Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
REFERAT
Comisia Europeana
COMPETENTA COMISIEI
Comisia este organismul care reuneste ansamblul functiilor executive in cadrul Comunitatilor si a
Uniunii, iar urmare acestui loc pe care il ocupa in cadrul “triunghiului institutional” principalele sale
competente sunt legate de punerea in executare a dispozitiilor tratatelor si a actelor normative
comunitare si de supravegherea modului in care sunt realizate obiectivele Uniunii.
Cadrul general al functiilor pe care le are aceasta institutie este fixat in cuprinsul art.155 din Tratatul
instituind Comunitatea Europeana, iar competenta sa este indicata intr-o multitudine de articole din
cuprinsul Tratatelor comunitare.
1. Principala competententa a Comisiei este aceea de a veghea asupra felului in care statele si institutiile
comunitare pun in aplicare dispozitiile tratatelor si a actelor emise in executarea lor. Ea trebuie sa se
asigure ca legislatia Europeana este corect aplicata de catre Statele membre si ca ansamblul cetatenilor si
operatorilor pietei unice profita de echilibrul care a fost creat.
In acest sens: - vegheaza asupra modului in care sunt puse in aplicare programele de dezvoltare a
politicilor agricole comune si face propuneri pentru cresterea eficientei de implementare a acestor
politici;
- examineaza preturile in domeniul transporturilor internationale si stabileste conditiile in care se
deruleaza activitatile in acest sector
- supravegheaza modul in care sunt respectate regulile de libera concurenta si ancheteaza cazurile in care
se presupune ca aceste reguli au fost incalcate
- verifica compatibilitatea ajutoarelor acordate de catre un stat unor intreprinderi, pentru a preintampina
distorsionarea concurentei
- inventarieaza impreuna cu fiecare stat membru dispozitiile legislative nationale, in vederea armonizarii
acestor legislatii la exigentele comunitare
- supravegheaza evolutia economica a fiecarui stat membru, sens in care ii poate transmite recomandari
si prezinta in Parlamentul European rapoarte cu privire la rezultatele acestor supravegheri
- dezvolta dialogul cu partenerii sociali europeni
- administreza Fondul social european
- verifica stadiul in care se gaseste procesul de reducere a diferentelor dintre nivelurile de dezvoltare ale
regiunilor defavorizate si prezinta o data la trei ani un raport asupra acestor chestiuni in fata
Parlamentului European
- intocmeste anteproiectul de buget
Pentru punerea in practica si finalizarea competentelor, Comisia dispune de mecanismele oferite de art.
169 din Tratatul instituind Comunitatea Europeana, de dreptul de a emite avize, prin care invita statul in
cauza de a se conforma intrun anumit timp dat, iar in masura in care aceasta nu se conformeaza, poate
sesiza Curtea de Justitie pentru aplicare de sanctiuni.
In caz , ea intreprinde masuri impotriva celor care nu se achita de obligatiile ce le revin prin tratate, fie
ca ei apartin sectorului public sau celui privat. Ea poate, de exemplu, sa initieze urmariri contra Statelor
membre care nu aplica directivele europene, sesizand Curtea de Justitie atunci cand acestea nu se
conformeaza in mod deliberat.
Printre, altele, Comisia controleaza modul de acordare a subventiilor de catre guvernele nationale
propriilor industrii si autorizeaza alocarea de ajutoare de catre Stat, in limitele prescrise prin dreptul
comunitar.
In cazuri grave de incalcare a legislatiei in domeniul concurentei, Comisia poate aplica amenzi
intreprinderilor recunoscute ca fiind culpabile de violarea regulilor stricte impuse de UE.
2. Atunci cand Tratatele comunitare dispun, Comisia participa la derularea procesului decizional care
are loc la nivelul altor institutii comunitare, sens in care emite avize si recomandari, la solicitarea
Parlamentului European, a Consiliului sau din propria initiativa, atunci cand considera acest lucru ca
fiind necesar. Rolul acestor acte (avize si recomandari) este acela de a ajuta institutiile comunitare in
derularea procesului decizional care are loc la nivelul lor, avand in vedere interesul general, in vederea
finalizarii obiectivelor propuse de constructie europeana.
