
!
c 

 c
&
c c
c cc
 
c
c 
cc c c
cc  c


 c c
 c c
c
 c
c 
ccc  
c
'
c c
c (c 
c
c
c
 cc
  c)(* + c
c  c 
ccc
 c
c% cc ccc' 
c c
c(* c
c


c
c


c
c
c
 
c c 

c

c  
c c  
 c 
c
 
c
  cc
c
   c

c

 c
,cc
 
c   c c  c 
c$cc- c c $c$
c
 
c

 cc 
c

 c(* c c
c c 
cc c
cc c 
c
 
cc 
cc 
c 
 c
 
c- ccc 
c
!  c
c

c c

cc&

c
c c   cc  
c
cc  c
!
c  c

cc
c cc
&
c c
cc c

cc
. .(c*/c

c   c

cc


c

 c c

c
c c (cc

c0c&
c 
 
c
 
c&
 c 
c c& c
 
 c
cc c  c'  c c c ( c 1 c
2c 
c
c  c

c
c c 
c  c c
c    c'  c c
1 c


c

c
c  c
 c

c   c
c
 
c
 c c (c'
c c
  c
 cc 
cc c cc c ( c
c&
cc c
cc c
&
 c
&
c
 c c
c c  
cc


 c
c
c 

c 
c
c


c (c 
c   c

cc&  c
c


c
cc
 
c
  c3c 
c
   c cc


c c 

 cc 
c
 cc
c
 
c
c  c
- c  c c
c 
c 
c c  
c

 c c 

cc

cc

 
c$c 
c 

cc cc&
c
4

c
c  c c (c
"c c
c
c  cc
5c c

cc
c
cc
c c
c c
c  
c
c (c cc   
c  &c
c 
cc
cc c
&
c c

c
ccc
c cc
0c c

c
 
c

  cc
#c c %
c 
c   
cc
6c c 
c
 c

cc  
c c (cc 
c 

c 
c cc c

 c$c c  c ccc



cc
2c c 

cc
c c
c
 
c c
 c 
c  
c4cc 
cc
7c c&c 

c

 
c
c 
c

 
c c
cc
,(89/4:(c . . c*/(c
c
c
4c c
cc";#7 c1 c

c6c 
c
&
c c
c

c
c c c
c 
c   c
c 
cc c cc

c
cc  
c  & c c


c 
c 

c  
c
 c
c
c 

c
&
c4 
c 

c
&
c cc
c  c $c&
c 

c
  
c  
c$cc  &c
c  c 
c

 c

c   c cc
1 cc";67c 
c 

c  
cc

c 
c

c6c 
c
  
c 
cc cc
 
cc$ c c c  cc  c
c
cc
 
c

c.
cc
c
c

c
c &
c 
c  
c

cc c c
c
cc
c c 

c
&
c
c c
c
 cc c c cc
c c
 
c

cc c


c
cc 
c

 c
 c c&

 cc
c
c
c c
c 
c

c
c 
cc
c c

c cc

cc

 c
c
  c c
c
ccc
c";#7cc";25 c
c
  cc

cc


c c cc


c
 c
c

c;ccc 

c
 c
c
c%c";67$;c
/
  c   c c
c
c   c 1c
c

  c$ ccc c
 c
c c

c  c c&
c 
cc 
c

 c c
c&
c 
 c
c  
c c
c
 
cc 
c 

c
&
ccc
 & 
c


 c
c c
c 
 c


c
c 
cc

cc 
c

c

 
cc 
c 
c c c c c
c!,c,
c  c c c";77c$ c ccc c
c 
c
c
  
ccc
 & c c!, c 
c ccc cc
c"#c
c 

c
  
c

c1c c
c   c   c c 

c
&
c c 
 c c$ c
 & c



 c 
c cc c
c   cc
 c 
c   c
( c c
c

c
c
 
c  c c
c  
c
c

c, c

c

cc 
c   cc

c
c
c&
cc
9c c
c
c&
c

c c c1 c 

c c 
c $c 
c

c cc

c c
c


c c c
c 
c$ c c
c
c
cc8 c( c
(
 c)((+ c  c(
 c c
c/&
c)(34+ c c
c
c/&
c. $

 c).34+c
c  c! cc*
 c<*
<cc
 c/  c c< <cc c

IV. Izvoarele dreptului vamal comunitar

Conceptul de Ä| ´ are mai multe sensuri. Astfel, în general, prin Äizvoare
de drept´ sunt desemnate originile, sursele, factorii social-economici, cultural şi politici, care
impun crearea şi influenţarea dreptului. Totuşi, într-un sens mai restrâns, strict juridic, prin
conceptul de Äizvor de drept´ se face referire la formele de exprimare a normelor juridice,
respectiv la actele normative, la obiceiurile existente şi la practica judiciară, care stau la baza
