Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Politica vamala reprezinta un element esential al Pietei unice cu cele patru libertati fundamentale
pe care aceasta le include. Crearea, dezvoltarea si punerea in aplicare a unei Piete unice se pot
face numai in cadrul unei Uniuni vamale in care reglementari comune sunt aplicate in mod
uniform la frontierele exterioare.
Crearea unei administratii a vamilor moderna si eficienta este una dintre prioritatile majore ale
negocierilor de aderare, o conditie esentiala pentru tarile candidate fiind ca acestea sa asigure
dupa aderare un control eficient al frontierelor exterioare ale Uniunii Europene. In aceasta
perspectiva, Romania trebuie sa dobandeasca experienta necesara rolului sau de mentinere a
securitatii la granitele Uniunii.
Dupa cum se afirma si in Raportul de Tara din 2003: Mai trebuie acordata atentie pentru
finalizarea adoptarii legislatiei vamale comunitare si pentru pregatirea aplicarii sistemului
informatic compatibil cu cel comunitar si asigurarea inter-operabilitatii acestora. Eforturi
suplimentare sunt necesare in vederea combaterii coruptiei in administratia vamala si pregatirea
prealabila pentru aplicarea masurilor care vor fi introduse in momentul aderarii.
BAZA LEGALA
Politica vamala este unul dintre fundamentele Uniunii si este esentiala pentru existenta pietei
unice, care nu poate functiona corect fara reguli comune aplicate uniform la toate granitele
externe ale Comunitatii. Acest set de reguli formeaza politica vamala si reprezinta motivul pentru
care cele 15 autoritati vamale ale Statele Membre lucreaza ca o singura entitate.
Instrumentele:
Daca principiul liberei circulatii a bunurilor este fata interioara a uniunii vamale, TVC constituie
aspectul sau exterior, intrucat face posibila aplicarea uniforma a taxelor vamale asupra
produselor importate din tari terte, indiferent de Statul Membru de destinatie.
La inceput, TVC a reprezentat media aritmetica a tarifelor vamale aplicate in 1957 de catre
Statele Membre. In baza articolului 28 al Tratatului, Consiliul a adoptat cu majoritate calificata o
propunere a Comisiei, introducind o serie de amendamente, atat in mod autonom cat si in cadrul
negocierilor tarifare (de exemplu, in cadrul Acordului General pentru Tarife si Comert – GATT).
Nomenclatura TVC este un instrument foarte important, nu numai pentru colectarea taxelor
vamale ci si in elaborarea statisticilor privind comertul exterior si aplicarea masurilor aferente
politicilor comerciala, agricola, fiscala sau monetara. Este cunoscuta sub denumirea de
“Nomenclatura Combinata”, datorita utilizarii sale atat in scopuri tarifare cat si statistice, si are la
baza Sistemul Armonizat, un instrument international de clasificare administrat de catre
Organizatia Mondiala a Vamilor.
In paralel cu introducerea Nomenclaturii Combinate a fost creata baza de date computerizata
Taric (tariful integrat al Comunitatilor Europene), cu scopul de a identifica prevederile
comunitare aplicabile fiecarui bun. Incepind cu anul 2000, aceasta baza de date este disponibila
gratuit pe serverul Europa sub denumirea “DDS database” (Sistemul de difuzare a datelor
tarifare). O alta baza de date, disponibila la aceeasi adresa, este QUOTA (contingente si plafoane
tarifare).
Un alt instrument al politicii vamale este Documentul Administrativ Unic (DAU), creat in 1988,
care a simplificat substantial procedurile, inlocuind 150 de documente vamale.
Eliminarea formalitatilor vamale in 1993 a dus la introducerea sistemului Intrastat pentru
colectarea direct de la comercianti a informatiilor statistice privind comertul cu bunuri dintre
Statele Membre.
De cand cu finalizarea pietei interne, bunurile pot circula in mod liber intre statele membre U.E.
