SISTEME DE IMPOZITARE IN UE

ROMÂNIA VS FRANȚA

Coordonator :
Prof. univ. dr. CHILEA DRAGOȘ

Student:
Cormoș (Gălățean) Carmen Doina

1
 CUPRINS:

1. Politici și direcții privind armonizarea impozitelor în Uniunea Europeană

2. Evoluția taxelor și impozitelor
3. Sistemul de impozitare în România și Franța
4. Concluzii, observații și propuneri

2
 Obiectivul acestei lucrări este de a prezenta pe scurt sistemele fiscale din două state
membre ale UE, România și Franța, de a compara modul de impunere a unui tip de impozit, mai
precis impozitul pe clădiri și de a expune la final concluziile care se desprind din lucrare și
propunerile personale.

1. Politici și direcții privind armonizarea impozitelor în Uniunea

Europeană

Deși nu poate interveni în stabilirea impozitelor, a bazei de impozitare, și în colectarea

impozitelor unui stat membru, UE vizează normele fiscale naționale în domeniile în care sunt
implicate politicile europene care implică companiile și consumatorii, deoarece:

o bunurile, serviciile si capitalul pot circula liber

o companiile dintr-o țară beneficiază de aceleași avantaje ca și companiile din alte
țări
ofiscalitatea nu este discriminatorie față de cosumatorii, salariații din alte țări ale
UE
Comunitatea economică Europeană și-a propus o dezvoltare armonioasă a
economiilor statelor membre, o stabilitate sporită și relații strânse între statele membre si unei
politici fiscale eficiente, care să asigure impozite echitabile în toate statele membre și încasarea
acestora în statele în care sunt datorate.
În acest scop, statele membre trebuie să-și coordoneze politicile, să-și propună scopuri
comune pentru crearea unui spațiu economic comun, fără frontiere. De asemena în UE se
urmărește și cooperarea statelor în scopul de a se combate evaziunea fiscală și a fraudei, precum
și a discriminării.
Pentru a realiza aceste idealuri, UE a adoptat o serie de politici la care statele membre
au obligația de a se alinia.
Un pas în uniformizarea fiscalității a fost stabilirea unor politici comune referitoare la
circulația mărfurilor în UE, prin eliminarea taxelor vamale, crearea unui tarif vamal comun și
eliminarea restricțiilor de circulație și cantitative a mărfurilor la intrarea și ieșirea în și din statele

3
membre, impozitul pe profit, impozitarea autoturismelor, impozitarea persoanelor fizice, accize,
frauda fiscală, TVA și impozitarea sectorului financiar.
Referitor la impozitarea autoturismelor, se recomandă crearea unei Piețe Unice, astfel
încât să se evite dubla impunere în cazul în care cetățenii Europei se stabilesc într-unul dintre
statele membre, pentru a nu se crea obstacole în ceea ce privește închirierea autoturismelor și
circulația în Europa, cu scopul de a nu încălca dreptul la libera circulație a persoanelor și a
bunurilor.

Având în vedere dreptul la muncă și dreptul la libera circulație, cetățenii UE pot

desfășura activități remunerate, în statele membre, s-au adoptat reglementări care vizează
pensiile, moștenirile, ajutorul de șomaj și asigurările de sănătate.
În domeniul accizelor, UE stabilește reguli comune în uniune, pentru a se asigura că
accizele pe alcool, tutun, energie sunt aplicate în mod egal în toate statele membre, deoarece
veniturile pe care le constituie aceste impozite se îndreaptă spre țările în care sunt plătite. Aceste
reguli asigură o concurență loială pe piața unică.
O importanță deosebită o au politicile împotriva fraudei și a evaziunii fiscale. Acestea au
loc în toate țările Europei și în consecință toate statele membre trebuie să lupte împreună
împotriva fraudei și evaziunii fiscale. UE oferă cadrul și instrumentele prin care se pot gestiona
mai ușor problemele legate de evaziunea fiscală. Acest fapt este posibil prin intermediul
colaborării între state și prin schimbului de informații între statele membre, legate de taxe,
impozitarea economiilor.
În aceeași direcție s-a adoptat și derulat în perioada 2014-2020 programul Fiscalis, prin
care s-au sprijinit administrațiile fiscale ale statelor membre în lupta împotriva fraudei prin
crearea de sisteme IT mai bune, cu ajutorul cărora statele membre să implementeze mai ușor
legislația UE.
O altă măsură o constituie formarea funcționarilor din administrațiile fiscale cu scopul
creșterii eficienței față de cetățeni și mediul privat.

