Curs 10

Curtea de Justitie a Uniunii Europene (CJUE)

CJUE este la randul ei una din institutiile care isi are originea in tratatele fondatoare ale celor 3
comunitati europene, fiecare dintre acestea dispunand de o curte proprie. Unificarea celor 3 instanțe s a
realizat prin Conventia de la Roma din 1957 prin care s a creat CJUE.

In prezent, sistemul jurisdictional al UE este format, cf art 19 TUE, din:

- Curtea de justitie CJ
- Tribunal care succede Tribunalului de prima instanta, infiintat in 1989, in baza Actului Unic
European (1986-1987)
- Tribunale specializate, care in prezent nu functioneaza, doar in perioada 2005-2016 a functionat
Tribunalul functiei publice

Organizarea Curtii de Justitie

Conform art 19 TUE, CJ este formata din cate un judecator pentru fiecare stat membru, in prezent,
avand 27 judecatori si 11 avocati generali, alesi dintre personalitatile care ofera toate garantiile de
independenta si care intrunesc conditiile cerute pentru exercitarea in tarile lor a celor mai inalte functii
jurisdictionale sau care sunt jurisconsulti ale caror competente sunt recunoscute. La prima vedere ar
parea rolul consiliului sa faca acel lucru, insa acestia sunt numiti de comun acord de catre guvernele
statelor membre, dupa consultarea comitetului special in acest sens creat prin T de la Lisabona (art. 255
TFUE) si care este format din personalitati, in numar de 7, alese dintre fostii membri ai Curtii de Justitie
sau ai Tribunalului, dintre membrii instantelor nationale supreme si din juristi reputati, dintre care unul
este propus de catre Parlamentul European. Rolul avizului este consultativ, nu e obligatoriu a se tine
cont de el, insa avizul comitetului este foarte important, intrucat determina efectiv numirea unui
membru al Curtii de Justitie.

Mandatul membrilor Curtii de Justitie este de 6 ani, care se poate reinnoi. La fiecare 3 ani are loc o
inlocuire partiala a judecatorilor si avocatilor generali.

Organizarea si functionarea Tribunalului

In baza art. 19 din TUE, Tribunalul este format din cel putin un judecator pentru fiecare stat membru,
numarul acestora putand fi modificat prin decizie a Consiliului, ceea ce s-a si intamplat, intrucat in
prezent pentru prima data avem un numar maxim de 2 judecatori pentru fiecare stat membru, respectiv
un total de 54 de judecatori. In cadrul Tribunalului, avocatii generali sunt numiti din randul judecatorilor
si, ca si acestia, trebuie sa ofere depline garantii de independenta si sa aiba capacitatea ceruta pentru
exercitarea unor inalte functii jurisdictionale (spre deosebire de toate garantiile de independenta cum
era la CJUE) pentru exercitarea in tarile de origine a unor inalte functii jurisdictionale. Acestia sunt
numiti, de asemenea, de comun acord, de guvernele statelor membre pentru un mandat de 6 ani. Isi
aleg presedintele din randul lor pentru un mandat de 3 ani.

Avocatii generali de la Tribunal sunt alesi din randul judecatorilor pentru fiecare caz in parte. Avocatii
generali, atat in cazul Curtii de Justitie, cat si in cazul Tribunalului, au rolul de a propune concluzii care nu
sunt obligatorii pentru instanta, dar care uneori reprezinta adevarate revirimente jurisprudentiale. De
asemenea, fiecare instanta (CJ si T) dispune de cate un grefier propriu , care gestioneaza plangerile
adresate institutiilor UE sau Uniunii ca entitate juridica. Actele de procedura se pot desfasura ulterior
prin sistemul electronic E-Curia, dar numai dupa ce s-a inregistrat cererea de chemare in judecata.

Procedura in fata CJUE se desfasoara in oricare din limbile oficiale ale UE, fiind de fapt limba
reclamantului, iar atunci cand tratatele o cer (cand e vorba de o trimitere preliminara), limba de
procedura este limba statului care a formular trimiterea preliminara.

Curtea se pronunta in camere (complete) formate din 3 sau 5 judecatori din Marea Camera, formata din
15 judecatori, si, de asemenea, Curtea poate judeca in sedinta plenara. In sedinta plenara Are loc atunci
cand se pronunta cu privire la destituirea unui membru al Comisiei si atunci cand discuta destituirea
Ombudsmanului european si a membrilor Curtii de Conturi.

In cazul Tribunalului, sedintele se pot desfasura in cadrul unor camere formate dintr-unul sau 3
judecatori, sau, de asemenea, poate judeca in complet cu judecator unic, si judeca in Marea Camera si in
sedinta plenara.

Art. 19 TUE prevede in ce priveste competenta ratione materiae a CJUE, ca aceasta hotaraste, in
conformitate cu tratatele:

a) cu privire la actiunile introduse de un stat membru, de o institutie ori de persoane fizice sau
juridice (actiuni directe - de ex. actiunea in constatarea neindeplinirii obl asumate de catre
statele membre prin tratate 258-260 TFUE, actiunea in anulare 263 TFUE, actiunea in carenta
265 TFUE, actiunea in raspundere extracontractuala a UE 340 TFUE);
b) cu titlu preliminar, la solicitarea instantelor judecatoresti nationale, cu privire la interpretarea
dreptului Uniunii sau la validitatea actelor adoptate de institutiile UE (art. 267 TFUE)
c) in celelalte cazuri prevazute de Tratatele UE (de ex. aviz cu privire la compatibilitatea unui
proiect de acord international ce urmeaza a fi incheiat de UE cu tratatele Uniunii – 218 TFUE)

Protocolul nr. 3 anexat tratatelor Uniunii Europene cuprinde Statutul Curtii de Justitie a Uniunii
Europene, iar regulamentul de procedura al CJ si respectiv cel al Tribunalului au fost actualizate dupa
intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona.