Aceasta politica se aplica pe importul de bunuri peste granitele extrerne ale U.E. Tariful este
comun pentru toti membrii U.E, dar taxa de indatorire difera de la un fel de import la altul, in
functie de ce reprezinta lucrurile importate si de unde se afla. Taxele depind de sensibilitatea
exonomica a produselor. Tariful este prin urmare, numele dat combinatiei din nomenclator si
taxele de indatorire care se aplica pe fiecare clasa de bunuri in parte.
Disfuncţiile existente, care afectează bugetul de stat şi mediul de afaceri, urmează să fie
înlăturate prin accelerarea măsurilor de reformă instituţională şi legislativ-procedurală:
In ultimii 30 de ani, Uniunea Vamala a avut multe realizări: a eliminat multe taxe vamale interne, a
dezvoltat un cod vamal pentru întreaga Comunitate si a realizat piaţa interna. Acum devenite fireşti,
aceste realizări au fost rezultatul multor ani de munca intensa, perseverenta si construirea încrederii
între rivalităţi istorice.
Sarcina de a face ca 15 sisteme vamale sa lucreze împreuna ca unul singur încă nu s-a terminat, dar
cadrul legal este deja stabilit. Astăzi, Comunitatea progresează stabil spre o mai mare integrare vamala
la tot mai multe nivele operaţionale.
Succesul acesteia trebuie sa fie măsurat prin competivitatea pe care o au acum comerţul si industria
europeana, ca rezultat al unei legislaţii simple, clare si uniform aplicate.
Pe măsura ce UE înaintează spre uniunea economica si monetara (EMU), sistemul vamal are un rol
important de jucat în privinţa simplificării importurilor. Provocarea pusa de EMU ne reaminteşte de
primele eforturi de integrare a diverselor sisteme vamale, iar paralela dintre integrarea monetara si cea
vamala este evidenta.
După cum integrarea vamala a uşurat calea - si chiar a inspirat-o -spre integrarea europeana în alte
domenii, EMU va servi ca inspiraţie si cadru pentru o mai mare cooperare si armonie în alte domenii,
poate chiar si în impozitare.
Sarcina Comisiei este sa pregătească noi obiective pentru politica vamala si aplicarea ei în practica.
Sistemul vamal este un instrument multifuncţional si trebuie sa devină si mai eficient
UNIUNEA VAMALA
Uniunea Vamala este un element esenţial al pieţei unice a UE prin cele 4 libertăţi fundamentale
implicate: libera circulaţie a bunurilor, persoanelor, serviciilor si a capitalului. Piaţa unica a UE, având
370 milioane de consumatori, este cea mai mare piaţa din lumea industrializata. Piaţa unica, neavând
frontiere interne de natura economica, este catalizatorul pentru integrarea economica a UE. Pentru a
organiza, dezvolta si conduce o piaţă comuna în cadrul UE, unde bunurile pot circula oriunde în mod
liber, trebuie realizat cadrul unei Uniuni Vamale cu reglementari comune pentru graniţele sale spre
exteriorul UE. Uniunea Vamala este o baza de încredere pentru o integrare dezvoltata. Fără Uniunea
Vamala a comunităţii europene, politica acesteia în domeniul comercial si de dezvoltare, cea agricola,
chiar piaţa comuna de produse agricole sau coordonarea eficienta a diverselor politici economice si
monetare - toate acestea nu ar fi posibile.
Telurile sistemului vamal al UE
1. sa lărgească comerţul mondial
2. sa promoveze un comerţ onest
3. sa crească gradul de atracţie pentru UE ca un amplasament favorabil pentru industrie si comerţ si sa
contribuie la crearea de noi locuri de munca
4. sa promoveze dezvoltarea generala
5. sa ajute tarile candidate
6. sa asigure protecţia cetăţenilor si afacerilor din UE în toate domeniile care implica importul sau
exportul, într-un mod clar, uniform, simplu si eficient
7. sa uşureze un sistem practic de colectare a veniturilor, taxelor vamale, TVA si accizelor
8. sa obţină datele esenţiale pentru statisticile referitoare la comerţ
DEZVOLTAREA UNIUNII VAMALE
Anii începutului
Totul a început în 1958, când primele 6 state membre au creat ceea ce urma sa devină Uniunea Vamala.