4
 2. Evoluția taxelor și impozitelor

Cuvântul impozit are la bază latinescul“imponere”care înseamnă “a impune”.

Impozitul este atestat din cele mai vechi timpuri, în temple, sub formă de
taxă pentru serviciile prestate de către preoți, contribuții de la populație pentru construirea
diferitelor clădiri, zeciuială reținută din venit pentru o perioadă de 5 ani.
În România, încă de la formarea statelor pe teritoriul țării, principele nu acoperea
cheltuielile statului din averea sa ci obligația revenea cetățenilor, practică întâlnită și în zilele
noastre conform art. 56 din Constituția României, care prevede că cetățenii au obligația să
contribuie la cheltuielile publice prin impozite și taxe. Sistemul fiscal se transformă și se
diversifică, se introduc facilități și apare centralizarea colectării taxelor, plata în ”patru sferturi”,
aceste elemente regăsindu-se în sistemul fiscal din zilele noastre.
După epoca comunistă, cadrul juridic al impozitelor și taxelor, în România, este
reglementat prin Legea 27/1994 privind impozitele și taxele – primul Cod Fiscal, care cunoaște
modificări multiple, fiind republicat și completat în numeroase rânduri până în anul 2015, când
este publicată Legea 227/2015 privind Codul Fiscal.

În Franța, încă din perioada feudală, veniturile regalității sunt asigurate în principal de pe
moșiile regale și sunt completate cu unele taxe în valută. Deoarece pe lângă regalitate, biserica
colectează o parte din venituri, se instituie noi impozite, plătibile în monedă.
Revoluția Franceză, rezultat al unei crize financiare și a tensiunilor, aduce un set de taxe
care reflectă interesele burgheziei, fără a se alinia la evoluția economică și socială a țarii.
În timp, un pas important a fost introducerea impozitului pe venit, impozitarea averilor
mari și anumitor deduceri, ajungând în zilele noastre la un sistem fiscal complex, bazat pe
impunerea globală care presupune cumularea tuturor veniturilor realizate, indiferent de sursa de
proveniență și aplicare unei singure cote de impozitare.
Fiscalitatea este reglementată prin Codul Fiscal General al Franței.

5
 3. Sistemul de impozitare în România și Franța

Sistemul fiscal românesc este format din totalitatea actelor normative și a legilor,
adoptate cu scopul de a colecta impozitele și taxele, contribuțiile obligatorii aplicabile
persoanelor fizice și juridice, care constituie venituri ale statului și reglementarea utilizării
acestora în folosul statului și a cetățenilor.
Conform dicționarului economic, impozitul este o prelevare obligatorie efectuată de către
stat asupra veniturilor și resurselor colectivității, plătibilă în bani.
În România, puterea legislativă – Parlamentul și cea executivă-Guvernul au obligația de
a crea un sistem fiscal eficient.
Eficiența sistemului rezultă din caracteristicile pe care le are:
- este trasată o strategie clară
- simplu
- computerizat
- unitar
- realizat cu costuri mici
- dispune de personal specializat
- se utilizează autoimpunerea

În țara noastră, rolul de administrării veniturilor fiscale, reprezentate de impozite și taxe,

revine Agenției Naționale de Administrare Fiscală, înființată în subordinea Ministerului de
Finanțe. Activitatea ANAF se realizează prin procedurile de colectare, gestiune, control fiscal a
impozitelor și o bună colaborare cu cetățenii.

