Universitatea DANUBIUS, Galati

Master Drept si Administratie Publica Europeana

Disciplina: Drept institutional al Uniunii Europene

Curtea de Conturi
Europeana

Masterand: Florin MUNTEANU

Coord. disciplina: Lector univ.: Tache BOCANIALA

Anul universitar 2022-2023

 CUPRINS

Introducere………………………………………………………………………………..3

CAPITOLUL I- Infiintarea Curtii de Conturi a Uniunii

Europene……………………………………………………………………………………3

CAPITOLUL II- Rolul Curtii de Conturi a

U.E.........................................................................................................................................4

CAPITOLUL III- Structura si membrii Curtii de

Conturi....................................................................................................................................5

CAPITOLUL IV- Atributiile Curtii de

Conturi....................................................................................................................................7

CAPITOLUL V- Activitatea de audit a Curtii de

Conturi....................................................................................................................................8

Concluzii………...……………………………………………………………………..…..9

Bibliografie
 Introducere

Importanta Curții de Conturi Europene este data de misiunea sa, aceea de a contribui la
îmbunătățirea gestiunii financiare a UE, de a promova răspunderea pentru actul de gestiune și
transparența și de a îndeplini rolul de gardian independent al intereselor financiare ale
cetățenilor Uniunii1.
În calitate de auditor extern independent al Uniunii Europene, rolul Curții este de a
verifica dacă fondurile UE au fost corect contabilizate, dacă ele au fost colectate și cheltuite cu
respectarea normelor și a legislației relevante, precum și dacă s-a obținut un raport optim
costuri-beneficii în utilizarea lor.

Curtea contribuie la îmbunătățirea gestiunii financiare a UE, promovează răspunderea

pentru actul de gestiune și transparența și joacă rolul de gardian independent al intereselor
financiare ale cetățenilor Uniunii. Curtea verifică dacă bugetul Uniunii Europene a fost executat
în mod corect și dacă fondurile UE au fost colectate și cheltuite cu respectarea legislației și a
principiilor bunei gestiuni financiare. În condițiile în care Europa se confruntă cu provocări din
ce în ce mai redutabile și cu o presiune crescută asupra finanțelor sale publice, rolul Curții
devine din ce în ce mai important.

Curtea de Conturi Europeană este instituția Uniunii Europene responsabilă de auditul

finanțelor acesteia. Ea a fost creată în 1977 și a devenit o instituție a UE de sine stătătoare în
1993. Curtea se angajează să fie o organizație eficientă, aflată în prima linie a evoluțiilor din
domeniul auditului finanțelor publice și al administrației publice.

In lucrarea de fata, mi-am propus sa analizez intr-un prim capitol pasii care au dus la
infiintarea Curtii de Conturi a Uniunii Europene. In capitolele urmatoare am dezbatut rolul,
structura si membrii acestui organism, atributiile si activitatea de audit a Curtii de Conturi.

CAPITOLUL I
Infiintarea Curtii de Conturi a Uniunii Europene

Uniunea Europeana reprezinta o organizatie internationala, prin care statele membre

ale acesteia transfera la nivel comunitar o parte din competentele ce le au.
Uniunea Europeana este o entitate politica, sociala si economica, infiintata in anul
1958, care functioneaza prin institutii democratice si independente, create cu misiunea de a
intervenii in domeniile in care actiunea comuna este considerata mai eficienta decat actiunea
separata a statelor membre. Institutiile acesteia sunt :
➢ Parlamentul European– infiintat pentru a reprezenta cetatenii Uniunii
Europene, fiind ales prin vot direct de catre acestia;
➢ Consiliul Uniunii Europene (Consiliul de Ministri), care reprezinta
fiecare stat membru;
➢ Comisia Europeana, care reprezinta interesele generale ale UE
➢ Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene, care se ingrijeste de
respectarea legilor europene; Curtea Europeana de Conturi, care
verifica finantarea activitatilor;
➢ Curtea Europeana de Conturi, care verifica finantarea activitatilor .

