Facultatea de Stiinte Economice

Master: Gestiunea Financiara a Afacerilor

Curtea Europeana de Conturi

Profesor: Masterant:
Rus Ioan Sabau ( cas. Hogea) Adriana-Bianca

Targu Mures
2020

1
 CUPRINS

1. Istoria si aparitia Curtii Europeane de Conturi……………………………pag. 3

2. Curtea Europeana de Conturi……………………………………………….pag. 6

2.1 Organizarea Curtii Europene de Conturi……………………………………….pag. 6
2.2 Rolul Curtii Europene de Conturi………………………………………………pag. 9
2.3 Functiile Curtii Europene de Conturi…………………………………………..pag. 10
2.4 Competenta Curtii Europene de Conturi………………………………...……..pag. 11
2.5 Activitatea de control a Curtii Europeana de Conturi……………………...…..pag. 12
3.Studiu de caz………………………………………………………………..…..pag. 15
3.1 Recomandare agricola…………………………………………………………..pag.15
3.2 Recomandare privind protectia mediului,………………………………………pag 17
4. Propuneri si Concluzii……………………...…………………………………..pag.18

5. Bibliografie………………………………………………………………………pag.23

2
 ISTORIA SI APARITIEI CURTII EUROPENE DE CONTURI

Efectele destabilizatoare a doua razboaie sangeroase si slabirea pozitiei Europei in lume a

dus la constientiarea pe scara tot mai larga, a faptului ca numai pacea si actiunea concetrata pot
transpune in realitate visul unei Europe puternice si unite.
Inca din 1620, ducele de Sully concepe “un corp politic format din toate statele Europei,
care sa poata asigura pacea vesnica si schimburi comerciale neintrerupte intre membrii sai.”
In secolul al XIX-lea, Victor Hugo scria ca “ va veni o vreme cand cele doua mari
grupari, Statele Unite ale Americii si Statele Unite ale Europei, vor fi strans legate prin comert si
industrie”. Cu toate acestea , ideea de Europa Unita s-a concretizat abia dupa cel de al Doilea
Razboi Mondial.
Primii pasi s-au facut in 1946-1957 prin constituirea OECE, CECO, EURATOM si CEE.
Apoi pana in 1973 s-au pus bazele “Europei celor sase” (Belgia, Franta, Germania, Italia,
Luxemburg si Olanda), ulterior devine “Europa celor noua” prin aderarea in acel an a Marii
Britanii, Irlandei si Danemarcei. Un nou impuls se resimte intre anii 1957-1985, perioada cand
adera si Grecia, Spania si Portugalia. Iar in februarie se semneaza Actul Unic European care
adauga cooperare politica celei economice si fixeaza data de 1 ianuarie 1993 pentru realizarea
Pietei Unice. In perioada 1986-1995 Uniunea se extinde ajungand de la “Europa celor
doisprezece” la “Europa celor cinsprezece” prin aderarea Austriei, Finlandei si Suediei, prin
semnarea Tratatului de la Amsterdam prin care se lanseaza moneda unica europeana, si se
proclama Cartea Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene si intrarea in vigoare a Tratatul
de la Nisa. Tratatul de la Amsterdam a reconfirmat şi consolidat rolul Curţii de Conturi extinzând
sfera auditului Curţii de Conturi la cel de-al doilea şi al treilea pilon ai Uniunii (politica externă
şi de securitate comună, justiţia şi afacerile interne). Acest lucru a consolidat rolul Curţii
Europene de Conturi în ceea ce priveşte detectarea neregularităţilor şi lupta împotriva fraudei.
Menţionez că, Tratatul de la Amsterdam a lărgit aria controlului financiar şi la organismele
publice sau private beneficiare a unor fonduri comunitare.
Uniunea Europeana se distinge fata de alte organizatii internationale prin modelul sau de
integrarea care se situeaza dincolo de cooperarea internationala intre state: statele member ale
Uniunii au trasferat o parte din competenta lor la nivel comunitar.
Pe langa puterile nationale, regionale si locale, exista o putere europeana, avand la baza
institutii democratice si independente, mandatate sa intervina in domeniiile in care actiunea
comuna este considerate mai eficienta decat actiunea separata a statelor membre conform
principiului subsidiaritatii, ce are menirea de a asigura luarea decizilor cat mai aproape de
cetatean.
Uniunea Europeana are propriile institutii si instante comunitare: Parlamentul European,
Consiliul European, Comisia Europeana, Curtea de Justitie, Tribunalul de Prima Instanta, Curtea

3
Europeana de Conturi, Comitetul Economic si Social,Comitetul Regiunilor, Banca de Invesitii,
Banca Central Europeana, Fondul European de Investitii, Mediatorul European.
Institutia ce se ocupa cu verificarea si regularitatea veniturilor si cheltuielilor si care
certifica o buna gestiune financiara este Curtea Europeana de Conturi.
Sistemul finantarilor comunitatii prin resurse proprii a necesitat organizarea unui control
financiar extern mai stabil decat cel organizat de CECO si in CEE si EURATOM si mentinut de
modificarile aduse prin tratatul de fuziune din 1965.
Comunitatea Europeana nu dispunea de o Curte de Conturi inainte de 1977. Acest organ
creat prin Tratatul de la Bruxelles din 22 iulie 1975 si intrat in vigoare in iulie 1977, a urmat
vechilor organe de control extern a Comunitatii si in particular Comisiei de control a Comunitatii
Economice care a fost instituita prin Tratatul de la Roma.
Importanta atribuita Curtii Eropene de Conturi se reflecta in decizia intervenita chiar la
Maastricht , de a ridica Curtea Europeana de Conturi la rang de institutie.
Crearea Curtii Europene de Conturi a avut la baza consolidarea finantarii Comunitatii
prin resursele proprii si in aceea a responsabilitatii Parlamentului European de a acorda
descarcare Comisiei pentru executia bugetului. Necesitatea crearii acestei instituţii a fost
determinată de creşterea importantă a volumului finanţelor comunitare, de diversitatea surselor si
a cheltuielilor acestora, de complexitatea operaţiunilor pe care gestiunea lor le impunea, precum
si a gestionarii creditelor bugetare. Prin Tratatul de la Maastricht, Curţii Europene de Conturi i s-
a conferit calitatea de instituţie a Comunităţilor Europene, consolidând astfel independenţa şi
autoritatea acesteia.
Dotata cu personalitate morala si autonomie financiara, Curtea Europeana de Conturi a
Comunitatii Europene, cu sediul la Luxemburg, nu este un organ de jurisdictie in ciuda numelui
sau: statutul sau este comparabil din acest punct de vedere cu cel al Curtii de Conturi germane
care nu are nici o putere de sanctiune
Acesta misiune formulata in termeni generali, nu confera Curtii Europene de Conturi
puteri de jurisdictie asupra conturilor. Rolul ei este de a informa institutile europene asupra
legalitatii si regularitatii operatiunilor, realizate pentru o buna gestiune financiara a Comunitatii.
Curtea Europeana de Conturi controleaza executia bugetului si asista Parlamentul si Consiliul.
Din punct de vedere istoric, crearea Curtii Europene de Conturi coincide cu modelarea
puterilor Parlamentului European. Relatiile Curtii Europene de Conturi cu Parlamentul au fost
intodeauna stricte, rigide si mult mai flexibile si mai intarite cu Comisia de la Bruxelles. Totusi,
Curtea Europeana de Conturi nu este un organ legat de Parlamnet, diferenta resimtindu-se in
raport cu institutile nationale de control financiar belgiene, spaniole sau britanice, ea veghind la
ocrotirea independentei sale, mai ales in programarea controalelor sale.
Crearea Curtii Europene de Conturi a coincis cu doua evenimente particulare importante:
largirea puterilor Parlamentului European in materie de control bugetar si finantarea integrala a
bugetului Uniunii Europene din surse propria.

