INSTITUTIILE SI ORGANELE UNIUNII EUROPENE

In literatura de specialitate, organismele unionale sunt clasificate in institutii

si organe complementare.
In prima categorie ce formeaza structura de baza a U.E., sunt incluse:
1. Consiliul European
2. Comisia Europeana;
3. Parlamentul European;
4. Consiliul Uniunii Europene (forma generica de „Consiliu” conform Tratatului
de la Lisabona);
5. Curtea de Justitie a Uniunii Europene (conform Tratatului de la Lisabona,
denumirea generala cuprinde la randul sau: C.J.U.E., Tribunalul, respectiv
tribunale specializate- exemplu Tribunalul Functiei Publice).
6. Parchetul European
7. Curtea Europeana de Conturi;
8. Banca Centrala Europeana;
Acestora li se adauga organele consultative unionale considerate de literatura
de specialitate ca fiind complementare:
7. Comitetul Economic si Social (C.E.S.);
8. Comitetul Regiunilor (C.R.).

CONSILIUL EUROPEAN

Consiliul European a fost infiintat in cadrul Conferintei la nivel inalt de la

Paris din decembrie 1974.
Conform Tratatului de la Lisabona, C.E. devine o institutie „de sine
statatoare” ce defineste orientarile si prioritatile politice generale ale U.E.
Comunicatul final al conferintei prevede ca „Sefii de state si de Guverne au
decis sa se intalneasca insotiti de ministrii de externe de 3 ori pe an si ori de cate
ori se considera necesar, in Consiliul Comunitatii in scopul adancirii cooperarii
politice.”
Dispozitii de drept primar privind C.E. regasim si in art.2 din Actul Unic
European. Conform textului, Consiliul European cuprinde Sefii de state si de
 Guverne, asistati de ministrii lor de externe (acestia din urma nefiind membrii ai
C.E.), respectiv, Presedintele Comisiei Europene.
In prezent, prin aplicarea dispozitiilor Tratatului de la Lisabona, C.E. este
compus dincei 27 de Sefi de state sau de Guverne ai statelor membre, din propriul
Presedinte, si Presedintele Comisiei Europene. Intra in componenta sa si Inaltul
reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe si Politica de Securitate, acesta
participa la lucrarile Consiliului European fara a avea drept de vot, atunci cand se
dezbat probleme ce vizeaza politica externa a Uniunii Europene.
Reuniunile sale, cunoscute sub numele de „summituri ale UE”, se desfășoară
la Bruxelles
Conform Tratatului reformator Tratatul de la Lisabona) C.E. isi alege
Presedintele cu majoritatea calificata a membrilor, pentru o durata de 2 ani si
jumatate, cu posibilitatea de reinoire a mandatului o singura data.Actualul
Presedinte al Consiliului European este Charles Michel . Acesta a preluat funcția
la 1 decembrie 2019, înlocuindu-l pe Donald Tusk.
In ceea ce priveste functionarea Consiliului, Tratatul de la Maastricht a stabilit
ca acesta se reuneste de 2 ori pe an, in lunile iunie si decembrie, in tara care detine
presedintia Consiliului U.E.
In prezent, Consiliul European functioneaza in urmatoarele forme:
1. Consilii Europene ordinare si formale, care se reunesc de doua ori pe an, in
lunile iunie si decembrie, convocate odata cu trecerea la o noua presedintie a
Consiliului U.E.;
2. Consilii Europene ordinare si informale care se reunesc in lunile martie si
octombrie;
3. Consilii Europene extraordinare care se reunesc ori de cate ori este necesar,
intrunirile fiind determinate de evenimente importante.
Președintele Parlamentului European participă la începutul fiecărei reuniuni,
pentru a exprima opiniile Parlamentului European. În funcție de chestiunile
discutate, pot fi invitate să participe la reuniuni și alte persoane, precum
președintele Băncii Centrale Europene.
 COMISIA EUROPEANA