3. Are putere de decizie proprie, pe care art. 155 din Tratatul instituind Comunitatea Europeana o
confera Comisiei, decezii elaborate dupa parcurgerea unui proces legeslativ specific.
O situatie deosebita este reglementata in cuprinsul art. 228 par.4 din tratatul instituind Comunitatea
Europeana, modificat prin art.G pct.80 din Tratatul privind Uniunea Europeana, potrivit caruia Comisia
poate aproba in numele Comunitatii, modificari ale unor acorduri incheiate cu terte state sau organizatii
internationale, atunci cand acestea dispun ca astfel de modificari se pot face dupa o procedura
simplificata.
Daca in tratatele instituind Comunitatea Europeana si cel instituind Comunitatea Europeana a Energiei
Atomice, Comisia, Comisia cu cateva exceptii, exercita un rol preponderent executional, in Tratatul
instituind Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului ea este principalul for decizional, emitand
decizii si recomandari, dupa consultarea ori obtinerea acordului Consiliului (art.14)
4. Principal rol in ansamblul institutiilor comunitare, de a propune proiecte legislative. Initiativa
legislativa consta in proiecte de acte normative adresate Consiliului, pe care acesta le ia in discutie si le
supune adoptarii, precum si in recomandari pe care Comisia le trimite primei institutii, acestea servind
ca suport pentru adoptarea unui act normativ.
Desi dreptul la initiativa legislativa al Comisiei, pare a fi de o importanta subsidiara fata de cea
legislativa, constituie totusi o arma destul de puternica in mana ei, intrucat ea poate bloca procesul
decizional, prin retragerea proiectelor de acte normative de pe masa de lucru a Consiliului, atunci cand
aprecieaza ca imprejurarile care au determinat promovarea proiectelor s-au schimbat radical, ori cand
constata o lipsa de interes legislativ din partea Consiliului, manifestata in amanarea dezbaterii
proiectelor vreme indelungata. O astfel de initiativa poate fi luata si atunci cand Comisia considera ca
intr-o anumita conjunctura, fiindu-i prezentat Consiliului un proiect, acesta l-ar adopta dar cu numeroase
si substantiale modificari, ceea ce ar implica aparitia riscului denaturari continutului proiectului.
Comisia indeplineste acest rol de pregatire a noilor politici europene, nu pentru a apara interesele
sectoriale sau pe cele ale diferitelor tari, ci in functie de propria sa apreciere a intereselor Uniunii si a
cetatenilor sai.
In domeniul cooperarii interguvernamentale, ea poate emite propuneri, ca si Statele membre.
Toate aceste atributii au facut ca aceasta institutie sa fie considerata “motorul Uniunii Europene”.
5. Comisiei ia fost conferita si competenta de reprezentare, ea fiind cea care deruleaza negocierile pentru
incheierea unor acorduri intre Comunitate si tertele state sau organizatii internationale (art.228 par. 1 din
Tratatul instituind Comunitatea Europeana, astfel cum a fost el modificat prin art.G pct. 80 din Tratatul
privind Uniunea Europeana).
Comisia este responsabila de negocierea acordurilor comerciale si de cooperare cu terte tari sau grupuri
de tari din intreaga lume. Conventia de la Lomé, care apropie UE de tarile in curs de dezvoltare ale
Africii, Caraibilor si Pacificului (ACP), este considerata ca un model de cooperare Nord-Sud. Mai
recent, Comisia a negociat acordul de liberalizare a schimburilor in cadrul Rundei Uruguay, cat si
crearea noii Organizatii Mondiale a Comertului (OMC) in numele UE.
6. Noile responsabilitati ale Comisiei Europene. Comisia s-a dezvoltat in ritmul evolutiei Uniunii
Europene, de la Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului in anii '50 pana la Comunitatea
Europeana a anilor '70 si '80, si apoi la Comunitatea Europeana de astazi.
Actul unic European din 1986, care a constituit prima punere la punct a tratatelor, si Tratatul asupra
Uniunii Europene din anul 1992 au confirmat si extins campul de actiune al UE si responsabilitatea
Comsiei in noi domenii, precum: mediul, educatia, sanatatea, protectia consumatorilor, dezvoltarea
retelelor de transport, cultura, fara a omite Uniunea Economica si Monetara.