4
 Existenta unui buget propriu al Uniunii Europene , distinct de cel al statelor member, si
faptul ca autonomia financiara fusese acordata institutilor europene , sunt doua elemente care
pledeaza , prin esenta lor, in favoarea crearii unui organ de control extern specific pentru
veniturile si cheltuielile comunitare.
Rolul controlului extern nu este totusi de a da un aviz cu caracter politic asupra
orientarilor pe care autoritatea responsabila de gestiune intelege sa le realizeze. Pronuntandu-se
asupra aplicarii lor si asupra traducerii lor in masuri concrete, controlul extern are mai degraba
misiunea de a indrepta schimbarile considerate ca nesesare, indicand unde si de ce trebuie
intervenit. Respectarea principiului separatiei puterilor contrange controlul extern la a lasa
responsabililor cu gestiunea fondurilor publice dreptul de a decide cu privire la calea de urmat.

In concluzie, activitatea de control luata in sens larg nu are un obiectiv unic de a dezvalui
deficietele sau de a da nastere sanctiunilor. Ea constituie inainte de toate o maniera eficace de
ameliolare a gestiunii si pe cale de consecinta, rezultatele spre care ea trebuie sa tinda.
Misiunea Curtii Europene de Conturi, pe care o indeplineste intr-o totala independenta,
contribuie de o maniera fundamentala la transparenta actelor din cadrul Uniunii Europene.

5
 2. Curtea Europeana de Conturi

2.1 Organizarea Curtii Europeana de Conturi

Atunci cand Curtea Europeana de Conturi fusese create in 1977, existau in toate statele
membre ale Comunitatii Europene institutii insarcinate cu controlul conturilor pentru fiecare stat
in parte.
Originalitatea Curtii Europene de Conturi, tine in primul rand de modul de compunere si
delimitare a competentelor sale.
Conform art. 247 al tratatului, Curtea Europeana de Conturi, este compusa din 15
membri. Tratatul in textul sau atual in vigoare nu rezerva fiecarui stat membru numirea unui
membru al Curtii, dar acesta regula nu a fost mereu repectata pana in prezent. Curtea Ëuropeana
de Conturi este o institutie care funtioneaza colegial. Tratatul de la Maastrich a constituit o
institutie in plin exercitiu. Ei trebuie să fie aleşi dintre personalităţile care aparţin sau au aparţinut
în ţările lor instituţiilor de control extern sau care posedă o calificare deosebită pentru această
funcţie şi trebuie să prezinte toate garanţiile de independenţă. Ei sunt numiţi de către Consiliul
Uniunii Europene, după o consultare prealabilă a Parlamentului European, pe baza propunerilor
făcute de fiecare stat membru, cu majoritate calificată, pentru o perioada de 6 ani, cu posibilitatea
reînnoirii mandatului lor.
Compunerea Curtii Europene de Conturi nu urmeaza regulile de recrutare identice pentru
toate tariile. Decizia de numire fiind in prezent luata in unanimitate prin Consiliu, fiind de natura
politica.
Experietele profesionale, de tehnicitate de control sunt extrem de diferite, in functie de
statele din care provin candidatii si de profilul moral si profesional al fiecaruia. Caracterul politic
al numirii a fost evocat in mod deschis si nu pare sa puna probleme particulare in functionarea
interna a Curtii.1
Curtea funcționează sub forma unui organ colegial compus din 27 de membri, câte unul
din fiecare stat membru. Membrii Curții sunt numiți de Consiliu, după consultarea Parlamentului
European, pentru un mandat de șase ani, cu posibilitatea de reînnoire. Membrii aleg din rândul
lor un președinte, pentru un mandat de trei ani, cu posibilitatea de reînnoire.
Curtea este organizată în cinci camere, în cadrul cărora sunt repartizați membrii Curții și
personalul de audit. Membrii fiecărei camere aleg un decan pentru un mandat de doi ani, care
poate fi reînnoit.
  Fiecare cameră are două domenii de responsabilitate: prima camera se ocupa de
adoptarea de rapoarte speciale, rapoarte anuale specifice și avize; și cea de a doua camera se

1
www.infoeuropa.com

6
ocupa elaborarea raportului anual privind bugetul general al UE și a raportului anual privind
fondurile europene de dezvoltare, în vederea adoptării lor de către plenul Curții.
Curtea se reunește în colegiul complet de 27 de membri de aproximativ două ori pe lună
pentru a dezbate și a adopta diferite documente, cum ar fi principalele publicații anuale ale Curții
– raportul privind bugetul general al UE și raportul privind fondurile europene de dezvoltare.

 
Comitetul pentru controlul calității auditului este format din membrul responsabil de
controlul calității auditului și din câte un membru din fiecare cameră. Acest comitet se ocupă de
politicile de audit ale Curții, de standardele și metodologia sa de audit, de sprijinul pentru audit și
de dezvoltarea acestuia, precum și de controlul calității auditului.
  Fiecare membru al Curtii dispune de un cabinet. Activitatile de audit sunt sub
responsabilitatea unuia sau mai multor membri ai curtii si sunt structurate in grupuri. Membrii
Curţii Europene de Conturi, la fel ca şi cei ai Comisiei sau ai Curţii de Justiţie a Uniunii
Europene, trebuie să fie independenţi în exercitarea sarcinilor specifice, numai în acest fel
instituţia putând funcţiona în mod eficient ca organ de control comunitar. Ei trebuie să aibă
pregătire de specialitate, corespondentă unui expert naţional dintr-un corp de control contabil
extern, sau să fi fost membri ai Curţilor de conturi naţionale. In îndeplinirea îndatoririlor lor,
aceştia nu solicită şi nici nu acceptă instrucţiuni de la nici un guvern şi de la nici un alt organism,
abţinându-se de la orice act incompatibil cu funcţiile lor. Principiul independenţei este
incompatibil cu solicitarea, primirea sau acceptarea unui avantaj, a unei recompense sau a unei
forme de remuneraţie care să fie legată în vreun fel de funcţia de membru al Curţii, dintr-o sursă
exterioară, alta decât Curtea.
Comitetul administrativ este compus din decanii camerelor, președintele Curții, membrul
responsabil de relațiile instituționale și membrul responsabil de controlul calității auditului.