Unul dintre primii paşi a fost crearea unei uniuni tarifare, capabila sa desfiinţeze toate taxele vamale
privind comerţul între statele membre. Toate statele membre au fost de acord sa-si îmbine tarifele
vamale naţionale într-unul singur valabil pentru toata comunitatea europeana.
Uniunea tarifara a fost desăvârşită în 1968: toate taxele vamale si restricţiile dintre cele 6 state
fondatoare ale comunităţii au fost eliminate si s-a introdus tariful vamal comun fata de comerţul cu
tarile terţe. Noile oportunităţi de export create de abolirea tarifelor vamale interne comunităţii au dat
un puternic impuls economiilor din statele membre. Comerţul a crescut semnificativ si a condus la un
optimism privind dezvoltarea pieţei si la creşterea investiţiilor în comunitatea europeana.
Consumatorii au beneficiat si ei de pe urma unei game extinse de produse cu preturi mai reduse. In timp
ce în general comerţul internaţional a crescut de 3 ori între 1958 si 1972, comerţul desfăşurat în
interiorul comunităţii europene a avut o creştere exploziva, de peste 9 ori în aceeaşi perioada.
Anii de mijloc: 1968-93
Legislaţia vamala, dincolo de uniunea tarifara atât de esenţială, s-a construit în mod progresiv, pentru a
se asigura ca bunurile importate în comunitatea europeana sa fie subiectul aceloraşi reguli tarifare, la fel
aplicate în toate statele membre. Au fost elaborate reglementari comune privind originea produselor,
procedurile de stocare în depozite si alte instrumente necesare în acest domeniu. Un pas important a
fost SAD: Documentul Administrativ Unic. In 1988 s-a mai făcut un pas pentru simplificarea procedurilor
vamale. A fost elaborat formularul SAD, care a înlocuit nu mai puţin de 150 de documente separate,
folosite până atunci de administraţia vamala din statele membre. In acelaşi timp, s-au elaborat
reglementari care au făcut din uniunea tarifara o adevărată Uniune Vamala.
Exista mai multe nivele de integrare vamală şi pentru organizarea cooperării economice. Doua nivele
comune sunt Uniunea Vamala si zonele de comerţ liber.
O zona de comerţ liber este folosita atunci când diverse tari doresc sa-si apropie economiile, dar nu
doresc sa le integreze, sau sa le transforme într-una singura. Astfel de zone sunt Zona Economica
Europeana (EEA), Asociaţia Europeana a Comerţului Liber (EFTA), Acordul de Comerţ Liber Nord-
american (NAFTA) între Canada, SUA si Mexic, "Mericom" în America Latina sau "Caricom" în zona
Conceptul de „izvor de drept” are mai multe sensuri. Astfel, în general, prin „izvoare
de drept” sunt desemnate originile, sursele, factorii social-economici, cultural şi politici, care
impun crearea şi influenţarea dreptului. Totuşi, într-un sens mai restrâns, strict juridic, prin
conceptul de „izvor de drept” se face referire la formele de exprimare a normelor juridice,
respectiv la actele normative, la obiceiurile existente şi la practica judiciară, care stau la baza
aplicării sistemului de drept. După cum arată doctrina de specialitate1, în această situaţie,
pentru evitarea confuziilor, se face distincţia între izvoare de drept în sens material şi izvoare
de drept în sens formal.
Dreptul comunitar s-a cristalizat treptat reprezentând unul dintre instrumentele
fundamentale ale organizării şi dezvoltării Comunităţii Europene2. El este format dintr-un
ansamblu de norme juridice ordonate conform unor principii de ierarhie precise şi riguroase,
formând ordinea juridică comunitară. Această ordine juridică este însă diferită atât de
Construcţia europeană nu a dus numai la
apariţia unui sistem original de instituţii sau
proceduri de luare a deciziilor, ci şi la o nouă
ordine juridică, concretizată în jurul izvoarelor de
drept comunitar.
ordinea juridică internaţională, cât şi de cea statală3 şi au forţa juridică obligatorie pe
teritoriul statelor membre în întregul spaţiu comunitar4.