Comisia are responsabilitati importante in ce priveste programele de ajutorare si de dezvoltare in terte
tari. Spre exemplu, ea este insarcinata cu gestionarea programelor PHARE si TACIS, care vizeaza
acordul unei asistente tehnice in Europa Centrala, de Est si republicile din fosta Uniune Sovietica.
Finantarea procesului de pregatire pentru aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, acesta este asistata
prin trei programe: PHARE, ISPA si SAPARD, ultimele doua fiind promovate de UE in sprijinul tarilor
candidate incepand cu anul 2000.
Programul PHARE (Poland and Hungary Assistance for the Restructure of the Economy) acorda
asistenta concentrata pe:
- Dezvoltare institutionala
- Consolidarea infrastructurii de reglementare legislativa necesara compatibilitatii cu „ acquis-ul
comunitar
- Investitii pentru asigurarea coeziunii economice si sociale
Romania, beneficieaza de asistenta Uniunii Europene prin programul PHARE inca din 1991, primind in
perioada 1991-2000 cca. 1,4 miliarde EURO ca asistenta financiara nerambursabila.
Incepand cu anul 1998, sprijinul PHARE pentru Romania este alocat in proportie de 70% pentru
investitii si infrastructura si de 30% pentru consolidarea institutionala.
Un important program PHARE, demarat in 1999 se numeste Programul RICOP si prevede acordarea de
asistenta financiara in valoare de 100 milioane EURO pentru atenuarea efectelor sociale ale
restructurarii, fiind in stransa conexiune cu implementarea acordurilor negociate cu FMI si Banca
mondiala. Acest program finanteaza masuri privind:
- plasarea si ocuparea fortei de munca
- plati compensatorii pentru disponibilizari de personal
- diminuarea impactului social asupra restructurarii industriale
- finantarea institutiilor in IMM-uri
- asistenta intreprinderilor in procesul de restructurare
In radul societatii civile, a tinerilor si studentilor in special, se bucura programele comunitare,
schimburile profesionale, educative si culturale intre europeni finantate prin bugetul national PHARE. In
vederea participarii la aceste programe, fiecare stat candidat trebuie sa plateasca anual din buget sub
forma unui tichet de participare, o contributie financiara care poate merge pana la 50% din costul
programului. Restul de 50% este asigurat de programul PHARE.
Romania a participat la programele comunitare din 1998 in domenii ca: educatia si pregatirea
profesionala a tineretului, cultura, sanatate, politici sociale, protectia mediului, cercetare si dezvoltare
tehnologica. Aceasta participare intensificandu-se dupa anul 2000. In prezent tara noastra participa la 16
programe comunitare cum ar fi: Socrates II (2000-2006); Leonardo da Vinci II (2000-2006); Tineret
(2000-2006); Combaterea discriminarii (2001-2006).
Programul ISPA( Instrument pentru politici Structurale de Pre-aderare) reprezinta un sprijin financiar
financiar in vederea reabilitarii si modernizarii infrastructurilor de mediu si transport. In cadrul acestui
program, Romania beneficieaza in perioada 2000-2006 de o asistenta financiara nerambursabila din
partea UE de cca. 1,5 miliarde EURO. In gestionarea acestui program un rol important revine
autoritatilor responsabile cu implementarea masurilor ISPA care organizeaza licitatii, contracteaza si
efectueaza platile, asigura realizarea tehnica a proiectelor.
Programul SAPARD (Programul Special de Pre-aderare pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala). Este
instrumentul financiar pentru agricultura si dezvoltare rurala, care are ca obiectiv esential implementarea
„acquis-ului comunitar” in domeniile respective si consolidarea cadrului necesar dezvoltarii durabile a
sectorului agricol si zonelor rurale. Agentia SAPARD a fost acreditata de Comisia Europeana, pentru
Romania la 30 iulie 2002, institutie juridica, aflata in subordinea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei,
Padurilor si Mediului. Are in subordine 8 birouri regionale de implementare a programului SAPARD,
printre care un birou si la Alba Iulia.