1
http://ro.wikipedia.org/wiki/Curtea_de_conturi_european
 Deoarece Comunitatea Europeana se extindea prin aderarea a tot mai multe state, iar
Parlamentul European si-a extins puterile in ceea ce privea controlul bugetar precum si
finantarea din resurse proprii a bugetului Uniunii Europene, s-a luat decizia de a creea un
organ cu personalitate morala si autonomie, care sa urmareasca gestiunea financiara a
Comunitatii Europene. 2Astfel la cererea Parlamentul, in iulie 1975, este creata Curtea de
conturi a Uniunii europene prin Tratatul de revizuire a dispozitiilor bugetare de la Bruxelles si
isi incepe exercitarea atributiilor 2 ani mai tarziu cand Curtea s-a reunit la Luxemburg in
sedinta constitutiva.
Datorita faptului ca Uniunea Europeana avea un buget propriu separate de bugetul
statelor membre iar autonomia financiara fusese acordata institutiilor europene, Curtea de
Conturi a cerut schimbarea statutului sau din organ de control in acela de institutie. Pentru a
putea gestiona si ameliora situatia financiara a Comunitatii Europene intr-un mod cat mai
eficace. Curtea de Conturi a devenit institutie,de control extern specific pentru veniturile si
cheltuielile comunitare in noiembrie 1990, avand astfel o importanta majora in Comunitatea
Europeana.

CAPITOLUL II
Rolul Curtii de Conturi a U.E

Atunci cand Curtea Europeana de Conturi fusese creata, in 1977 existau in toate
statele membre ale Comunitatii Europene, institutii insarcinate cu controlul conturilor pentru
fiecare din aceste state. Din acel moment Curtea contribuie la imbunatatirea gestiunii
financiare a UE, promoveaza asumarea responsabilitatii si transparenta si joaca rolul de
gardian independent al intereselor financiare ale cetatenilor Uniunii.
Rolul ei este acela de institutie specializata in controlul financiar , exercitat asupra
institutiilor comunitare, asupra modului de incasare a veniturilor si de realizare a cheltuielilor
din bugetul comunitar. De asemenea controleaza managementul financiar al conducerilor
institutiilor si organismelor comunitare. In activitatea de control, Curtea poate sa ceara
documente sau sa faca propriile investigatii.
Necesitatea crearii acestei institutii a fost determinata de cresterea importanta a
volumului finantelor comunitare, de diversitatea surselor si a cheltuielilor acestora, de
complexitatea operatiunilor pe care gestiunea lor le impunea, precum si a gestionarii
creditelor bugetare .
In virtutea Tratatului ce instituia Comunitatea Europeana, Curtea de Conturi asista
Parlamentul si Consiliul in misiunea de control a executiei bugetului. Ea poate sa formuleze,
in acest sens, informatii si sa exprime avize la cererea unei institutii europene.
Tratatul de la Amsterdam (Articolul 248) ii atribuie calitatea de a raporta
neregularitatile constatate in executarea bugetului si de a realiza calcule de expertizare. In
acelasi articol se prevede colaborarea cu institutiile nationale similare, cu respectarea
principiului autonomiei. Presedintele Curtii de Conturi Europene prezinta in sedinta plenara a
Parlamentului European in luna noiembrie, Raportul anual pe anul bugetar precedent.
Prin rapoartele sale de audit, Curtea informeaza Parlamentul European, Consiliul,
parlamentele nationale, precum si publicul larg cu privire la modul in care sunt cheltuiti banii
UE.
Punctul de plecare pentru activitatea sa de audit il reprezinta bugetul UE si politicile
Uniunii, in principal in domenii legate de cresterea economica si ocuparea fortei de munca,
2
Nicoleta Diaconu, Sistemul institutional al Uniunii Europene, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2001
 valoarea adaugata, finantele publice, mediu si combaterea schimbarilor climatice. Auditul
efectuat de Curte cu privire la executia bugetului priveste atat veniturile, cat si cheltuielile.
Pentru a ramane in prima linie a evolutiilor din domeniul auditului finantelor publice, Curtea
de Conturi Europeana isi planifica in prealabil dezvoltarea strategica si prioritatile de audit.
Obiectivele principale sunt stabilite in cadrul unor strategii multianuale.
Prima strategie a Curtii a acoperit perioada 2009-2012 si a vizat maximizarea
impactului auditurilor desfasurate de Curte si cresterea eficientei prin valorificarea optima a
resurselor.3
Curtea de Conturi Europeana va intretine numeroase raporturi si contacte cu alte
institutii si organisme de control din afara Uniunii Europene. Ea participa in special la
intrunirile INTOSAI (Organizatia Internationala a Institutiilor Superioare de Control) si
EUROSAI (instituia europeana) la care Curtea de Conturi Europeana este unul dintre
membrii fondatori. Autonomia fata de celelalte organe a Uniunii Europene si de statele
membre ii ofera garantarea indeplinirii in cele mai sigure conditii a functiei de control pe care
o exercita. Unul din mijloacele utilizate in acest sens poate fi constituirea, de catre preedintele
Curtii de Conturi a Uniunii Europene, a unui comitet de legatura cu conducatori ai
institutiilor nationale corespunzatoare.