aplicării sistemului de drept. După cum arată doctrina de specialitate1, în această situaţie,
pentru evitarea confuziilor, se face distincţia între izvoare de drept în sens material şi izvoare
de drept în sens formal.
Dreptul comunitar s-a cristalizat treptat reprezentând unul dintre instrumentele
fundamentale ale organizării şi dezvoltării Comunităţii Europene2. El este format dintr-un
ansamblu de norme juridice ordonate conform unor principii de ierarhie precise şi riguroase,
formând ordinea juridică comunitară. Această ordine juridică este însă diferită atât de
6 
 



 




 
 


 

  

 

  




 


 
   


   


 
  

ordinea juridică internaţională, cât şi de cea statală3 şi au forţa juridică obligatorie pe


teritoriul statelor membre în întregul spaţiu comunitar4.
Izvoarele dreptului comunitar în sens formal sunt formele de exteriorizare ale
normelor comunitare, forma în care se prezintă acestea, mijlocul juridic în care se îmbracă
acestea, forma sub care se manifestă (modul de apariţie al dreptului)5.
n literatura de specialitate există o varietate de clasificări a izvoarelor dreptului
comunitar, totuşi, doctrina majoritară a ajuns la această împărţire a lor6:
U izvoare primare, reprezentate de tratatele care instituie comunităţile
şi cele care aduc modificări acestora, adică cele care creează reguli noi şi se
bazează pe acordul statelor;
U izvoare secundare sau derivate ale dreptului cutumiar, reprezentate prin actele
unilaterale ale instituţiilor comunitare (regulamente, decizii, avize,
recomandări etc.);
U izvoarele complementare adică acele acorduri încheiate de comunităţi fie cu
state din afara Uniunii, fie cu organizaţii internaţionale; izvoare nescrise ale
dreptului comunitar.

II. IVO RELE PRIM RE LE DREPTULUI COMUNIT R


n categoria izvoarelor primare sunt incluse actele juridice fundamentale ale dreptului
comunitar constituite de7:
U Tratatele de instituire a celor trei Comunităţi europene (Tratatul privind
instituirea Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului, semnat la Paris la
18 aprilie 1951 şi intrat în vigoare la 25 iulie 1952; Tratatul privind
instituirea Comunităţii Economice Europene, semnat la Roma la 25 martie
1857 şi intrat în vigoare la l ianuarie 1958; Tratatul privind instituirea
3 Marian Mihăilă, Carmen Suciu, Dan Stan, ×|
| |  | , Editura Lumina Lex, Bucuresti,
2002, p. 87.
4 Marin Voicu, ©      , Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2007, p. 22.
5 Gyula Fábián, ×|
| |  | , Editura Sfera-Juridică, Cluj-Napoca, 2006, p. 92.
6 Florian Coman, × |   , Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2003, p. 65.
7 OctavianManolache, î   | , Editura C. H. Beck, Bucureşti, 2006, p. 23.