7
Comitetul se ocupă de toate problemele administrative și de deciziile referitoare la aspecte legate
de comunicare și de strategie.
Curtea de Conturi Europeană este condusă de un președinte care este ales de către membri, din
rândul acestora, pentru un mandat reînnoibil de trei ani. Rolul său este acela de primus inter
pares – cel dintâi dintre egali. Președintele prezidează reuniunile Curții și se asigură că deciziile
Curții sunt puse în aplicare și că instituția și activitățile acesteia sunt bine gestionate
La data de 13 septembrie 2016, domnul Klaus-Heiner Lehne, membrul german al Curții, a fost
ales în funcția de președinte al Curții de Conturi Europene, devenind astfel cel de al 11-lea
președinte al instituției. Mandatul său a fost reînnoit la 12 septembrie 2019.
Membrii Curții sunt numiți de Consiliu, după consultarea Parlamentului European, în
urma nominalizării lor de către statele membre respective. Membrii sunt numiți în funcție pentru
un mandat reînnoibil de șase ani. Ei trebuie să își exercite îndatoririle în deplină independență și
în interesul general al Uniunii Europene.
  Pe lângă apartenența la colegiul Curții, membrii sunt repartizați într-una dintre cele cinci
camere. Aceștia adoptă rapoartele de audit și avizele și iau decizii cu privire la aspecte mai largi
de ordin strategic și administrativ. De asemenea, fiecare membru este responsabil de o serie de
sarcini specifice, în principal în domeniul auditului. Activitățile de audit care stau la baza
elaborării unui raport sunt desfășurate de personalul de audit al Curții, sub coordonarea unui
membru, care este asistat de un cabinet. Membrul prezintă apoi raportul spre adoptare la nivelul
camerei și/sau la nivelul plenului Curții. Odată adoptat, raportul este prezentat Parlamentului
European, Consiliului și altor părți interesate relevante, precum și mass-mediei.
Secretarul general este funcționarul cu cel mai înalt grad în instituție și este numit în
această funcție de Curte, pentru un mandat reînnoibil de șase ani. El este responsabil de
gestionarea personalului și de administrare, în domeniul resurselor umane, al finanțelor și
serviciilor generale, al informației, spațiului de lucru și inovației și al traducerilor, serviciilor
lingvistice și publicațiilor.

Secretarul general este, de asemenea, responsabil de secretariatul Curții. Funcția este

ocupată în prezent de domnul Eduardo Ruíz García, care a fost numit secretar general al Curții la
16 martie 2009. Mandatul său a fost reînnoit la 16 martie 2015.

Efectivul de personal al Curții numără aproximativ 900 de persoane cu sarcini în

domeniul auditului, al traducerilor și al administrației. Personalul de audit dispune de o formare
și o experiență profesională variată, atât în sectorul public, cât și în cel privat, fiind specializat,
de exemplu, în contabilitate, gestiune financiară, audit intern și extern, drept sau economie.

Personalul Curții cuprinde și traducători pentru 23 de limbi oficiale ale UE, al căror rol
este de a asigura faptul că publicațiile Curții pot fi citite de cetățenii UE în limba dorită. La fel ca
toate celelalte instituții ale UE, Curtea angajează resortisanți ai tuturor statelor membre. În
calitate de funcționari publici ai UE, membrii personalului Curții intră sub incidența Statutului
funcționarilor Uniunii Europene.
8
 Curtea este împărțită în 10 direcții (de audit și administrative) care, la rândul lor,
formează echipe flexibile constituite în funcție de sarcinile de care sunt responsabile, astfel încât
să asigure o exploatare optimă a resurselor și dezvoltarea expertizei necesare.

Curtea aplică o politică activă a egalității de șanse, iar personalul său este format din
proporții aproape egale de bărbați și de femei.

Curtea de Conturi Europeană se poate mândri cu formarea, începând din 1977, a unui
efectiv de personal dedicat, profesionist și experimentat, a cărui misiune constă în protejarea
intereselor financiare ale cetățenilor UE.

Pe durata mandatului lor, membrii Curţii Europene de Conturi nu pot exercita nici o altă
activitate profesională, remunerată sau nu. La instalarea în funcţie, aceştia se angajează solemn
să respecte, pe durata mandatului şi după încetarea acestuia, obligaţiile impuse de mandat şi, în
special, obligaţia de onestitate şi prudenţă în a accepta, după încheierea mandatului, anumite
funcţii sau avantaje.

În afară de schimbarea ordinară şi de deces, funcţiile membrilor Curţii de Conturi

încetează în mod individual prin demisie sau prin destituire declarată de Curtea de Justiţie.
Membrii Curţii Europene de Conturi pot fi destituiţi din funcţiile lor sau pot fi declaraţi decăzuţi
din dreptul la pensie sau la alte avantaje echivalente numai în cazul în care Curtea de Justiţie
constată, la cererea Curţii Europene de Conturi, că au încetat să corespundă condiţiilor cerute sau
să îndeplinească obligaţiile care decurg din funcţia lor.

2.2 Rolul Curtii Europene de Conturi

In virtutea Tratatului ce instituia Comunitatea Europeana, Curetea de Conturi asista

Parlamentul si Consiliul in misiunea de control a exercitiei bugetului. Ea poate sa formuleze, in
acest sens, informatii si sa exprime avize la cererea unei institutii europene. Tratatul recunoaste
Curtii Europene a Conturi deplina autonomie in organizarea programului sau de munca si in
activitatiile sale de control ca si in determinarea modalitatilor de publicare a rapoartele sale.
Curtea Europeana de Conturi emite, dupa bugetul din 1994, o declaratie de asigurare sau
de siguranta care se insereaza in procedura descarcarii finaciare.
Controalele specifice Curtii Europene de Conturi genereaza anchete si conduc la emiterea
unei scrisori de sector in cadrul unei procedure contradictorii ce permite institutiilor controlate
sa verifice observatiile lor inaintea publicarii unui raport definitiv. Rapoartele Curtii Europene de
Conturi sunt transmise institutilor competente si cuprind recomandari adresate acestora. Asadar
interlocutorii Curtii Europene de Conturi, in exercitiul acestor misiuni diverse de control, sunt
institutii europene si nu institutiile statelor membre.
Dar Curtea Europeana de Conturi dispune pentru controlul de gestiune de fonduri
comunitare prin Comisie, de dreptul de a verifica modul de imbunatatire al acestor fonduri pana
9
la utilizatorii finali, intelegand prin acesta colectivitatiile locale si persoanele private, beneficiarii
fondurilor structurale.
Daca se priveste situatia diferitelor state membre, se constata imediat o distinctie
fundamentala intre statele unde institutia competenta in materie de conturi publice are forma
unui colegiu si cele unde ea este constituita ca o entitate autonoma avand in fruntea sa un
responsabil unic.
Eventualitatea unei amortizari a situatiei nationale prin alinierea statelor membre la una sau alta
din cele doua formule nu a fost evocate, dar traditiile nationale determina, fara indoiala ,
diferente si apropieri in abordarea acestor aspecte in legislatiile statelor membre.

