Facultatea de Stiinte Economice

Master: Gestiunea Financiara a Afacerilor

Curtea Europeana de
Conturi

SABAU ADRIANA BIANCA

 Crearea Curtii Europene de Conturi a avut la baza consolidarea finantarii Comunitatii prin resursele proprii si in
aceea a responsabilitatii Parlamentului European de a acorda descarcare Comisiei pentru executia bugetului.
Necesitatea crearii acestei instituţii a fost determinată de creşterea importantă a volumului finanţelor comunitare,
de diversitatea surselor si a cheltuielilor acestora, de complexitatea operaţiunilor pe care gestiunea lor le impunea,
precum si a gestionarii creditelor bugetare. Prin Tratatul de la Maastricht, Curţii Europene de Conturi i s-a
conferit calitatea de instituţie a Comunităţilor Europene, consolidând astfel independenţa şi autoritatea acesteia.

 Dotata cu personalitate morala si autonomie financiara, Curtea Europeana de Conturi a Comunitatii Europene, cu
sediul la Luxemburg, nu este un organ de jurisdictie in ciuda numelui sau: statutul sau este comparabil din acest
punct de vedere cu cel al Curtii de Conturi germane care nu are nici o putere de sanctiune

 Acesta misiune formulata in termeni generali, nu confera Curtii Europene de Conturi puteri de jurisdictie asupra
conturilor. Rolul ei este de a informa institutile europene asupra legalitatii si regularitatii operatiunilor, realizate
pentru o buna gestiune financiara a Comunitatii. Curtea Europeana de Conturi controleaza executia bugetului si
asista Parlamentul si Consiliul.
 Rolul controlului extern nu este totusi de a da un aviz cu caracter politic asupra orientarilor pe care autoritatea
responsabila de gestiune intelege sa le realizeze. Pronuntandu-se asupra aplicarii lor si asupra traducerii lor in
masuri concrete, controlul extern are mai degraba misiunea de a indrepta schimbarile considerate ca nesesare,
indicand unde si de ce trebuie intervenit. Respectarea principiului separatiei puterilor contrange controlul extern
la a lasa responsabililor cu gestiunea fondurilor publice dreptul de a decide cu privire la calea de urmat.

 Conform art. 247 al tratatului, Curtea Europeana de Conturi, este compusa din 15 membri. Tratatul in textul sau
atual in vigoare nu rezerva fiecarui stat membru numirea unui membru al Curtii, dar acesta regula nu a fost mereu
repectata pana in prezent. Curtea Ëuropeana de Conturi este o institutie care funtioneaza colegial. Tratatul de la
Maastrich a constituit o institutie in plin exercitiu. Ei trebuie să fie aleşi dintre personalităţile care aparţin sau au
aparţinut în ţările lor instituţiilor de control extern sau care posedă o calificare deosebită pentru această funcţie şi
trebuie să prezinte toate garanţiile de independenţă. Ei sunt numiţi de către Consiliul Uniunii Europene, după o
consultare prealabilă a Parlamentului European, pe baza propunerilor făcute de fiecare stat membru, cu majoritate
calificată, pentru o perioada de 6 ani, cu posibilitatea reînnoirii mandatului lor.
 Curtea funcționează sub forma unui organ colegial compus din 27 de membri, câte unul din fiecare stat membru.
Membrii Curții sunt numiți de Consiliu, după consultarea Parlamentului European, pentru un mandat de șase ani,
cu posibilitatea de reînnoire. Membrii aleg din rândul lor un președinte, pentru un mandat de trei ani, cu
posibilitatea de reînnoire.
 Curtea este organizată în cinci camere, în cadrul cărora sunt repartizați membrii Curții și personalul de audit.
Membrii fiecărei camere aleg un decan pentru un mandat de doi ani, care poate fi reînnoit.
   Fiecare cameră are două domenii de responsabilitate: prima camera se ocupa de adoptarea de rapoarte
speciale, rapoarte anuale specifice și avize; și cea de a doua camera se ocupa elaborarea raportului anual privind
bugetul general al UE și a raportului anual privind fondurile europene de dezvoltare, în vederea adoptării lor de
către plenul Curții.
 Curtea se reunește în colegiul complet de 27 de membri de aproximativ două ori pe lună pentru a dezbate și a
adopta diferite documente, cum ar fi principalele publicații anuale ale Curții – raportul privind bugetul general al
UE și raportul privind fondurile europene de dezvoltare.
Pe lângă apartenența la colegiul Curții, membrii sunt repartizați într-
una dintre cele cinci camere. Aceștia adoptă rapoartele de audit și
avizele și iau decizii cu privire la aspecte mai largi de ordin strategic și
administrativ. De asemenea, fiecare membru este responsabil de o serie
de sarcini specifice, în principal în domeniul auditului. Activitățile de
audit care stau la baza elaborării unui raport sunt desfășurate de
personalul de audit al Curții, sub coordonarea unui membru, care este
asistat de un cabinet. Membrul prezintă apoi raportul spre adoptare la
nivelul camerei și/sau la nivelul plenului Curții. Odată adoptat, raportul
este prezentat Parlamentului European, Consiliului și altor părți
interesate relevante, precum și mass-mediei