Comunităţii Europene a Energiei Atomice, semnat la Roma la 25 martie 1957


şi intrat în vigoare la l ianuarie 1958);
U Tratatul de fuziune, semnat la 8 aprilie 1965 şi intrat în vigoare la l iulie 1967;
U cele două tratate bugetare: Tratatul de la Luxemburg din 22 aprilie 1970 şi
Tratatul de la Bruxelles din 22 iulie 1975, intrat în vigoare la l iunie 1977;
U Tratatul de modificare a Tratatelor de instituire a Comunităţilor Europene
privind Groenlanda (17 martie 1984);
U Actul Unic European, semnat la 17 februarie 1986 la Luxemburg de 9 din
cele 12 state membre, iar la 28 februarie 1986 de celelalte 3, Italia,
Danemarca şi Grecia şi intrat în vigoare la l iulie 1987;
U Tratatul de la Maastricht, adoptat la 10 decembrie 1991, semnat la 7 februarie
1992 şi intrat în vigoare la l noiembrie 1993;
U Tratatul de la Amsterdam, semnat la 2 octombrie 1997, intrat în vigoare la l
mai 1999;
U Tratatul de la Nisa, semnat la 26 februarie 2001, intrat în vigoare în ianuarie
2003.
ILIOGR FIE
× Raluca ercea, × | | |||, Editura C. H. Beck, Bucureşti, 2007
× Florian Coman, × |   , Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2003
× Dacian Cosmin Dragoş, ×   |    ©
| || |
,
Editura C. H. Beck, Bucureşti, 2007

Cooperarea internaţională în domeniul


vamal
Stabilirea şi dezvoltarea relaţiilor internaţionale în domeniul vamal este unul din elementele de
bază ale procesului de consolidare a capacităţilor funcţionale ale administraţiilor vamale din
întreaga lume, în scopul de a face faţă provocărilor şi oportunităţilor secolului XXI. n acest
context, Serviciul Vamal al Republicii Moldova promovează o politică amplă şi consecventă de
intensificare a cooperării vamale internaţionale.

Luînd în considerare importanţa deosebită a tratatelor în calitate de izvor al dreptului


internaţional şi mijloc al cooperării internaţionale, vom trece în revistă principalele tratate
internaţionale privind activitatea vamală, la care Republica Moldova este parte.

î    


     
        


Convenţia cu privire la crearea Consiliului Colaborării Vamale (ruxelles, 15 decembrie


1950)

Prin aderarea la acest instrument internaţional, Republica Moldova, începînd cu 28 octombrie


1994, a devenit membru al OMV. Instituită în 1952, OMV este o organizaţie
interguvernamentală independentă în domeniul vamal, misiunea căreia este consolidarea
eficienţei activităţii administraţiilor vamale prin promovarea standardelor vamale internaţionale.
La moment OMV reuneşte 174 de administraţii vamale, care procesează aproximativ 98% din
comerţul mondial.
Ca un forum al dialogului şi schimbului de experienţă între autorităţile vamale, OMV oferă
membrilor săi un şir de convenţii şi recomandări referitoare la diverse aspecte ale activităţii
vamale, precum şi asistenţă tehnică. Totodată, această organizaţie internaţională sprijină şi
încurajează eforturile administraţiilor vamale în ceea ce priveşte modernizarea şi consolidarea
capacităţilor lor.

De menţionat că, pe parcursul ultimilor ani, Serviciul Vamal al Republicii Moldova a obţinut
rezultate pozitive în colaborarea cu OMV, printre care se evidenţiază următoarele:

†


c !

 c =

 c c 9*c c :
& c *  c ) c 52 c   
c 57+ c  
c c
 c  
c
cc 
c  
c
  >cc
†
  
c c

 
cc 

c
c
 
c c
c  >cc
†


c !
c   c c :
&c *  c c 


$c
c 
c 
c 9*c c



c

c!  
$ c c!
 
c c3  
c
c*  c
c 5#c )c ?
c =
c c #;c c 57#52c c c & c ' c
c c

c

 
c:
  c9*cc 
cc!  