CAPITOLUL III
Structura si membrii Curtii de Conturi

In prezent, Curtea de Conturi Europeana este formata din 28 de membri alesi pe o

perioada de 6 ani de catre Consiliul European dupa consultarea prealabila a
Parlamentului European. Ei sunt alesi dintre personalitatile care fac parte sau au facut parte,
in tarile lor, din institutii de control extern sau poseda o calificare speciala pentru aceasta
functie
Membrii Curtii de Conturi Europene raspund unor criterii ce reflecta o inalta
competitivitate, un background profesional diversificat si experienta in domeniile de
administrare a finantelor, expertiza contabila si politica. Ei nu pot detine concomitent si alte
functii.
Membrii aleg din randul lor un presedinte, pentru un mandat de trei ani, cu
posibilitatea de reinnoire. Rolul sau este acela de primus inter pares – cel dintai dintre egali.
Presedintele prezideaza reuniunile Curtii si se asigura ca deciziile Curtii sunt puse in aplicare
si ca institutia si activitatile acesteia sunt bine gestionate. In prezent presedintele Curtii de
Conturi este domnul Klaus- Heiner Lehne.
La primele numiri, 4 membri ai Curtii, desemnati prin tragere la sorti, primesc un
mandat limitat la 4 ani, pentru a asigura o anumita continuitate a functiilor. Membrii Curtii,
cu exceptia presedintelui, sunt responsabili pentru un sector de expertiza, de exemplu
expertiza fondului regional, fondului social european, a repartizarii fondurilor pentru politica
agricola comunitara etc.
Membrii Curtii isi exercita functiile in interesul general al Uniunii, care inseamna o
continuare a garantiei de independenta pe care ei trebuie sa o furnizeze la numirea lor. Pentru
a da dovada de eficacitate si credibilitate, membrii Curtii au cerut sa fie asistati de
colaboratori in numar suficient si cu un inalt nivel de formare profesionala.
Membrii Curtii de Conturi nu pot, pe perioada mandatului, sa exercite vreo activitate
profesionala remunerata sau nu. Ei nu pot sa fie promovati sau declarati decazuti din dreptul la
pensie ori alte avantaje, daca Curtea de Justiie constata la cererea Curtii de Conturi, ca au
3
Ion Filipescu, Augustin Fuerea, Drept institutional si comunitar european, Editura Actami 2000, ed. a V-a,
Bucuresti, 2000
incetat sa raspunda condiiilor cerute sau satisfacerea obligatiilor rezultate din functia lor .
Functiilelor iau sfarit prin demisie voluntara sau demisie oficiala.
Curtea de Conturi este organizata in cinci camere, in cadrul carora sunt repartizati
membrii Curtii si personalul de audit. Membrii fiecarei camere aleg un decan pentru un
mandat de doi ani, care poate fi reinnoit.
Fiecare camera are doua domenii de responsabilitate:
➢ adoptarea de rapoarte speciale, rapoarte anuale specifice si avize;
➢ elaborarea raportului anual privind bugetul general al UE si a raportului anual
privind fondurile europene de dezvoltare, in vederea adoptarii lor de catre plenul
Curtii.
Curtea se reuneste in colegiul complet de aproximativ doua ori pe luna pentru a
dezbate si a adopta diferite documente, cum ar fi principalele publicatii anuale ale Curtii–
raportul privind bugetul general al UE si raportul privind fondurile europene de dezvoltare.4
Pe langa apartenenta la colegiul Curtii, membrii sunt repartizati intr-una dintre cele
cinci camere. Acestia adopta rapoartele de audit si avizele si iau decizii cu privire la aspecte
mai largi de ordin strategic si administrativ. De asemenea, fiecare membru este responsabil
de o serie de sarcini specifice, in principal in domeniul auditului. Activitatile de audit care
stau la baza elaborarii unui raport sunt desfasurate de personalul de audit al Curtii, sub
coordonarea unui membru, care este asistat de un cabinet. Membrul prezinta apoi raportul
spre adoptare la nivelul camerei si/sau la nivelul plenului Curtii. Odata adoptat, raportul este
prezentat Parlamentului European, Consiliului si altor parti interesate relevante, precum si
mass-mediei.
Efectivul de personal al Curtii numara aproximativ 900 de persoane cu sarcini in
domeniul auditului, al traducerilor si al administratiei. Personalul de audit dispune de o
formare si o experienta profesionala variata, atat in sectorul public, cat si in cel privat.
Curtea numeste si secretarul general al acesteia si este functionarul cu cel mai inalt
grad in institutie pentru un mandat de sase ani, care poate fii reinnoit.
El este responsabil de gestionarea personalului si de administrare, in domeniul
resurselor umane, al finantelor si serviciilor generale, al informatiei, spatiului de lucru si
inovatiei si al traducerilor si serviciilor lingvistice.
Pentru fiecare sarcina in parte, camera responsabila atribuie un membru raportor, un
coordonator si o echipa de audit. Camerele si expertii lor in politici vor juca un rol important si
in activitatile de management al cunostintelor care vizeaza crearea, pastrarea si schimbul de
cunostinte.