Personalul Curții cuprinde și traducători pentru 23 de limbi oficiale ale

UE, al căror rol este de a asigura faptul că publicațiile Curții pot fi citite
de cetățenii UE în limba dorită. La fel ca toate celelalte instituții ale
UE, Curtea angajează resortisanți ai tuturor statelor membre. În calitate
de funcționari publici ai UE, membrii personalului Curții intră sub
incidența Statutului funcționarilor Uniunii Europene.
 Curtea Europeana de Conturi are misiunea de control in maniera independenta cu privire la perceperea
(incasarea) si utilizarea fondurilor Uniunii /europene, precum si rolul de a aprecia modul in care institutiile
europene se achita de sarcinile lor in materie financiara.
 Curtea Europeana de Conturi examineaza daca operatiunile financiare au fost corect inregistrate, executate in
mod legal si regulat si administrate in conditii de economie, eficacitate si eficienta. Prin acesta activitate,
Curtea intelege sa contribuie la a ameliora gestiunea financiara de fonduri ale Uniunii Europene la toate
nivelurile pentru a asigura cetatenilor Uniunii cea mai buna utilizare posibila a banului lor.
 Tratatul instituind Comunitatea Europeana da Curtii de Conturi sarcina principala de a controla o buna
executare a bugetului Uniunii Europene in scopul realizari a doua obiective: de a ameliora sub aspectul
eficientei si economicitatii, rezultatele si de a da seama cetateanului European cu privire la utilizarea banilor
publici prin autoritatile responsabile de gestiune.
 Curtea de Control poate sa controleze tot organismul sau persoana care administreaza sau primeste fondurile
comunitare. Ea controleaza, in special, institutii si organisme cumunitare, administratii nationale, regionale,
locale, ca beneficiari finali ai ajutoarelor cumunitare.
 Curtea de Conturi are acces la toata informatia necesara pentru indeplinirea misiunii sale de control. Controlul in
statele membre se efectueaza in colaborare cu institutiile de control financiar nationale sau serviciile nationale
competente.

 Curtea de Conturi informeaza cetateanul european despre activitatea pe care o desfasoara si rezultatele obtinute,
intr-o maniera obiectiva si cu toata trasparenta.

 Curtea de Conturi publica un raport anual cu privire la executarea bugetului Uniunii din anul trecut, o declaratie
de siguranta referitoare la fiabilitatea conturilor ca si legalitate si regularitate a operatiunilor corespunzatoare
exercitiului bugetar precedent. Ea mai publica rapoartele anuale specifice referitoare la organismele comunitatre
si rapoartele specifice pe teme de interes particular.

 Ea trebuie sa fie consultata, pentru aviz inainte adoptarii proiectele de reglementare comunitara in ceea ce
priveste caracterul financiar al acestora. Aceste rapoarte si avize sunt, de o maniera generala, publicate in
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene in toate limbile comunitare si accesibile pe site-ul de internet al Curtii
Europene de Conturi.
 Curtea de Conturi Europeană semnalează toate cazurile de neregularităţi şi de posibile
fraude. Prima responsabilitate în ceea ce priveşte detectarea şi investigarea erorilor şi a neregulilor revine
responsabililor cu gestiunea şi execuţia programelor Uniuni, ce trebuie să le aducă la cunoştiinţa Comisiei şi a
statelor membre.
 In concluzie, controalele Curtii de Conturi Europene reprezinta adeseori un punct de plecare, mai degraba decat o
realizare: controalele sale justifica si atrag verificari ulterioare si mai aprofundate la mai multe sectoare, ori la
nicelul administatiilor nationale.
 Competenta de gestiune comunitara a fost delegate administratiilor nationale in numeroase domenii, fapt ce
determina deplasarea progresiva a centrului de gravitatie a controalelor spre statele membre.
 Prin urmare colaborarea intre Curtea de Conturi Europeana si institutiile de control nationale se impune nu doar in
virtutea unei simple obligatii juridice, ci din cauza suprapunerii competentelor in materie de gestiune intre
administratia europeana si administratiile nationale.
 Trebuie adaugat despre Curtea de Conturi Europeana ca intretine numeroase raporturi si contracte cu alte institutii
si organisme de control din afara Uniunii Europene.
Va multumesc!

O zi frumoasa!