2.3. Fuctiile Curtii Europene de Conturi

Cu toate acestea, exista doua situatii care trebuie mentionate pentru ca ele au o anumita
influenta asupra Curtii Europene de Conturi, si anume: relatia cu Parlamentul European, pe de o
parte, si incidenta organizarii federale sau regionale, pe de alta parte.
Relatia cu Parlamentul national este o relatie de drept intre institutia financiara nationala
si Parlamentul fiecarui stat membru si este mai mult sau mai putin manifestata conform traditilor
consitutionale nationale.
In Franta, se statuteaza prin Constitutie, Curtea de Conturi asista Parlamentul in controlul
executiei legilor financiare. Se autorizeaza astfel, pricipiul colaborarii intre aceste doua autoritati,
sens in care, Curtea de Conturi a Frantei desfasoara impreuna cu Comisia de Finante a
Parlamentului misiuni de evaluare si control si o practica de lucru comuna.
In alte tari a Europei, functia de control a conturilor este plasata in mod explicit sub
ocrotirea Parlamentului. Printre statele membre, Germania se distinge, desigur, prin aplicarea
principiului organizarii federale a institutiilor publice de control ale conturilor publice. Fata de
Curtea de Conturi care are competenta pentru verificarea conturilor federale, fiecare land
dispune de propria Curte de Conturi, care este independenta fata de Curtea de Conturi federala.
Acesta independenta implica in mod special ca, in afara coordonarii materiale, Curtea de Conturi
a Germaniei nu se interfereaza in relatile ce se stabilesc intre Curtea de Conturi si Curtiile de
Conturi ale landurilor.
Competentele materiale ale fiecarei institutii financiare nationale sunt definite prin legea
nationala in maniera autonoma si purtand marca istoriei juridice a fiecarui stat.
Chiar daca Curtea Europeana de Conturi are puterea de a verifica intrebuintarea
fondurilor comunitare pana la utilizatorul final, aceasta putere nu este conferita la toate institutile
financiare nationale de control.

10
2.4. Competenta Curtii Europene de Conturi

Misiunea Curții de Conturi Europene este de a contribui la îmbunătățirea gestiunii

financiare a UE, de a promova răspunderea pentru actul de gestiune și transparența și de a
îndeplini rolul de gardian independent al intereselor financiare ale cetățenilor Uniunii.

În calitate de auditor extern independent al Uniunii Europene, rolul Curții este de a

verifica dacă fondurile UE au fost corect contabilizate, dacă ele au fost colectate și cheltuite cu
respectarea normelor și a legislației relevante, precum și dacă s-a obținut un raport optim costuri-
beneficii în utilizarea lor.

Misiunea- Auditor extern independent al UE

În calitate de auditor extern independent al UE, Curtea contribuie la îmbunătățirea

gestiunii financiare a UE, promovează răspunderea pentru actul de gestiune și transparența și
joacă rolul de gardian independent al intereselor financiare ale cetățenilor Uniunii.Curtea verifică
dacă bugetul Uniunii Europene a fost executat în mod corect și dacă fondurile UE au fost
colectate și cheltuite cu respectarea legislației și a principiilor bunei gestiuni financiare. În
condițiile în care Europa se confruntă cu provocări din ce în ce mai redutabile și cu o presiune
crescută asupra finanțelor sale publice, rolul Curții devine din ce în ce mai important. 

Curtea de Conturi Europena- institutie a UE

Curtea de Conturi Europeană este instituția Uniunii Europene responsabilă de auditul

finanțelor acesteia. Ea a fost creată în 1977 și a devenit o instituție a UE de sine stătătoare în
1993. Curtea se angajează să fie o organizație eficientă, aflată în prima linie a evoluțiilor din
domeniul auditului finanțelor publice și al administrației publice. 

Rol- Auditor extern

În societățile democratice, pentru a se asigura o supraveghere și un proces decizional

eficace, este esențial să se dispună de informații complete, exacte și ușor accesibile cu privire la
execuția bugetului și la implementarea politicilor. Aceste informații contribuie la promovarea
bunei gestiuni financiare, servind totodată drept bază pentru obligația de a răspunde pentru actul
de gestiune. Ca și statele membre, UE are nevoie de un auditor extern care să joace rolul de
gardian independent al intereselor financiare ale cetățenilor.

Gardianul finantelor UE

În condițiile în care Europa se confruntă cu provocări din ce în ce mai redutabile și cu o

presiune crescută asupra finanțelor sale publice, rolul Curții de Conturi Europene devine din ce
în ce mai important. Curtea avertizează cu privire la riscurile existente, oferă asigurări și
formulează recomandări adresate factorilor de decizie din UE cu privire la modalități de a

11
îmbunătăți gestiunea finanțelor publice și de a se asigura că cetățenii europeni știu cum sunt
utilizați banii lor. Aceasta reprezintă, în esență, contribuția Curții la consolidarea legitimității
democratice și a sustenabilității Uniunii Europene.

2.5 Activitatea de control a Curtii Europene de Conturi

Curtea Europeana de Conturi are misiunea de control in maniera independenta cu privire

la perceperea (incasarea) si utilizarea fondurilor Uniunii /europene, precum si rolul de a aprecia
modul in care institutiile europene se achita de sarcinile lor in materie financiara.
Curtea Europeana de Conturi examineaza daca operatiunile financiare au fost corect inregistrate,
executate in mod legal si regulat si administrate in conditii de economie, eficacitate si eficienta.
Prin acesta activitate, Curtea intelege sa contribuie la a ameliora gestiunea financiara de fonduri
ale Uniunii Europene la toate nivelurile pentru a asigura cetatenilor Uniunii cea mai buna
utilizare posibila a banului lor.
Curtea difuzeaza rezultatele activitatiilor sale publicand in timp oportun raporturi
pertinente si obiective.