Izvoarele dreptului comunitar în sens formal sunt formele de exteriorizare ale
normelor comunitare, forma în care se prezintă acestea, mijlocul juridic în care se îmbracă
acestea, forma sub care se manifestă (modul de apariţie al dreptului)5.
În literatura de specialitate există o varietate de clasificări a izvoarelor dreptului
comunitar, totuşi, doctrina majoritară a ajuns la această împărţire a lor6:
izvoare primare, reprezentate de tratatele care instituie comunităţile
şi cele care aduc modificări acestora, adică cele care creează reguli noi şi se
bazează pe acordul statelor;
izvoare secundare sau derivate ale dreptului cutumiar, reprezentate prin actele
unilaterale ale instituţiilor comunitare (regulamente, decizii, avize,
recomandări etc.);
izvoarele complementare adică acele acorduri încheiate de comunităţi fie cu
state din afara Uniunii, fie cu organizaţii internaţionale; izvoare nescrise ale
dreptului comunitar.
De menţionat că, pe parcursul ultimilor ani, Serviciul Vamal al Republicii Moldova a obţinut
rezultate pozitive în colaborarea cu OMV, printre care se evidenţiază următoarele:
vizitele Secretarului General al OMV în Republica Moldova (mai 2007, ianuarie 2008), care au
asigurat aprofundarea cooperării cu această organizaţie internaţională;
trasarea şi implementarea priorităţilor strategice de dezvoltare a sistemului vamal;
includerea Serviciului Vamal al Republicii Moldova în proiectele-pilot de asistenţă ale OMV în
vederea implementării Standardelor-Cadru privind Securitatea şi Facilitarea Comerţului Mondial
din 2005 (prin Hotărîrea Guvernului nr. 590 din 28.05.2007 a fost aprobat Planul de acţiuni
pentru implementarea Recomandărilor OMV în conformitate cu Standardele-Cadru);
susţinerea reformelor desfăşurate în sistemul vamal;
manifestarea Serviciului Vamal al Republicii Moldova pe plan internaţional, prin participarea la
diverse evenimente organizate pentru statele-membre.
Convenţia vizată este unul din principalele instrumente în domeniul facilitării comerţului
internaţional, avînd următoarele caracteristici:
În anul 2008 este preconizată aderarea Republicii Moldova la Convenţia internaţională privind
armonizarea controalelor mărfurilor la frontiere (Geneva, 21 octombrie 1982), care drept
obiectiv „reducerea cerinţelor legate de îndeplinirea formalităţilor, a numărului şi a duratei
controalelor, în special printr-o coordonare naţională şi internaţională a procedurilor de control şi
a modalităţilor de aplicare a acestora" (art. 2 al Convenţiei).
„1. Ţinând seama de prezenţa vămii la toate frontierele şi de caracterul general al intervenţiei
acesteia, în măsura posibilităţilor celelalte controale urmează a fi armonizate cu controalele
vamale.
2. În aplicarea acestui principiu este posibil ca toate sau o parte dintre aceste controale să se
realizeze şi în alte locuri decât la frontieră, cu condiţia ca procedurile utilizate să contribuie la
facilitarea circulaţiei internaţionale a mărfurilor".
Uniunea Europeană
Acordul privind colaborarea şi ajutorul reciproc în probleme vamale (Moscova, 15 aprilie 1994)
Acordul cu privire la asistenţă reciprocă şi cooperare în domeniul vamal între guvernele statelor-
participante la GUAM (Ialta, 4 iulie 2003)
Astfel de tratate sînt încheiate (la nivel interstatal, interguvernamental sau interdepartamental) cu
21 de state, şi anume: Ucraina, Rusia, Belarus, Kîrgîzstan, Armenia, Uzbekistan, Azerbaidjan,
România, Turcia, Polonia, Bulgaria, Lituania, Italia, Albania, Israel, Croaţia, Macedonia,
Olanda, Slovacia, Grecia, Ungaria, dintre care doar 2 n-au intrat în vigoare (cu Lituania şi
Croaţia).
Negocierile asupra proiectelor acordurilor similare au fost iniţiate cu Franţa, Belgia, Marea
Britanie, Irlanda, Canada, Portugalia, Spania, SUA, Germania, Cehia, Serbia şi alte state.