Contributia financiara anuala a UE alocata Romaniei, in cadrul acestui program, se ridica la 155
milioane EURO.
Programul se deruleaza pe baza de proiecte, in sectoarele public si privat, fiind stabilite pentru inceput
doua domenii prioritare:
- Dezvoltarea prelucrarii si marketingului produselor agricole si piscicole
- Dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii rurale
Comisia este in integralitatea sa antrenata in activitatile interguvernamentale definite prin tratatul de la
Maastricht in domeniul politicii externe si de securitate comuna (PESC), cat si in cel al cooperari
judiciare si al politiei.
7. Limitele puterii Comisiei Europene. Chiar daca beneficieaza de drept de initiativa, Comisia nu este
cea care ia principalele decizii privind politicile si prioritatile UE. Aceasta responsabilitate revine uneori
Consiliului Uniunii Europene, ai carei membri sunt ministrii guvernelor Statelor membre si in
numeroase cazuri Parlamentului European.
Ea participa la reuniunile acestora, cat si la discutiile referitoare la propriile proiecte de propuneri
legislative.
In plus, presedintele Comisiei participa, alaturi de sefii de stat si de guvern ale Statelor membre, la
reuniunile semestriale ale Consiliului European. El ia parte, in egala masura, ca reprezentant al
ansamblului Uniunii Europene, la Adunarea economica anuala a Grupului celor sapte tari cele mai
industrializate (G7).
Comisia este responsabila in fata Parlamentului European, care are puterea de a o scoate din functiile
sale, prin depunerea de motiuni de cenzura sau de incredere.
Comisia participa la toate sesiunile Parlamentului European, in cadrul carora trebuie sa explice si sa
justifice politicile sale.
Ea trebuie sa raspunda si intrebarilor scrise sau orale puse de catre membrii Parlamentului.
Functiile Comisiei antreneaza, in mod regulat, interventia Curtii de Justitie, care se pronunta in ultimul
termen asupra problemelor de drept European.
Pe de o parte, Comisia sesizeaza Curtea de Justitie, atunci cand directivele sau reglementarile sale nu
sunt respectate de catre guverne sau intreprinderi si, pe de alta parte, ele insele se adreseaza Curtii atunci
cand nu sunt de acord cu amenzile impuse de Comisie.
Gestiunea bugetului comunitar de catre Comisie este supusa controlului Curtii de Conturi, al caror rol
consta in garantarea bunei utilizari de catre Comisie a banilor contribuabililor europeni.
Scopul comun urmarit de cele doua institutii consta in eliminarea fraudei si risipei.
Pe baza raportului Curtii de Conturi, Parlamentul European elibereaza Comisia de responsabilitatea
pentru executia fiecarui buget anual.
Comisia lucreaza in stransa colaborare cu cele doua organe consultative ale Uniunii, Comitetul
economic si social si Comitetul regiunilor pe care le consulta asupra celei mai mari parti a proiectelor
sale de acte legislative.
BIBLIOGRAFIE
1. Felician Cotea, Drept comunitar institutional, Editura Aeternitas Alba Iulia 2004
2. Dacian Cosmin Dragos, Uniunea Europeana -; institutii • mecanisme, Editura All Beck Bucuresti,
Editia a 2-a 2005
3. O. Bibere, Uniunea Europeana intre virtual si real, Editura All, 1999
4. I. Jinga, Uniunea Europeana -; realitati si perspective, Editura Lumina Lex, 1999
5. C. Lefter, Drept comunitar institutional, Editura Economica , Bucuresti 2001
6. O. Manolache, Drept comunitar, Editia a III-a revazuta, Editura All Beck, 2001
7. V. Marcu, Drept institutional comunitar, Editia a II-a, Editura Lumina Lex, 2001
8. N. Paun, A.C. Paun, Istoria constructiei europene, Editura Fundatiei pentru Studii Europene, Cluj
Napoca, 2000
9. A. Profiroiu, M. Profiroiu, Introducere in realitati europene, Editura Economica, 1999
10. O. Tinca, Drept comunitar general, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1999