CAPITOLUL IV
Atributiile Curtii de Conturi
4
Octavian Manolache, Drept comunitar- Institutii comunitare, ed. a II-a, Editura All beck, Bucuresti, 1999
 Rolul Curtii a devenit si mai puternic in 1999, odata cu intrarea in vigoare a Tratatului
de la Amsterdam, care a reafirmat independenta Curtii si i-a extins competentele de audit in
mai multe domenii de politica. Tratatul a subliniat rolul Curtii in lupta impotriva fraudei si i-a
permis sa formuleze actiuni in fata Curtii de Justitie pentru a-si proteja prerogativele de
eventuale incalcari din partea celorlalte institutii ale UE.
Atributiile Curtii vizeaza controlarea tuturor operatiunilor privind veniturile si
cheltuielile Comunitatii si ale oricarui organism infiintat de catre Comunitate (cu exceptia
situatiei in care actul de constituire al organismului in cauza prevede excluderea de la
control). Prin Tratat, Curtea de Conturi Europeana este auditorul extern al finantelor Uniunii
Europene. Articolele 246 - 248 ale Tratatului CE stabilesc atributiile Curtii de Conturi astfel:
➢ Verifica totalitatea veniturilor si a cheltuielilor ale Uniunii,
precum si totalitatea conturilor de venituri si cheltuieli ale oricarui organ, oficiu sau
agentie infiintata de Uniune, in masura in care actul constitutiv respectiv nu exclude acest
control.

➢ Prezinta Parlamentului European si Consiliului o declaratie de

asigurare referitoare la fiabilitatea conturilor, precum si la legalitatea si regularitatea
operatiunilor subiacente acestora. Aceasta declaratie se publica in Jurnalul Oficial al Uniunii
Europene si poate fi completata cu aprecieri specifice pentru fiecare domeniu major de
activitate a Uniunii.
➢ Examineaza legalitatea si regularitatea tuturor veniturilor si
cheltuielilor si verifica daca a fost asigurata o buna gestiune financiara. In acest context,
Curtea are obligatia de a semnala indeosebi orice neregula.
Dupa incheierea fiecarui exercitiu financiar, Curtea de Conturi Europeana intocmeste
un raport anual care se transmite celorlalte institutii ale Uniunii si se publica in Jurnalul
Oficial al Uniunii Europene impreuna cu raspunsurile formulate de aceste institutii la
observatiile Curtii.5
➢ Totodata, Curtea de Conturi isi poate prezenta in orice moment
observatiile cu privire la chestiuni specifice, indeosebi sub forma rapoartelor speciale, si
poate emite avize la cererea uneia dintre celelalte institutii ale Uniunii.
➢ Curtea de Conturi Europeana sprijina Parlamentul European si
Consiliul in exercitarea functiei acestora de control al executiei bugetare.
➢ Referitor la activitatea financiara a Bancii Central Europene,
competentele in materie de audit ale Curtii se limiteaza la examinarea eficientei administrarii
BCE (articolul 27 din Protocolul nr. 4 la tratat).
➢ Introduce actiuni in fata Curtii Europene de Justitie in vederea
asigurarii respectarii exercitarii atributiilor sale.