Competenta Tribunalului este in mod expres mentionata la art. 256 TFUE, in multe cazuri avand rolul de
a degreva CJ de anumite cazuri.
Dupa cum spuneam, in prezent in cadrul UE nu functioneaza tribunale specializate, atributiile fiind
preluate de Tribunal in prima instanta. Urmeaza a se infiinta „Curtea de brevete unificata”, care este o
instanta internationala, ale carei decizii vor fi aplicabile in toate statele membre care au ratificat Acordul
privind o Curte unificata de brevete.

Exista, de asemenea, o Curte de Justitie a Asociatiei Europene a Liberului Schimb, care este competenta
sa judece anumite tipuri de cauze (actiuni directe, trimiteri preliminare, dar numai dupa agreerea unei
proceduri specifice, prevazute de normele specifice de organizare si functionare).

Banca Centrala Europeana (BCE)

A fost infiintata dupa Tratatul de la Maastricht, pentru a pune in aplicare obiectivele unei UE nou
creeate, respectiv realizarea Uniunii Economice si Monetare (UEM).

Reglementarea cu privire la BCE o regasim numai in TFUE (art. 282-284). In ceea ce priveste organizarea
si functionarea BCE, aceasta are urmatoarea structura:

- Consiliul guvernatorilor, format din membrii Comitetului executiv al Bancii Centrale Europene si
din guvernatorii bancilor centrale nationale ale statelor membre, a caror moneda este euro (19
state).
- Comitetul executiv este constituit din presedinte, un vicepresedinte si alti 4 membri, toti fiind
numiti de Consiliul European, dintre persoane a caror autoritate si experienta profesionala in
domeniul monetar sau bancar sunt recunoscute. Mandatul lor este de 8 ani si nu se poate
reinnoi.
- Consiliul General este alcatuit din presedintele BCE, vicepresedintele BCE si guvernatorii bancilor
centrale nationale ale celor 27 state membre ale UE.
- Consiliu de supraveghere, care are, in mod distinct, un presedinte, un vicepresedinte (ales dintre
membrii comitetului executivi), alti 4 reprezentanti ai BCE si reprezentanti ai autoritatilor
nationale de supraveghere.

BCE este unica institutie a UE care are personalitate juridica.

Atributii:

- BCE si bancile centrale nationale constituie Sistemul European al Bancilor Centrale (SEBC)
- BCE si bancile centrale nationale ale statelor membre a caror moneda este euro constituie
Eurosistemul
- BCE si bancile centrale nationale pot emite bancnote euro
- BCE aproba emisiunea de catre statele membre euro a monedei metalice euro (bancnote
unitare si monede diferite cu specificul national)
- BCE indeplineste misiuni specifice privind politicile in domeniul supravegherii prudentiale a
institutiilor de credit si a altor institutii financiare, cu exceptia intreprinderilor de asigurari
 - BCE este consultata cu privire la orice act al Uniunii propus in domeniile care tin de
competentele sale.

Curtea de Conturi a Uniunii Europene (Gardianul finantelor UE)

Aceasta a fost infiintata in 1975, insa ea apare mentionata pentru prima data in Tratatul de la
Maastricht. In ceea ce priveste organizarea si functionarea, Curtea de Conturi este formata din cate un
resortisant din fiecare stat membru, alesi dintre personalitatile care fac parte ori au facut parte in statul
lor din institutiile de control financiar extern sau care au o calificare deosebita pentru aceasta functie.
Consiliul este cel care adopta lista membrilor Curtii de Conturi in conformitate cu propunerile facute de
fiecare stat membru. Mandatul acestora este de 6 ani.

In ceea ce priveste atributiile Curtii de Conturi:

- verifica totalitatea conturilor de venituri si cheltuieli ale Uniunii, ale

institutiilor/organelor/oficiilor/agentiilor UE;
- prezinta Parlamentului European si Consiliului o declaratie de asigurare referitoare la
veridicitatea conturilor, precum si la legalitatea operatiunilor si inregistrarea acestora in conturi,
declaratie care se publica in Jurnalul Oficial al UE;
- examineaza legalitatea si corectitudinea veniturilor si cheltuielilor si asigura buna gestiune
financiara. Controlul se efectueaza asupra actelor justificative si, daca este cazul, la fata locului,
la celelalte institutii ale Uniunii, in sediile oricarui organ/oficiu/agentie care administreaza
venituri sau cheltuieli facute in numele Uniunii si in statele membre, inclusiv in imobilele oricarei
persoane fizice sau juridice care beneficiaza de varsaminte provenite de la bugetul UE;
- intocmeste un raport anual dupa incheierea fiecarui exercitiu bugetar, care se adreseaza
celorlalte institutii ale UE si care se publica in Jurnalul Oficial al UE;

Curtea de Conturi sprijina Parlamentul European si Consiliul in exercitarea functiei lor de control al
executiei bugetare. Aceasta coopereaza cu instantele nationale de control ale statelor membre in cadrul
unei cooperari bazate pe incredere si pe respectarea independentei acestor instante. A fost denumita
„constiinta financiara a UE” sau „gardianul finantelor UE”.

Organele, agentiile si oficiile UE + Banca Europeana de Investitii.