12
 Tratatul instituind Comunitatea Europeana da Curtii de Conturi sarcina principala de a
controla o buna executare a bugetului Uniunii Europene in scopul realizari a doua obiective: de a
ameliora sub aspectul eficientei si economicitatii, rezultatele si de a da seama cetateanului
European cu privire la utilizarea banilor publici prin autoritatile responsabile de gestiune.
Curtea de Control poate sa controleze tot organismul sau persoana care administreaza sau
primeste fondurile comunitare. Ea controleaza, in special, institutii si organisme cumunitare,
administratii nationale, regionale, locale, ca beneficiari finali ai ajutoarelor cumunitare.
Tinand cont de amploarea bugetului, Curtea de Conturi nu poate controla, in cursul unui
exercitiu bugetar, totalitatea operatiunilor financiare cumunitare. Ea verifica asadar, fiabilitatea
sistemelor punand in valoare reglementarile europene la nivelul cumunitar si national procedand
la controale prin sondaj.
Auditorii sunt insarcinati sa efectueze numeroase misiuni de control, atat la sediul altor
institutii, in special la Bruxelles, cat si in statele membre ale Uniunii, dar chiar si in toate tarile
lumii beneficiare de un ajutor financiar cumunitar.
Curtea de Conturi are acces la toata informatia necesara pentru indeplinirea misiunii sale
de control. Controlul in statele membre se efectueaza in colaborare cu institutiile de control
financiar nationale sau serviciile nationale competente.
Curtea de Conturi informeaza cetateanul european despre activitatea pe care o desfasoara
si rezultatele obtinute, intr-o maniera obiectiva si cu toata trasparenta.
Curtea de Conturi publica un raport anual cu privire la executarea bugetului Uniunii din
anul trecut, o declaratie de siguranta referitoare la fiabilitatea conturilor ca si legalitate si
regularitate a operatiunilor corespunzatoare exercitiului bugetar precedent. Ea mai publica
rapoartele anuale specifice referitoare la organismele comunitatre si rapoartele specifice pe teme
de interes particular.
Ea trebuie sa fie consultata, pentru aviz inainte adoptarii proiectele de reglementare
comunitara in ceea ce priveste caracterul financiar al acestora. Aceste rapoarte si avize sunt, de o
maniera generala, publicate in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene in toate limbile comunitare si
accesibile pe site-ul de internet al Curtii Europene de Conturi.
Rapoartele de control al Curtii de Conturi Europene constituie un element important al
procedurii de descarcare. Ele sunt transmise autoritatii bugetare (Parlamentului si Consiliului)
care tin cont de acesta pentru a decide daca descarcarea poate fi data Comisiei cu drept de
gestiune bugetara.
Curtea de Conturi Europeana nu are putere jurisdictionala proprie, iar atunci cand
membrii Curtii descopera indicii de fraude si neregularitati, informatiile culese sunt transmise
cat mai repede posibil organelor comunitare competente pentru a da o rezolvare corecta si legala
prolemei semnalate.
Revine in sarcina Uniunii Europene si a statelor membre sa combata fraudele si
activitatile ilegale care pot stinge interesele financiare ale Uniunii. In acest context Curtea de

13
Conturi Europeana, prin controalele sale performante, prin intindereasi natural or, contribuie la
planul de prevenire si de lupta impotriva fraudei si neregularitatilor.
In sarcina de “buna gestiune financiara” se regasesc trei aspect ale controlului conturilor
si gestiunii organismelor. Controlul bunei gestiuni financiare reuneste evaluarea politicilor sau
controlul bunei intrebuintaaru a fondurilor publice, cu referinta la criteriile cumunitare la
initiative Curtii, urmand ca acesta sa decida sau nu publicarea lor. Curtea adreseaza , de
asemenea, scrisori presedintelui care au un caracter confidential.
Adresata la sfarsitul unui control, o “scrisoare de sector” nu face obiectul unei deliberari
colegiale. Ea poate fi adresata unei institutii comunitare sau unui serviciu administrativ al statului
membru. La primirea raspunsurilor care ii vor fi transmise, procedura de control poate fi inchisa
sau se va continua si va face obiectul unui raport, chestiune de care va fi decide colegial.
Controlul prin analiza sistemelor se fondeaza pe ideea ca fiecare organizatie trebuie sa
genereze propriul control intern, o structura si anume proceduri capabile de a garanta o buna
functionare a sistemului. Daca sistemele si procedurile ce formeaza obiectul controlului intern
par valide, auditorul identifica elementele cheie, testele si poate sa limiteze numarul de sondaje
efectuate inainte de a-si formula opinia sa.
Controalele Curtii Europene de Conturi trebuie sa tina cont de starea de progres a
operatiunilor de gestiune si daca pot fi aduse la indeplinire pe parcursul mai multor exercitii
bugetare.

14
 Studiu de caz
12. Curtea Europeană de Conturi a publicat în 5 februarie 2020 un raport în care a consemnat că
atât Comisia europeană, cât și statele membre au luat măsuri pentru a promova utilizarea
durabilă a produselor de protecție a plantelor, dar progresele înregistrate în măsurarea și
reducerea riscurilor asociate utilizării acestor produse sunt limitate.

Politica agricolă comună poate contribui la

sprijinirea utilizării durabile a produselor de protecție a plantelor, de exemplu prin sisteme

obligatorii de consiliere agricolă și prin sprijinul financiar acordat pentru măsuri precum
agricultura ecologică și pentru schemele de mediu. Corelarea plăților din cadrul politicii agricole
comune cu cerințele legale poate contribui la asigurarea respectării acestor norme, însă aplicarea
gestionării integrate a dăunătorilor nu constituie în prezent o condiție pentru a se beneficia de
plăți în cadrul politicii agricole comune.

Accesul fermierilor la metode alternative și la produse cu risc mai redus i-ar putea ajuta pe
aceștia să aplice gestionarea integrată a dăunătorilor. În 2009, Uniunea Europeană a creat o
categorie de produse de protecție a plantelor „cu risc redus”, însă, până în prezent, puține
produse din această categorie au fost puse la dispoziție pentru utilizare.

Curtea a examinat dacă Comisia și statele membre au evaluat riscurile și efectele asupra mediului
antrenate de utilizarea produselor de protecție a plantelor și a constatat că datele colectate și puse
la dispoziție nu erau suficiente pentru a permite o monitorizare eficace. Statisticile UE
disponibile cu privire la vânzările de produse de protecție a plantelor sunt agregate la un nivel
prea general pentru a fi utile, iar statisticile privind utilizarea agricolă a acestor produse nu erau
comparabile.

Curtea recomandă Comisiei:

1. să verifice că statele membre transformă principiile generale ale gestionării integrate a

dăunătorilor în criterii practice și controlează respectarea acestor criterii la nivelul
exploatațiilor, permițând corelarea acestora cu plățile din cadrul politicii agricole comune
în perioada de după 2020;
2. să îmbunătățească statisticile referitoare la produsele de protecție a plantelor atunci când
va revizui legislația, astfel încât aceste statistici să fie mai ușor accesibile, mai utile și mai
comparabile; și
3. să evalueze progresele realizate în direcția obiectivelor de politică și să îmbunătățească
indicatorii de risc armonizați sau să dezvolte unii noi, ținând seama de utilizarea

2
https://lantulalimentar.ro/curtea-europeana-de-conturi-recomanda-comisiei-europene-sa-coreleze-platile-dupa-
2020-cu-utilizarea-mai-restrictiva-a-pesticidelor-de-catre-fermieri-in-uniunea-europeana-vanzarile-de-pesticide-d/

15
 produselor de protecție a plantelor.
Utilizarea pesticidelor poate crea presiuni asupra mediului și poate prezenta riscuri
pentru calitatea apelor subterane și de suprafață, pentru calitatea solurilor, pentru
biodiversitate, pentru ecosisteme și pentru sănătatea umană, inclusiv prin reziduurile din
alimente. Pesticidele pulverizate pe câmpuri pot penetra în pământul și în apele din
vecinătatea zonelor respective. Aceste produse afectează plantele și animalele și pot
contribui la declinul biodiversității1, inclusiv la reducerea populațiilor de insecte.
Platforma interguvernamentală științifico-politică privind biodiversitatea și serviciile
ecosistemice consideră că aceste produse reprezintă unul dintre factorii determinanți ai
declinului populației de polenizatori.
„Gestionarea integrată a dăunătorilor” este un concept apărut în anii 1970, care pune
accentul pe prevenirea infestării cu dăunători și recurge la practici agricole durabile, cum
ar fi rotația culturilor și selecția de semințe rezistente la dăunători. Acest concept include,
de asemenea, monitorizarea dăunătorilor și stabilirea unor valorilimită fiabile care să
permită luarea unei decizii cu privire la necesitatea și la momentul aplicării unor măsuri
de combatere a dăunătorilor. În comparație cu aplicarea sistematică de produse de
protecție a plantelor, gestionarea integrată a dăunătorilor este o abordare mai ecologică,
ce combină practici de „bun simț”. Ea permite reducerea dependenței de produsele de
protecție a plantelor: dacă aplică această abordare, fermierii recurg la produse chimice de
protecție a plantelor numai dacă este necesar, după epuizarea metodelor preventive,
fizice, biologice sau a altor metode nechimice de combatere a dăunătorilor. Gestionarea
integrată a dăunătorilor este o parte importantă a politicii UE referitoare la produsele de
protecție a plantelor și a devenit obligatorie în 2014.