Curtii de conturi ii lipseste atributia jurisdictionala, jurisdictia financiara apartine

doar Curtii Europene de Justitie.
In calitate de institutie a UE infiintata prin tratat, modul de functionare a Curtii trebuie
reglementat prin intermediul unor norme si al unor proceduri adecvate.
In conformitate cu articolul 287 TFUE, Curtea de Conturi isi stabileste propriul
regulament de procedura, care se aproba de catre Consiliul UE. Curtea stabileste normele de
aplicare ale acestui regulament de procedura.

CAPITOLUL V

5
www.infoeuropa.com
 Activitatea de audit a Curtii de Conturi

Curtea de Conturi isi desfasoara activitatea la Luxembourg. Curtea de Conturi trebuie

sa fie consultata de catre celelalte institutii comunitare cu privire la orice proiect comunitar
din sfera financiara si bugetara.
Curtea desfasoara trei tipuri de audit care vizeaza diferite domenii ale bugetului UE:
* audituri financiare si audituri de conformitate – cu privire la fiabilitatea conturilor
anuale si la legalitatea si regularitatea operatiunilor, asa cum prevede legislatia (in special
in vederea declaratiei de asigurare), precum si evaluari ale conformitatii sistemelor sau a
tranzactiilor din domenii bugetare specifice cu normele si reglementarile care li se aplica;

* audituri ale performantei – cu privire la eficacitatea politicilor si a programelor UE si la

buna gestiune financiara. Aceste audituri vizeaza aspecte specifice legate de gestiune sau
domenii specifice ale bugetului si sunt selectate de Curte in functie de criterii precum
interesul public, riscul de nereguli sau de performanta nesatisfacatoare si potentialul de
ameliorare.

Pe baza elementelor de proba obtinute in cadrul activitatilor sale de audit, Curtea

prezinta concluzii clare cu privire la situatia bugetului UE din punct de vedere contabil si al
gestiunii financiare, inclusiv pentru domenii specifice de cheltuieli si ofera recomandari
practice vizand un bun raport costuri-eficacitate in legatura cu aspectele care pot fi
ameliorate. Auditorii Curtii obtin aceste dovezi in urma examinarii politicilor, a programelor
si a proiectelor cofinantate in UE si in intreaga lume, oriunde sunt cheltuite fonduri ale UE.
Observatiile Curtii cu privire la gestiunea financiara a Comunitatii in cadrul
raportului sau anual sunt insotite de raspunsurile institutiilor in cauza. Adoptat in luna
noiembrie a fiecarui an, raportul este examinat de Parlamentul European la recomandarea
Consiuliului Europei pentru descarcarea de responsabilitate a Comisiei Europene cu privire la
executia bugetara.6
Prin rapoartele speciale sunt vizate domenii particulare ale gestiunii, care sunt
publicate in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. In anumite situatii institutiile au nevoie de
conciliere, in ceea ce priveste anumite aspecte ale gestiunii fondurilor. Ele au posibilitatea de
a cere avizul Curtii de Conturi, dar obligatoriu inaintea adoptarii textelor referitoare la
reglementarile financiare si la resursele proprii. Curtea de Conturi Europeana furnizeaza, in
egala masura Parlamentului si Consiliului o declaratie de asigurare privind acuratetea
conturilor, legalitatea si regularitatea operatiunilor adiacente. Declaratia este adresata
contribuabililor asigurandu-i ca banii lor au fost utilizati in conformitate cu destinatiile
prevazute.
Echipele de audit sunt formate, în general, din doi sau trei auditori, iar durata unei
vizite de audit poate varia de la cateva zile pana la doua saptamani. Frecventa si intensitatea
activitatii de audit desfasurate în diferitele state membre si în tarile beneficiare depinde de
tipul de activitate de audit desfasurata.
Vizitele de audit în statele membre ale UE se efectueaza adesea în colaborare cu
institutiile supreme de audit din statele respective. Auditorii isi desfasoara activitatea la
institutiile UE din Bruxelles si Luxemburg, la sediul agentiilor si al altor organisme
descentralizate de pe întreg teritoriul UE, precum si la sediul unor organizatii internationale,
cum ar fi ONU sau OCDE si la societati private de audit. Ori de cate ori a fost posibil,
auditorii au utilizat, pentru activitatile lor de audit, sistemul de videoconferinta si alte
tehnologii ale informatiei, cum ar fi transferul securizat de date si de documente.
Rapoartele de audit si avizele Curtii reprezinta o veriga esentiala a lantului de
asigurare a raspunderii în UE, ele fiind utilizate pentru a garanta faptul ca cei responsabili de
gestiunea bugetului UE isi indeplinesc intocmai atributiile. Principala institutie responsabila
6
http://eca.europa.eu/
 în acest sens este Comisia Europeana, însa celelalte institutii si organe ale Uniunii sunt si ele
vizate. Administratiile nationale, regionale si locale din statele membre joaca, de asemenea,
un rol important în domeniile care fac obiectul gestiunii partajate, cum ar fi agricultura si
coeziunea, fiind responsabile de executarea a aproximativ 80 % din bugetul UE.
Curtea publica trei tipuri principale de rapoarte de audit:
➢ rapoartele anuale, in care sunt prezentate in principal rezultatele
auditurilor financiare si de conformitate realizate de Curte cu privire la bugetul Uniunii
Europene si cu privire la fondurile europene de dezvoltare, dar si aspecte legate de
gestiunea bugetara si de performanta;7
➢ rapoartele anuale specifice, care sunt publicate separat si se refera la
agentiile, organismele descentralizate si întreprinderile comune ale UE;
➢ rapoartele speciale, care prezinta rezultatele unor audituri ale
performantei sau ale unor audituri de conformitate selectate care au ca obiect domenii
specifice de cheltuieli sau de politici ori aspecte bugetare sau de gestiune.
Pe langa acestea, Curtea publica avize cu privire la acte legislative noi sau
actualizate care au un impact semnificativ asupra gestiunii financiare, precum si alte
documente de analiza, cum ar fi analizele panoramice si notele de informare, elaborate fie din
proprie initiativa, fie la cererea altor institutii.