Conform literaturii de specialitate, Comisia Europeana reprezinta un grup

limitat de tehnocrati, numiti de Guvernele statelor din care provin, servind in mod
exclusiv intereselor europene. Comisia Europeana nu este un Guvern in sensul
traditional, insa retinem functia executiva ca principala competenta.
Conform Tratatului de Lisabona, membrii sunt alesi „pe baza competentei si a
angajamentului lor fata de ideea europeana, dintre personalitatile care prezinta
toate garantiile de independenta”.
Modalitatea de desemnare a comisarilor:
Initial, conform tratatului de fuziune de la Bruxelles (1965), membrii Comisiei
erau numiti de comun acord de Guvernele statelor membre.
Art.158 din Tratatul de la Maastricht introduce o noua procedura conform
careia Guvernele statelor membre desemneaza de comun acord, dupa consultarea
Parlamentului European, (1) personalitatea pe care intentioneaza sa o numeasca
Presedinte al Comisiei Europene, dupa care, guvernele statelor membre,
consultandu-se cu noul presedinte al Comisiei, desemneaza (2)celelalte
personalitati pe care urmeaza sa-i numeasca membri ai Comisiei Europene.
Tratatul de la Amsterdam aduce o modificare de continut prin art. 2.40 - 2.41,
in legatura cu modul de desemnare al Presedintelui Comisiei Europene,
constatandu-se o crestere a rolului Parlamentului European in cadrul acestei
proceduri, in sensul ca desemnarea de catre statele membre a personalitatii avute
in vedere ca presedinte al Comisiei, este supusa aprobarii P.E.
Odata desemnat Presedintele, acesta isi formeaza echipa acceptand sau nu,
dupa caz, fiecare nominalizare facuta de statele membre.
Astfel, Tratatul de la Amsterdam prin dispozitiile sale, a intarit legitimitatea
presedintiei Comisiei, in sensul ca pe de o parte a fost recunoscut dreptul acesteia
de a-si alege membrii iar pe de alta parte i-a fost atribuit un drept special, respectiv
acela de a propune orientarile politice ale executivului pe care il conducea.
Presedintele si ceilati membri ai Comisiei Europene astfel desemnati erau
supusi impreuna unui vot de aprobare Parlamentului European. Actualul
Presedinte al Comisie Europene este Ursula von der Leyen. Romania are ca
representant la nivelul acestei institutii unionale pe Adina Valean, comisar
european pentru transporturi.
 Mandatul de comisar european. In ceea ce priveste durata mandatului unui
comisar european, trebuie facute precizari determinate de modificarile tratatelor
unionale. In concret, daca prin Tratatul de Fuziune durata mandatului comisarilor
europeni era de 4 ani iar a Presedintelui de 2 ani, conform Tratatului de la
Maastricht, comisarii europeni erau numiti pe o durata de 5 ani (inclusiv mandatul
Presedintelui Comisiei Europene).
In prezent, conform tratatului reformator, mandatul membrilor Comisiei este
de 5 ani inclusiv pentru Presedinte.
Presedintele Comisiei este ales de P.E. cu majoritatea membrilor care il
compun, candidatul fiind propus de catre Consiliul European. In cazul in care
acest candidat nu intruneste majoritatea, Consiliul European, hotarand in
majoritatea calificata propune in termen de o luna un nou candidat ales de P.E.
dupa aceeasi procedura.
Consiliul, de comun acord cu Presedintele ales, adopta lista personalitatilor pe
care le propune ca membrii ai Comisiei. Alegerea acestora se efectueaza pe baza
sugestiilor facute de statele membre.
Mandatul comisarilor europeni poate inceta fie individual fie colectiv.
Cazuri de incetare individuala a mandatului:
1. Decesul;
2. Demisia;
3. Hotararea C.J.U.E. ca urmare a savarsirii si constatarii de catre instanta a
unor greseli „grave” (incalcarea cu buna stiinta a normelor deontologice;
sesizarea C.J.U.E. se face de catre Comisia Europeana sau Consiliul U.E.);
Incetarea colectiva a mandatului intervine in cazul:
1. Demisiei colective;
2. In cazul in care P.E. adopta cu o majoritate de 2/3 o motiune de cenzura, caz
in care membrii Comisiei Europene sunt obligati sa demisioneze in bloc.