$ +>cc
†


c

c
  
cc
c  >cc
†
 
 
c!
c  c c:
&c*  c
c c
   cc  
c c


c



c  
c
c 

$
&
cc

Convenţia internaţională privind asistenţa administrativă reciprocă pentru prevenirea,


investigarea şi reprimarea infracţiunilor vamale (Nairobi, 9 iunie 1977)

Convenţia în cauză permite administraţiilor vamale ale statelor-membre să acorde asistenţă


administrativă reciprocă (schimb de informaţii, efectuarea investigaţiilor, schimb de experienţă
etc.), în scopul aplicării corecte a legislaţiei vamale, prin prevenirea, investigarea şi reprimarea
fraudelor vamale, care prejudiciază interesele economice, comerciale, fiscale şi sociale ale
statelor respective. Asistenţa se acordă, în special, în baza cererilor reciproce.

Convenţia internaţională privind Sistemul rmonizat de descriere şi codificare a


mărfurilor (ruxelles, 14 iunie 1983)

Convenţia vizată este unul din principalele instrumente în domeniul facilitării comerţului
internaţional, avînd următoarele caracteristici:

†
.
 c
cc &c
c

c

c  c
c % 
c 
c>cc
†
;7@c c c 
c 
  c 
c


c c&  c 

 c  
c   c c

 
c 

c c   c 
c 
c

 
c c
c
  >cc
†
!
c c 
cc  cc>cc
†
,
c

c   c c  
c c  c c 

c 
c ) +c   c

 c c
c  c) +c c
  c) +c

c
c
c) +c   c
 c
)+c 
cc 
-

c
cc

n anul 2008 este preconizată aderarea Republicii Moldova încă la un tratat internaţional în
cadrul OMV şi anume la 6  | ||  |  ©
  | | , care
marchează o etapă importantă în armonizarea şi simplificarea procedurilor vamale.
Multiplicarea instrumentelor internaţionale privind admiterea temporară complică sarcina
agenţilor economici la nivel internaţional. Convenţia reuneşte într-un singur instrument toate
facilităţile, care pot fi acordate la momentul actual cu titlu de admitere temporară şi stipulează
tratamentul noilor categorii de mărfuri, cărora trebuie să li se acorde facilităţile admiterii
temporare.

î    


     
    


 
  

Convenţia vamală relativă la transportul internaţional al mărfurilor sub acoperirea


carnetelor TIR (Convenţia TIR) (Geneva, 14 noiembrie 1975)

Convenţia relativă la Contractul de transport internaţional al mărfurilor pe şosele (CMR)


(Geneva, 19 mai 1956)

Ambele Convenţii sînt destinate facilitării transporturilor internaţionale de mărfuri cu vehicule


rutiere, prin armonizarea şi simplificarea procedurilor vamale, precum şi unificarea cerinţelor
privind documentaţia respectivă.

n anul 2008 este preconizată aderarea Republicii Moldova la 6  | |  | || 


 |      ! |   ! | "    | # , care drept
obiectiv Äreducerea cerinţelor legate de îndeplinirea formalităţilor, a numărului şi a duratei
controalelor, în special printr-o coordonare naţională şi internaţională a procedurilor de control şi
a modalităţilor de aplicare a acestora" (art. 2 al Convenţiei).

Principiile armonizării controalelor sînt stipulate în art. 1 al Anexei 1 la Convenţie, fiind


următoarele:

Ä1. Ţinând seama de prezenţa vămii la toate frontierele şi de caracterul general al intervenţiei
acesteia, în măsura posibilităţilor celelalte controale urmează a fi armonizate cu controalele
vamale.

2. n aplicarea acestui principiu este posibil ca toate sau o parte dintre aceste controale să se
realizeze şi în alte locuri decât la frontieră, cu condiţia ca procedurile utilizate să contribuie la
facilitarea circulaţiei internaţionale a mărfurilor".