Împreună cu Codul de Procedura Fiscala din 2015 (Legea nr. 207/2015) și Normele
Metodologice din 2016 de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, emitent: Guvernul
României, asigură cadrul legislativ privind impozitele și taxele, reglementează contribuțiile la
bugetele statului, care constituie venituri la bugetul de stat și local, modul de calcul, modul de
plată al impozitelor, modul de modificare a acestora și contributorii obligați să plătească aceste
impozite și contribuții la bugetul de stat.

6
 Codul Fiscal reglementează următoarele impozite și taxe:
- Impozitul pe profit
- Impozitul pe venit
- Impozitul pe venit, în România plătit de nerezidenți
- Impozitul pe venitul microîntreprinderilor
- Impozitul pe reprezentanțe
- Taxa pe valoare adăugată
- Accizele
- Impozitul pe construcții
- Impozitele și taxele locale

De asemenea sunt reglementate contribuțiile la bugetul asigurărilor de stat, contribuțiile

la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și contribuția asiguratorie pentru muncă.
Sistemul fiscal din România se caracterizează prin o impozitare separată,
diferențiată pentru fiecare categorie de venit și impozitarea fiecărui tip de venit, la fiecare sursă
de proveniență.

În Franța, impozitul reprezintă o deducere cu titlu de autoritate de către stat și

administrațiile teritoriale din resursele persoanelor rezidente, care urmează a fi alocate serviciilor
de utilitate generală. Activitatea de colectare a creanțelor este realizează prin intermediul mai
multor administrații; Direcția Generală a impozitelor ,pentru accize și TVA, Direcția Generală a
Vămilor pentru taxe vamale și TVA asupra importurilor,

În statul membru UE, Franța, regimul impozitelor și taxelor este reglementat de Codul
Fiscal General și reglementează următoarele tipuri de impozite:
- Impozite directe
- Impozite indirecte
- Taxe de înregistrare
- Impozite locale

7
 - Impozit pe salariu
- Diverse impozite și taxe
- Impozit pe venit
- Impozit pe profit

Sistemul fiscal francez este complex, bazat pe impunerea globală care presupune
cumularea tuturor veniturilor realizate, indiferent de sursa de proveniență și aplicare unei singure
cote de impozitare și pe regionalizare.

COMPARARE IMPOZIT PE PROPRIETATE

IMPOZITE LOCALE
ROMÂNIA FRANȚA
În România impozitele locale sunt Ca și în România, în Franța, impozitele
colectate de autoritățile publice locale, ca și locale sunt colectate de către autoritățile
venituri la bugetul local, după cum locale. Acestea sunt împărțite în două
urmează de: categorii:
- impozitul pe clădiri -impozite directe, plus impozite asimilate
- impozitul pe teren -impozite indirecte, plus impozitele
- impozitul pe mijloacele de transport asimilate
- taxe speciale Cele patru impozite colectate de către
- taxe pentru eliberarea certificatelor de autoritățile locale franceze sunt :
urbanism și a autorizațiilor de conducere -impozitul pe locuință
- alte taxe -impozitul pe proprietate și pe proprietățile
construite
-impozitul pe proprietate și proprietăți
neconstruite (terenuri)
-contribuția economică teritorială