23. Curtea de Conturi Europeana a publicat in octombrie 2019 programul sau de activitate
pentru 2020, in care sunt prezentate prioritatile sale de audit viitoare. Aceste prioritati acopera o
gama larga de subiecte, reflectand provocarile principale si preocuparile majore ale UE:
utilizarea durabila a resurselor naturale, cresterea si incluziunea, migratia, securitatea si
dezvoltarea globala, piata unica si o Uniune Europeana responsabila si eficienta. Curtea va
examina aceste aspecte pentru a stabili daca UE isi indeplineste angajamentele.
Programul de activitate pentru 2020 ofera mai multe informatii cu privire la aproximativ
41 de rapoarte pe care Curtea preconizeaza ca le va publica in 2020 si care sunt rezultatul unei
selectii efectuate pe baza unei evaluari a principalelor riscuri la care sunt expuse cheltuielile UE
si implementarea politicilor acesteia. De asemenea, Curtea va publica, pentru prima data, un
raport anual privind performanta politicilor UE. Acesta se adauga la rapoartele anuale ale Curtii
cu privire la bugetul UE, la fondurile europene de dezvoltare, la Mecanismul unic de rezolutie, la
agentiile UE, la intreprinderile comune si la Scolile Europene.

Curtea va publica totodata avize referitoare la reglementari noi sau actualizate ale UE
care au implicatii financiare.„Desi suma de aproximativ 140 de miliarde de euro corespunzatoare
bugetului anual total al UE poate parea mare, ea reprezinta doar in jur de 1 % din venitul national
3
https://agendaconstructiilor.ro/files/oportunitati-comunicate/curtea-de-conturi-europeana-verifica-din-2020-
investitiile-in-infrastructura-rutiera.html

16
brut al statelor sale membre”, a declarat presedintele Curtii de Conturi Europene, domnul Klaus-
Heiner Lehne. „Prin urmare, este cu atat mai important ca bugetul UE sa fie cheltuit cu
eficacitate si, din acest motiv, activitatea Curtii se concentreaza din ce in ce mai mult pe
evaluarea masurii in care politicile si programele UE isi ating obiectivele si produc o valoare
adaugata, si nu doar pe conformitatea cu normele stabilite.”

Pentru anul urmator, Curtea a plasat in centrul activitatii sale sustenabilitatea. Din acest
motiv, in 2020, Curtea va continua sa evalueze daca UE abordeaza in mod adecvat problematica
schimbarilor climatice, prin rapoarte avand ca obiect, printre altele, utilizarea pesticidelor,
deseurile de materiale plastice, mediul marin, biodiversitatea agricola si polenizatorii. In acelasi
timp, Curtea va avea in vedere obiectivele de dezvoltare durabila ale ONU, urmand ca anul viitor
sa acopere prin activitatea sa toate aceste 17 obiective, in afara de trei.
De asemenea, prioritatile de audit pentru 2020 ale Curtii vor include sarcini in domeniul
investitiilor pentru coeziune, crestere si incluziune. Curtea va examina in special investitiile
realizate in infrastructura rutiera care leaga diferite regiuni europene, finantarea culturii in UE si
masurile de combatere a saraciei in randul copiilor. De asemenea, Curtea va examina sistemul de
asigurare utilizat de Comisia Europeana in domeniul coeziunii pentru perioada de programare
2014-2020. In plus, Curtea va examina actiunea externa si politica de securitate ale UE, in
special prin audituri cu privire la noul mandat al Frontex in calitate de Agentie Europeana pentru
Politia de Frontiera si Garda de Coasta, la statul de drept in Ucraina si la securitatea cibernetica
in UE.

In plus, Curtea va examina aspecte-cheie ale functionarii pietei unice si ale

sustenabilitatii uniunii monetare, precum supravegherea la nivelul UE a ajutoarelor de stat
acordate bancilor in urma crizei financiare, schimbul de informatii fiscale intre statele membre si
activele spatiale ale Europei. In ceea ce priveste domeniul prioritar „Finantarea si administrarea
Uniunii in mod responsabil si eficient”, Curtea va analiza raspunsul UE la initiativa „O centura,
un drum” (Belt and Road) a Chinei, in special Strategia UE privind conectarea Europei cu Asia.
Curtea va evalua, printre altele, Platforma europeana de consiliere in materie de investitii si
contributiile la bugetul UE din partea tarilor terte.
Prin diversitatea temelor acoperite, Curtea va continua sa furnizeze cetatenilor UE, precum si
factorilor de decizie de la nivelul UE, rapoarte independente cu privire la aspecte-cheie pentru
viitorul UE, rapoarte care pun in evidenta ce anume functioneaza bine si care atrag atentia si
asupra aspectelor care nu functioneaza.

Curtea a examinat dacă legislația UE oferea stimulente eficace pentru reducerea

dependenței de produsele de protecție a plantelor. Normele UE impun fermierilor să aplice
gestionarea integrată a dăunătorilor, ceea ce înseamnă că fermierii ar trebui să recurgă la produse
de protecție a plantelor ( pesticide ) doar în cazul în care metodele preventive sau de alt tip
eșuează sau nu sunt eficace. Deși sunt obligați să aplice gestionarea integrată a dăunătorilor,
fermierilor nu li se cere să țină o evidență a modului în care aplică aceste metode, iar asigurarea
respectării obligațiilor în materie este deficitară.

Concluzii si Propuneri

17
 Începând cu 1990 se conturează perioada contemporană de organizare a auditului
financiar ca o necesitate a specializării domeniului contabil. Noul cadru face ca România să
treacă la o economie bazată pe conceptul de concurenţă, să revină la fostele instituţii financiare
din perioada interbelică, adaptate la condiţiile concrete din perioada de tranziţie. Acest fapt, a
fost consfinţit de Constituţie şi de apariţia unor acte normative de mare necesitate. Auditul
financiar evoluează şi se consolidează o dată cu evoluţia procesului de reformă şi transformare a
societăţii, al cărei obiectiv este, crearea unei economii de piaţă funcţionale, similară cu cele
existente în ţările membre ale Uniunii Europene .