Structura Comisiei Europene

Curtea Europeana se prezinta astfel:
- Colegiul format din totalitatea comisarilor europeni;
- Cabinetele formate in jurul fiecarui comisar din 6-8 oameni politici specializati
in domeniul respectiv;
- Directiile sau directoratele generale asemanatoare ministerelor din Guverne
(fiecare comisar european raspunde de o directie – Afaceri Economice si
Financiare; Politica regionala; Comert; Multilingvism; Ocuparea fortei de munca;
Afaceri sociale, Egalitatea de sanse);
- 13 directorate simple (Oficiul statistic al U.E. – E.U.R.O.S.T.A.T.; Serviciul
juridic; Secretariatul General; Oficiul de lupta Antifrauda – O.L.A.F.).
Modul de luare al deciziilor in cadrul Comisiei Europene
Comisia se intruneste cel putin o data pe saptamana, la convocarea
Presedintelui, actionand conform regulamentului propriu adoptat (ultima varianta
a regulamentului, publicata in 08.12.2000 in Jurnalul Oficial al Unitatilor
Europene L308).
Prezenta comisarilor la sedinte este obligatorie dar prin exceptie se admite
reprezentarea acestora de catre sefii de cabinet. Sedintele nu sunt publice.
Comisia poate decide doar cu prezenta a jumatate + 1 dintre membrii sai,
respectiv majoritatea simpla a votului tuturor comisarilor, ceea ce inseamna ca
cvorumul de prezenta este egal cu cvorumul de consens.
Comisia foloseste in procesul de votare si 2 proceduri speciale, astfel in cursul
procedurii circulante scrise, propunerea unui comisar va fi trimisa celorlalti care
vor vota, raspunsul trebuind dat pana la un anumit termen.
In cazul procedurii imputernicitilor in probleme strict tehnice, unul sau mai
multi comisari putand fi imputerniciti sa adopte decizii singuri in numele intregii
Comisii Europene.
Atributiile Comisiei Europene
1. Comisia detine monopol de initiativa legislativa (creeaza, modifica sau chiar
retrage proiecte de acte normative);
2. Competente legislative prin delegare:
Potrivit art. 290 din T.F.U.E., un act legislativ poate delega Comisiei
competenta de a adopta acte fara caracter legislativ si cu domeniu de aplicare
general care completeaza sau modifica anumite elemente neesentiale ale actului
legislativ (elementele esentiale sunt rezervate actului legislativ in sine, cu unic
legiuitor Parlament-Consiliu);
3. Competentele legislative de executare;
Potrivit art.291 T.F.U.E., desi statele membre au obligatia de a lua masurile
de drept intern necesare pentru a pune in aplicare actele obligatorii din punct de
vedere juridic ale Uniunii, in cazul in care sunt necesare conditii unitare de punere
in aplicare a actelor obligatorii, acestea vor fi emise de catre Comisia Europeana
in baza competentelor de executare ( facem referire la aplicarea regulamentelor
unionale)
4. Comisia indeplineste functii administrative:
- Administrarea bugetului U.E. (per ansamblu este aproximativ 90-100 miliarde
de Euro/an);
- Administreaza Fondul European pentru Dezvoltare Regionala, Fondul Social
European si Fondul de Coeziune;
5. Functie de control:
Conform art.258 T.F.U.E., Comisia poate sesiza C.J.U.E. in vederea
constatarii incalcarii tratatelor unionale de catre statele membre. Comisia are
posibilitatea de a stabili sanctiuni directe statelor membre dar si particularilor in
domeniul dreptului concurentei.
6. Comisia indeplineste functii de reprezentare participand la negocierea
tratatelor ce urmeaza a fi incheiate cu statele terte ori organizatii internationale
(cu exceptia politicii externe si de securitate comuna – P.E.S.C., Comisia asigura
reprezentarea externa a U.E.).
7. Comisia editeaza de 10 ori pe an in toate limbile oficiale, „Buletinul U.E.” care
cuprinde informatii privind activitatea institutiilor unionale.
Functionarea Comisiei Europene
Comisia Europeana functioneaza in baza dispozitiilor inserate in
regulamentul intern al acesteia.
Un prim principiu de functionare il reprezinta colegialitatea, ceea ce inseamna
ca hotararile in cadrul Comisiei sunt luate printr-o decizie colectiva, membrii
Comisiei fiind responsabili in comun pentru deciziile adoptate.
Datorita numarului mare de probleme ce cad in competenta Comisiei, comisarii
europeni sunt specializati pe domenii, implicit fiindu-le repatizate atributii
specifice.
In concret, pentru fiecare domeniu, comisarii intocmesc proiecte pe care le
prezinta plenului Comisiei iar dupa adoptarea acestora, le sustin in fata
Consiliului, finalizandu-se cu monitorizarea felului in care acestea sunt aplicate.
In exercitarea atributiilor sale, Comisia poate apela la Comitete Consultative
alcatuite din experti cu rolul de a sprijini activitatea de elaborare si de aplicare in
concret a politicilor unionale (exemplu: comitetul consultativ de politica
economica).