De menţionat, că tratate internaţionale multilaterale şi bilaterale, în spaţiul CSI, sînt încheiate şi
asupra altor arii ale activităţii vamale, cum ar fi: schimbul de informaţie statistică, modalitatea de
tranzit, controlul vamal al valorilor culturale etc.
Deja primele luni de activitate ale EUBAM au confirmat eficienţa monitorizării frontierei de stat
moldo-ucrainene pentru asigurarea stabilităţii şi securităţii în regiune.
Centrul SECI este o structură de colaborare operaţională, care reuneşte vama şi poliţia statelor-
membre într-o interacţiune directă, conducîndu-se în activitatea sa de recomandările OMV şi
INTERPOL.
Misiunea Centrului SECI este susţinerea eforturilor comune ale statelor-membre în ceea ce
priveşte combaterea infracţionalităţii transfrontaliere, în scopul de a îmbunătăţi climatul de
afaceri şi investiţional în Europa de Sud-Est şi, respectiv, de a obţine stabilitatea politică şi
economică în regiune.
În cadrul Centrului SECI, din partea Republicii Moldova activează un ofiţer de legătură al
Serviciului Vamal şi unul al Ministerului Afacerilor Interne, prin intermediul cărora se realizează
nemijlocit cooperarea cu autorităţile omoloage ale statelor din regiune în vederea combaterii
infracţionalităţii transfrontaliere, în special pe calea schimbului operativ de informaţii relevante.
RILO este un program al OMV, care are drept obiectiv schimbul de informaţii între
administraţiile vamale din ţările Europei de Est şi Centrale, în vederea prevenirii şi combaterii
fraudelor vamale, prin analiza datelor furnizate şi acumulate în baza de date CEN (Customs
Enforcement Network), administrată de OMV.
1. Secretariatul OMV;
2. RILO pentru anumite regiuni, de exemplu: RILO ECE menţionat, RILO pentru Europa de
Vest (RILO WE), RILO pentru ţările CSI (RILO CIS), RILO pentru Asia şi Oceanul Pacific
(RILO A/P) etc.;
3. Punctele Naţionale de contact în cadrul administraţiilor vamale ale statelor-membre ale OMV.
Acest Consiliu este un organ specializat al cooperării vamale în cadrul CSI, care are drept
obiectiv asigurarea coordonării interacţiunii statelor respective în domeniul politicii vamale.
Şedinţele Consiliului se desfăşoară, de regulă, de două ori pe an.
Misiunea OLAF este de a proteja interesele financiare ale Uniunii Europene, de a lupta împotriva
oricăror fraude, inclusiv celor vamale, fiind partenerul Serviciului Vamal al Republicii Moldova
în implementarea Protocolului privind asistenţa reciprocă între autorităţile administrative în
materie vamală al Acordului de parteneriat şi cooperare dintre Comunităţile Europene şi statele
lor membre, pe de o parte, şi Republica Moldova, pe de altă parte (Bruxelles, 28 noiembrie
1994).
Structura în cauză este un organ regional al ONU în scopul dezvoltării relaţiilor comercial-
economice în regiunea europeană, precum şi între alte regiuni din lume. Reprezentantul
permanent al Serviciului Vamal al Republicii Moldova participă la sesiunile Grupului de lucru
pe probleme vamale, legate de transport, misiunea căruia este ghidarea procesului de armonizare
şi simplificare a cerinţelor pentru procedurile de trecere a frontierelor cu diferite mijloace de
transport intern în regiune. Acest Grup de lucru administrează un şir de convenţii şi acorduri ale
ONU în domeniul facilitării trecerii frontierelor, precum şi elaborează proiecte de amendamente
la instrumentele vizate pentru perfecţionarea lor. Reprezentantul Serviciului Vamal al Republicii
Moldova participă şi la sesiunile Comitetului de gestiune a Convenţiei TIR.
UNCTAD a acordat Serviciului vamal asistenţă tehnică în vederea implementării celui mai
performant Sistem informaţional integrat pentru perfectarea documentelor şi vămuirea mărfurilor
ASYCUDA World, Moldova fiind prima ţară din lume care a implementat acest sistem.