Aderarea României la Uniunea Europeană şi schimbările rapide şi complexe ce au loc în

economia mondială, impun o permanentă perfecţionare a specialiştilor în domeniu concomitent
cu implementarea unor tehnici de audit financiar armonizate cu cele europene şi internaţionale,
cu standardele de contabilitate şi audit. Practicile de audit financiar au fost introduse la noi în
ţară, în perioada de tranziţie spre o economie de piaţă, din dorinţa specialiştilor români de a
corela şi adapta reglementările româneşti cu standardele contabile prevăzute pe plan
internaţional.

Tratatele au conferit Curţii dreptul de acces la toate informaţiile necesare în realizarea

misiunii sale.

Curtea de Conturi Europeană semnalează toate cazurile de neregularităţi şi de posibile

fraude. Prima responsabilitate în ceea ce priveşte detectarea şi investigarea erorilor şi a
neregulilor revine responsabililor cu gestiunea şi execuţia programelor Uniuni, ce trebuie să le
aducă la cunoştiinţa Comisiei şi a statelor membre.

Pe baza strategiei instituției pentru perioada 2013-2017 și ca răspuns la observațiile

formulate de Parlamentul European cu privire la rolul viitor al Curții, ținând totodată seama de
rezultatele evaluării internaționale inter pares realizate în 2014 în legătură cu metodologia sa de

18
audit al performanței, Curtea a decis să procedeze la o reformă a organizării sale interne.
Reforma s-a bazat pe patru principii:
- un răspuns flexibil la un mediu în rapidă schimbare;
- o alocare flexibilă a resurselor către sarcinile de audit prioritare;
- o prezentare în timp util a rezultatelor activității Curții;
- o mai bună comunicare cu privire la rolul și activitatea Curții.
Reforma a fost pusă în aplicare începând cu 1 ianuarie 2016. 
 
În calitatea sa de instituție a UE, înființată prin tratat, Curtea de Conturi Europeană își
desfășoară activitățile de audit într-un cadru interinstituțional stabilit în principal prin Tratatul
privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și prin Regulamentul financiar aplicabil
bugetului general al UE. 

Conform tratatului, Curtea de Conturi Europeană este o instituție a Uniunii Europene.

Celelalte instituții ale UE sunt Consiliul European, Consiliul UE (denumit în general
„Consiliul”), Parlamentul European, Comisia Europeană, Curtea de Justiție a UE și Banca
Centrală Europeană.
 
Sarcina principală atribuită prin tratat Curții de Conturi Europene constă în auditarea
conturilor Uniunii, cu scopul dublu de a îmbunătăți gestiunea financiară și de a raporta în fața
cetățenilor Europei asupra modului de utilizare a fondurilor publice de către autoritățile
responsabile de gestionarea acestora. „Curtea de Conturi asigură controlul conturilor Uniunii”
(articolul 285 TFUE)

Printre articolele tratatului regasim informatii privind structura, obligatile si sarcinile, si

anume in Articolul 285 – Curtea de Conturi (componență), Articolul 286 – Curtea de Conturi
(îndatoririle membrilor), Articolul 287 – Curtea de Conturi (sarcini)

Conform tratatului, Curtea de Conturi verifică totalitatea conturilor de venituri și

cheltuieli ale Uniunii. De asemenea, aceasta verifică totalitatea conturilor de venituri și cheltuieli
ale oricărui organ, oficiu sau agenție înființată de Uniune, în măsura în care actul constitutiv
respectiv nu exclude acest control.mCurtea de Conturi prezintă Parlamentului European și
Consiliului o declarație de asigurare referitoare la fiabilitatea conturilor, precum și la legalitatea
și regularitatea operațiunilor subiacente acestora. Această declarație se publică în Jurnalul Oficial
al Uniunii Europene și poate fi completată cu aprecieri specifice pentru fiecare domeniu major de
activitate a Uniunii. Curtea examinează legalitatea și regularitatea tuturor veniturilor și
cheltuielilor și verifică dacă a fost asigurată o bună gestiune financiară. În acest context, Curtea
are obligația de a semnala îndeosebi orice neregulă.

După încheierea fiecărui exercițiu financiar, Curtea de Conturi Europeană întocmește un

raport anual care se transmite celorlalte instituții ale Uniunii și se publică în Jurnalul Oficial al
Uniunii Europene împreună cu răspunsurile formulate de aceste instituții la observațiile Curții.
De asemenea, Curtea de Conturi își poate prezenta în orice moment observațiile cu privire la
chestiuni specifice, îndeosebi sub forma rapoartelor speciale, și poate emite avize la cererea
uneia dintre celelalte instituții ale Uniunii. Curtea de Conturi Europeană sprijină Parlamentul
European și Consiliul în exercitarea funcției acestora de control al execuției bugetare. În ceea ce

19
privește Banca Centrală Europeană, competențele în materie de audit ale Curții se limitează la
examinarea eficienței administrării BCE (articolul 27 din Protocolul nr. 4 la tratat).

Textul de referință cu privire la dispozițiile financiare se găsește la articolele 310-325 din

Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene: Articolul 319 – execuția bugetului și
descărcarea, Articolul 322 – dispoziții commune, Articolul 325 – combaterea fraudei.

În calitate de instituție a UE înființată prin tratat, modul de funcționare a Curții trebuie

reglementat prin intermediul unor norme și al unor proceduri adecvate.
În conformitate cu articolul 287 TFUE, Curtea de Conturi își stabilește propriul regulament de
procedură, care se aprobă de către Consiliul UE. Curtea stabilește normele de aplicare ale acestui
regulament de procedură.

Curtea examinează în ce măsură Comisia şi statele membre şi-au asuma tresponsabilităţile

în aceste domenii şi indică posibilităţi de ameliorare. Atunci când în activităţile de audit, Curtea
bănuieşte existenţa unui caz de fraudă, de corupţie sau alte activităţii ilegale, ori cazuri semnalate
de cetăţeni, ea trebuie să comunice imediat Oficiului european de luptă antifraudă (OLAF).
Acest oficiu este integrat Comisiei Europene şi are competenţe în a investiga orice neregularitate
sau fraudă în detrimentul bugetului, comisă fie intr-un stat membru, instituţie sau organism
comunitar.

In concluzie, controalele Curtii de Conturi Europene reprezinta adeseori un punct de

plecare, mai degraba decat o realizare: controalele sale justifica si atrag verificari ulterioare si
mai aprofundate la mai multe sectoare, ori la nicelul administatiilor nationale.
Competenta de gestiune comunitara a fost delegate administratiilor nationale in
numeroase domenii, fapt ce determina deplasarea progresiva a centrului de gravitatie a
controalelor spre statele membre.
Prin urmare colaborarea intre Curtea de Conturi Europeana si institutiile de control
nationale se impune nu doar in virtutea unei simple obligatii juridice, ci din cauza suprapunerii
competentelor in materie de gestiune intre administratia europeana si administratiile nationale.
Trebuie adaugat despre Curtea de Conturi Europeana ca intretine numeroase raporturi si
contracte cu alte institutii si organisme de control din afara Uniunii Europene. Ea participa in
special la intrunirile ITOSAI (Organizatia Internationala a Institutiilor Superioare de Control) si
EUROSAI ( institutia europena) la care Curtea de Conturi Europeana este unul dintre membrii
fondatori.
Autonomia fata de celelalte organe a Uniunii Europeana si de statele membre ii ofera
garantarea indeplinirii in cele mai sigure conditii a functiei de control pe acre o exercita. Unul
din mijloacele utilizate in acest sens poate fi constituirea, de catre presedintele Curtii de Conturi
a Uniunii Europene, a unui omitet de legatura cu conducatorii ai institutiei nationale
corespunzatoare4.
4
Ion Filipinescu, Augustin Fuerea- Drept international si comunitar European, Ed. Actami 200, ed a V-a, Bucuresti, p
202.