Astfel, aderarea la Convenţia vizată se încadrează în eforturile Serviciului Vamal al Republicii


Moldova de a asigura implementarea principiului Äghişeului unic" la punctele de trecere a
frontierei de stat.

î     

Uniunea Europeană
Protocolul privind asistenţa reciprocă între autorităţile administrative în materie vamală al
Acordului de parteneriat şi cooperare dintre Comunităţile Europene şi statele lor membre, pe de
o parte, şi Republica Moldova, pe de altă parte (Bruxelles, 28 noiembrie 1994)

Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, transformat în februarie 2008 în Consiliul


Regional de Cooperare

Acordul de cooperare pentru prevenirea şi combaterea infracţionalităţii transfrontaliere


(Bucureşti, 26 mai 1999)

Comunitatea Statelor Independente (C.S.I.)

Acordul privind colaborarea şi ajutorul reciproc în probleme vamale (Moscova, 15 aprilie 1994)

Organizaţia pentru Democraţie şi Dezvoltare Economică - GU M (Georgia, Ucraina,


zerbaidjan, Moldova)

Acordul cu privire la asistenţă reciprocă şi cooperare în domeniul vamal între guvernele statelor-
participante la GUAM (Ialta, 4 iulie 2003)

Aceste tratate internaţionale regionale urmăresc acelaşi scop principal ca şi Convenţia de la


Nairobi în cadrul OMV, şi anume, acordarea asistenţei administrative reciproce în scopul
aplicării corecte a legislaţiei vamale, în special prin prevenirea, investigarea şi combaterea
infracţiunilor şi contravenţiilor vamale. Mijlocul de bază al asistenţei reciproce este schimbul de
informaţii.

î      


          

  

Astfel de tratate sînt încheiate (la nivel interstatal, interguvernamental sau interdepartamental) cu
21 de state, şi anume: Ucraina, Rusia, Belarus, Kîrgîzstan, Armenia, Uzbekistan, Azerbaidjan,
România, Turcia, Polonia, Bulgaria, Lituania, Italia, Albania, Israel, Croaţia, Macedonia,
Olanda, Slovacia, Grecia, Ungaria, dintre care doar 2 n-au intrat în vigoare (cu Lituania şi
Croaţia).

La moment sînt gata pentru semnare acordurile cu Muntenegru, Bosnia şi Herţegovina.

Negocierile asupra proiectelor acordurilor similare au fost iniţiate cu Franţa, Belgia, Marea
Britanie, Irlanda, Canada, Portugalia, Spania, SUA, Germania, Cehia, Serbia şi alte state.

De menţionat, că tratate internaţionale multilaterale şi bilaterale, în spaţiul CSI, sînt încheiate şi


asupra altor arii ale activităţii vamale, cum ar fi: schimbul de informaţie statistică, modalitatea de
tranzit, controlul vamal al valorilor culturale etc.
      
   

  

Pe lîngă organizaţiile internaţionale sus-menţionate, cooperarea vamală multilaterală şi bilaterală


se realizează prin intermediul altor structuri internaţionale, care vor fi caracterizate în continuare.

Misiunea Uniunii Europene de sistenţă la Frontieră în Republica Moldova şi Ucraina


(EU M)

EUBAM activează în baza Memorandumului de nţelegere între Guvernul Republicii Moldova,


Comisia Europeană şi Guvernul Ucrainei cu privire la Misiunea Comisiei Europene de Asistenţă
la Frontieră în Republica Moldova şi Ucraina (Palanca, 7 octombrie 2005).