Concluzii

Curtea Europeana de Conturi este un organism cu un control permanent; poate fi

întreprins, în special, înainte de închiderea exerciţiului bugetar pentru anul în cauză. Controlul
se întemeiază pe documente şi dacă este necesar, se poate desfăşura la sediul organismelor
controlate, adică la:
- instituţii comunitare;
- orice organism care gestionează venituri şi cheltuieli în numele Comunităţii;
- sediul oricărei persoane fizice sau juridice ce beneficiază de plăţi din bugetul Comunităţii.
Controlul în statele membre se desfăşoară în colaborare cu instituţiile sau serviciile
naţionale competente. Organismele (naţionale) menţionate sunt obligate să comunice Curţii
orice document sau informaţie pe care aceasta o consideră necesară pentru îndeplinirea misiunii
sale.
Curtea contribuie la îmbunătățirea gestiunii financiare a UE, promovează răspunderea
pentru actul de gestiune și transparența și joacă rolul de gardian independent al intereselor
financiare ale cetățenilor Uniunii. Curtea verifică dacă bugetul Uniunii Europene a fost executat
în mod corect și dacă fondurile UE au fost colectate și cheltuite cu respectarea legislației și a
principiilor bunei gestiuni financiare.

În condițiile în care Europa se confruntă cu provocări din ce în ce mai redutabile și cu o

presiune crescută asupra finanțelor sale publice, rolul Curții devine, dupa cum putem observa si
din prezenta lucrare, din ce în ce mai important.

7
Nicoleta Rodica, Structuri ale Uniunii Europene. Elemente de legislaţie specifică, Editura Economică,

Bucuresti, 2001
 BIBLIOGRAFIE

1. Ion Filipescu, Augustin Fuerea, Drept institutional si comunitar european,

Editura Actami 2000, ed. a V-a, Bucuresti, 2000

2. Nicoleta Diaconu, Sistemul institutional al Uniunii Europene, Editura

Lumina Lex, Bucuresti, 2001

3. Nicoleta Rodica, Structuri ale Uniunii Europene. Elemente de legislaţie

specifică, Editura Economică, Bucuresti, 2001

4. Octavian Manolache, Drept comunitar- Institutii comunitare, ed. a II-a,

Editura All beck, Bucuresti, 1999

5. http://ro.wikipedia.org/wiki/Curtea_de_conturi_european ;