20
 Curtea incerca, in mod constant, sa determine o mai buna utilizare a banilor
contribubililor, participand astfel la ameliorarea sistemelor de gestiune. Într-o societate
democratică modernă, funcţionarea unui audit extern independent este esenţială pentru
satisfacerea obligaţiei de a transpune în acţiuni eficiente şi a raporta utilizarea cu economicitate a
fondurilor publice. Curtea de Conturi Europeană este instituţia de control exterior a Uniunii
Europene şi contribuie la ameliorarea sub diverse aspecte a gestiunii financiare a fondurilor
Uniunii. Curtea joacă un rol crucial pentru cetăţenii Uniunii.

Comisia Europeană care are misiunea execuţiei bugetului Uniunii europene, trebuie să se
asigure că fondurile Uniunii sunt bine gestionate, conform legislaţiei aplicabile în domeniu.
Gestiunea şi controlul fondurilor Uniunii se efectuează în cooperare cu statele membre.
Cheltuielile
Uniunii Europene fac obiectul unor controale multiple pe mai multe niveluri, atât în interiorul
Comisiei ce reprezintă administraţia statelor membre, dar şi în ţările beneficiare. Comisia
exercită un audit intern, care contribuie la asigurarea unui sistem de control adecvat şi care
trebuie să funcţioneze cât mai eficient.

Rolul Curţii este acela al unui auditor extern care evaluează gestiunea financiară a
bugetului, astfel încât să se asigure o gestiune eficace în profitul cetăţenilor. În scopul legitimării
cu adevărat a Uniunii europene în ochii cetăţenilor, trebuie ca numeroasele politici să fie puse în
aplicare eficace şi gestiunea bugetului său să fie eficientă. În practică, gestiunea programelor
comunitare relevă responsabilitatea Comisiei Europene pentru mai mult de 80% din cheltuielile
Uniunii Europene, de administrare la diferite niveluri, în statele membre şi în ţările beneficiare.
Administrarea, gestiunea şi controlul fondurilor europene sunt din ce în ce mai mult asigurate la
nivel naţional şi regional, procesul decizional este mai transparent mai rapid şi mai aproape de
cetăţeni.

Controlul politic al gestiunii Uniunii Europene este efectuat de Parlamentul European, de

Consiliu şi de Parlamentele naţionale. Pe de altă parte mijloacele mass-media sunt foarte atente
la utilizarea fondurilor europene şi se interesează în special de cazurile de fraudă şi de utilizare
abuzivă.
Observatiile Curtii cu privire la gestiunea financiara a Comunitatii in cadrul raportului
sau anual sunt insotite de raspunsul institutiilor in cauza. Adoptat in luna noiembrie a fiecarui an,
raportul este examinat de Parlamentul European la recomandarea Consiliului Europei pentru
descarcarea de responsabilitate a Comisiei Europene cu privire la executia bugetara.
Prin rapoartele speciale sunt vizate domenii particulare ale gestiunii, care sunt publicate
in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
In anumite situatii institutiile au nevoie de conciliere , in cee ace priveste anumite aspect
ale getsiunii fondurilor. Ele au posibilitatea de a cere avizul Curtii de Conturi, dar obligatoriu
inaintea adoptarii textelor referitoare la reglementarile financiare si la resurse proprii.
Nu trebuie uitat ca, Curtea de Conturi Europeana furnizeaza, in egala masura
Parlamentului si Consiliului o declarative de asigurare privind acuratetea conturilor legalitatea si
regularitatea operatiunilor adiacente, declaratia formala adresata contribuabililor prin care

21
aceasta ii asigura ca banii lor au fost utilizati si ca acest lucru s-a facut in conformitate cu
destinatiile prevazute.
Si dincolo de competentele sale de control Curtea de Conturi Europeana are competente
consultative in elaborarea bugetului Uniunii. Ea este consultata frecvent in cee ace priveste
textile legale cu vocatia financiala si bugetara.

Bibliografie

1. Boulescu Mircea, - Auditul financiar, Ed. Economică, Bucureşti, 2003

22
2. Boulescu Mircea, Ghiţă Marcel, Mareş Valerică - Fundamentele auditului, Ed. Didactică
şi Pedagogică, Bucureşti, 2001

3. Dobroţeanu Laurenţiu, Dobroţeanu Cornelia Liliana - Audit, concept şi practici.

Abordare naţională şi internaţională, Ed. Economică, Bucureşti, 2002

4. Drept Institutional al Uniunii Europene, Sean Van Raepenbusch Editura Roseti

International 2014 pag 288-290
5. Drept instituţional al Uniunii Europene, Vataman, D, Bucureşti, Editura Universul
Juridic, 2010, pp. 155-156

6. Dreptul Uniunii Europene, curs universitar, conf. univ. dr. Emilia Lucia Cătană, Asistent
univ .dr. Ioana Toncean-Luieran 2018

7. Fabrice Mercade - Seminar despre Curtea de Conturi Europeană şi auditul fondurilor

europene, Bucureşti, 2004

8. Ion Filipinescu, Augustin Fuerea- Drept international si comunitar European, Ed. Actami
200, ed a V-a, Bucuresti,

9. Tratatul de Instituire a unei Constituţii pentru Europa Institutul European din România
Direcţia Coordonare Traduceri Decembrie 2004
10. https://agendaconstructiilor.ro/files/oportunitati-comunicate/curtea-de-conturi-europeana-
verifica-din-2020-investitiile-in-infrastructura-rutiera.html

11. https://europa.eu/european-union/about-eu/institutions-bodies/european-court-
auditors_ro#ce-face-curtea-de-conturi

12. https://lantulalimentar.ro/curtea-europeana-de-conturi-recomanda-comisiei-europene-sa-
coreleze-platile-dupa-2020-cu-utilizarea-mai-restrictiva-a-pesticidelor-de-catre-fermieri-
in-uniunea-europeana-vanzarile-de-pesticide-d/\

13. https://www.eca.europa.eu/ro/Pages/History.aspx

14. https://www.eca.europa.eu/ro/Pages/MissionAndRole.aspx

15. https://www.wall-street.ro/tag/curtea-europeana-de-conturi.html#gref

16. https://www.zf.ro/banci-si-asigurari/klaus-heiner-lehne-curtea-europeana-conturi-au-30-
mld-euro-dispozitie-autoritatile-romane-au-lansat-foarte-putine-proiecte-very-few-new-
projects-dezvoltarea-infrastructurii-una-dintre-marile-nevoi-17683956

17. www.infoeuropa.com

23