Ca exemplu: Impozitul pe clădiri Impozitul pe locuință

8
-reprezintă un impozit datorat de - reprezintă un impozit aplicabil oricărei
persoanele fizice și juridice care au în persoane proprietar sau chiriaș al unui
proprietate o clădire situată în România; imobil;
-constituie venit la bugetul local al unității - acest impozit se calculează pentru un an
administrativ teritoriale unde își are în funcție de locul în care persoana a locuit
domiciliul proprietarul; la data de 1 a anului în curs, până la data de
-se calculează anual, pentru un an fiscal, se 15 noiembrie pentru plățile efectuate în
achită semestrial, iar pentru plata anticipată numerar sau 20 noiembrie pentru plățile
a impozitului, contribuabilii beneficiază de on-line;
bonificație; -valoare impozitului se stabilește în funcție
-valoarea impozitului este stabilită prin de caracteristicile spațiului (suprafață,
aplicarea unor cote procentuale valoarea confort), de district, având la bază valoarea
impozabilă calculată în mod distinct pentru chiriei cadastrale ( chiria pe care o clădire
persoanele fizice și persoanele juridice și ar putea să o producă într-un an), la care se
de destinația finală a clădirii, în baza unei aplică o rată de impozitare stabilită de
declarații depuse la unitatea administrativ- autorități;
teritorială; -având în vedere că valoare impozitului
-impozitul pe clădiri este purtător de este cuprinsă în declarația de venit, aceasta
scutiri, prevăzute de lege, prin Hotărâri ale poate fi micșorată de compoziția
Consiliilor Locale; gospodăriei fiscale și veniturile membrilor
gospodăriei și de unele reduceri acordate de
autoritățile locale;
-sunt scutiți de la plata impozitului
studenții care locuiesc în căminele
studențești și persoanele care ocupă o
locuință cu titlu gratuit;

-în situația neachitării impozitului până la

datele scadente, se calculează majorări de
întârziere;
-în situația în care debitorul nu achită de

9
bună voie obligațiile fiscale, organul fiscal
dispune de instrumente de a recupera
creanțele, cum ar fi: instituirea de garanții,
cu posibilitatea de a fi valorificate,
aplicarea de măsuri asiguratorii, sechestru
și poprirea, precum și executarea silită a
bunurilor sau veniturilor;

10
 4. Concluzii, observații și propuneri

Conform imaginilor prezentate mai jos, se constată că bugetele celor două țări se bazează pe cu
totul alte tipuri de venituri, conform reprezentării bugetului pentru anul 2020. În timp ce o mare parte a
veniturilor bugetului statului Francez sunt asigurate din TVA – venituri asigurate din activități
economice, România asigură aproximativ o treime din veniturile bugetului de stat, din contribuții la
fondurile sociale, impozite și taxe pe proprietate, impozite pe salarii și venit, punând presiune pe
populație.

Fig.nr 1 Structura veniturilor bugetare în anul 2020- România

11
 Fig. nr 2 Structura veniturilor bugetare în anul 2020 – Franța

Referitor la modul de declarare, calculare, plată a impozitelor, diferența dintre cele două sisteme
este vizibilă, unul bazându-se pe declararea diferențiată a proprietăților, la momentul dobândirii, iar
sistemul Francez, bazându-se pe declararea veniturilor și plata anuală, printr-un singur formular.

Din cunoștințele acumulate și experiența la locul de muncă, consider că în România nu este

oportună introducerea impozitării globale deoarece în lipsa obligativității declarării proprietăților la
momentul dobândirii, favorizează tentația de a omite declararea lor și evitarea plății taxelor aferente. În
aceeași măsură consider că declararea și reținerea impozitului pe venit, la sursă, este oportună.

Pentru o colectare mai eficientă a impozitelor și încurajarea contribuabililor, persoane fizice, în

utilizarea plăților on-line, consider binevenită o măsură de acordare a unei bonități în procent de 5% -
10% acordată celor care efectuează plățile on-line, venind astfel în sprijinul contribuabililor.

12
Bibliografie:

Prof. univ. dr. .Adrian Mihai Inceu – Universitatea Babeș Bolyali- ”studiul Tendințe în
impozitarea din Uniunea Europeană”
Academician Iulian Văcărel - secţia de ştiinţe economice, juridice şi sociologie a academiei
române institutul naţional de cercetări economice centrul de informare şi documentare
economică, ”Un proiect deschis probleme ale integrării româniei în uniunea europeană cerinţe şi
evaluări sistemul impozitelor şi taxelor în uniunea europeană şi în românia”

https://fr.wikipedia.org
https://european-union.europa.eu/priorities-and-actions/actions-topic/taxation_ro

13
14