Misiunea U.E. urmăreşte următoarele obiective principale:

†
%cc

 
c' c
cc 
c (cc c'c


c
c
 
c
c:
& c*  c c   >cc
†
&
c c 
cc 
cc 
c 
-
c

 c

c
 c

 

c

c
c
 
c

c c 
c

>cc
†

 
c   c 
  
c c  
c 
c 
c   
c c
c 
c c



c cc

c c
>cc
†



c & 
c c 
c  
cc

c c c c

- 
c

  c
c c c
c c>cc
†
 % 
c 
c   
c c 

c  c 

 
c 
c 

 
c 
c c
c   
c
c 
c c 

 
c   c  
c   
c c c
& 

c
>cc
†
&
c 
c 
c :
& c *  c c   c c 
c -&c
c
 
c  
c c c
 c
c
cc

Deja primele luni de activitate ale EUBAM au confirmat eficienţa monitorizării frontierei de stat
moldo-ucrainene pentru asigurarea stabilităţii şi securităţii în regiune.

Centrul Regional al Iniţiativei de Cooperare în Sud-Estul Europei (SECI) pentru


combaterea infracţionalităţii transfrontaliere, ucureşti, România (Acordul de cooperare
pentru prevenirea şi combaterea infracţionalităţii transfrontaliere, Bucureşti, 26 mai 1999)

Centrul SECI este o structură de colaborare operaţională, care reuneşte vama şi poliţia statelor-
membre într-o interacţiune directă, conducîndu-se în activitatea sa de recomandările OMV şi
INTERPOL.

Misiunea Centrului SECI este susţinerea eforturilor comune ale statelor-membre în ceea ce
priveşte combaterea infracţionalităţii transfrontaliere, în scopul de a îmbunătăţi climatul de
afaceri şi investiţional în Europa de Sud-Est şi, respectiv, de a obţine stabilitatea politică şi
economică în regiune.

n cadrul Centrului SECI, din partea Republicii Moldova activează un ofiţer de legătură al
Serviciului Vamal şi unul al Ministerului Afacerilor Interne, prin intermediul cărora se realizează
nemijlocit cooperarea cu autorităţile omoloage ale statelor din regiune în vederea combaterii
infracţionalităţii transfrontaliere, în special pe calea schimbului operativ de informaţii relevante.

Oficiul Regional al Schimbului de Informaţii pentru Europa de Est şi Centrală (RILO


ECE), Varşovia, Polonia

RILO este un program al OMV, care are drept obiectiv schimbul de informaţii între
administraţiile vamale din ţările Europei de Est şi Centrale, în vederea prevenirii şi combaterii
fraudelor vamale, prin analiza datelor furnizate şi acumulate în baza de date CEN (Customs
Enforcement Network), administrată de OMV.

Programul RILO este constituit din 3 niveluri:

1. Secretariatul OMV;

2. RILO pentru anumite regiuni, de exemplu: RILO ECE menţionat, RILO pentru Europa de
Vest (RILO WE), RILO pentru ţările CSI (RILO CIS), RILO pentru Asia şi Oceanul Pacific
(RILO A/P) etc.;

3. Punctele Naţionale de contact în cadrul administraţiilor vamale ale statelor-membre ale OMV.

Cooperarea vamală în cadrul RILO contribuie la:

†

c  c  c  
cc   
c 
c  
>cc
†
 
c 

c  
c

>cc
†


c c  

c
  
cc 
cc

Consiliul conducătorilor serviciilor vamale ale statelor-membre ale CSI (Hotărîrea


Consiliului şefilor de guverne al CSI privind Regulamentul despre Consiliul conducătorilor
serviciilor vamale ale statelor-membre ale CSI în redacţie nouă, Moscova, 30 mai 2002)

Acest Consiliu este un organ specializat al cooperării vamale în cadrul CSI, care are drept
obiectiv asigurarea coordonării interacţiunii statelor respective în domeniul politicii vamale.
Şedinţele Consiliului se desfăşoară, de regulă, de două ori pe an.

Oficiul European de Luptă ntifraudă (OL F) al Comisiei Europene

Misiunea OLAF este de a proteja interesele financiare ale Uniunii Europene, de a lupta împotriva
oricăror fraude, inclusiv celor vamale, fiind partenerul Serviciului Vamal al Republicii Moldova
în implementarea Protocolului privind asistenţa reciprocă între autorităţile administrative în
materie vamală al Acordului de parteneriat şi cooperare dintre Comunităţile Europene şi statele
lor membre, pe de o parte, şi Republica Moldova, pe de altă parte (Bruxelles, 28 noiembrie
1994).

Comisia Economică pentru Europa a ONU


Structura în cauză este un organ regional al ONU în scopul dezvoltării relaţiilor comercial-
economice în regiunea europeană, precum şi între alte regiuni din lume. Reprezentantul
permanent al Serviciului Vamal al Republicii Moldova participă la sesiunile Grupului de lucru
pe probleme vamale, legate de transport, misiunea căruia este ghidarea procesului de armonizare
şi simplificare a cerinţelor pentru procedurile de trecere a frontierelor cu diferite mijloace de
transport intern în regiune. Acest Grup de lucru administrează un şir de convenţii şi acorduri ale
ONU în domeniul facilitării trecerii frontierelor, precum şi elaborează proiecte de amendamente
la instrumentele vizate pentru perfecţionarea lor. Reprezentantul Serviciului Vamal al Republicii
Moldova participă şi la sesiunile Comitetului de gestiune a Convenţiei TIR.

Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Comerţ şi Dezvoltare (UNCT D)

UNCTAD promovează politici de integrare a ţărilor în curs de dezvoltare în economia mondială,


în special prin acordarea asistenţei tehnice necesare, asigurînd astfel o stabilite durabilă.

UNCTAD a acordat Serviciului vamal asistenţă tehnică în vederea implementării celui mai
performant Sistem informaţional integrat pentru perfectarea documentelor şi vămuirea mărfurilor
¦ 6צ$, Moldova fiind prima ţară din lume care a implementat acest sistem.

ASYCUDA World este un instrument substanţial pentru optimizarea şi facilitarea comerţului


exterior al ţării, care a fost implementat în cadrul Proiectului Băncii Mondiale ÄFacilitarea
Comerţului şi Transportului în Europa de Sud-Est (TTFSE)", finisat în septembrie 2007.

De menţionat că la 14 mai 2007 la Geneva a fost semnat Memorandumul de nţelegere între


Serviciul Vamal al Republicii Moldova şi Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Comerţ şi
Dezvoltare privind dezvoltarea Sistemului informaţional integrat vamal bazat pe softul
ASYCUDA World. Memorandumul a stabilit continuarea cooperării cu această instituţie
internaţională în ceea ce priveşte modernizarea sistemului vamal moldovenesc, în special în
domeniul dezvoltării Sistemului informaţional integrat vamal.

Programul Internaţional de asistenţă şi instruire în materie de anchete penale (ICIT P)


din cadrul Departamentului Justiţiei al SU

ICITAP este partenerul Serviciului Vamal al Republicii Moldova în realizarea Programului de


acţiuni privind implementarea Planului preliminar de ţară al Republicii Moldova în cadrul
Programului SUA ÄProvocările mileniului", aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 32 din
11.01.2007.

Colaborarea se efectuează în domeniul implementării Noului Sistem Computerizat de Tranzit


(NCTS), combaterii corupţiei, managementului riscurilor şi auditului postvămuire, aplicării
conceptului de Äghişeu unic", conlucrării cu mediul de afaceri etc.

Reflectînd principalele aspecte ale cooperării vamale internaţionale, promovate de Serviciul


Vamal al Republicii Moldova, în concluzie, specificăm că procesul de stabilire şi dezvoltare a
relaţiilor internaţionale în domeniu este destul de complicat şi diversificat, ceea ce presupune
utilizarea abordărilor complexe la acest capitol, pentru a asigura un dialog eficient cu partenerii
internaţionali. Obiectivul de intensificare a cooperării vamale internaţionale va fi urmărit şi în
continuare.