Universitatea „Dunărea de Jos“ din Galați

Facultatea Transfrontalieră de Ştiinţe Umaniste, Economice şi Inginereşti

LICENȚĂ anul I
Specializare: Relații internaționale și studii europene ( Cahul)

REFERAT
LA TEMA:
Efectele saunei asupra organismului uman

A Elaborat: student Saiadov Artur

Examinator:Ciprian Zanfir

1
 Cuprins

Definiție si folosirea saunei......................................................................................3

Efectele saunei ………………………………….....................................................6
Contradicții si importanța pentru sportivii................................................................9
Bibliografie............................................................................................................. 10

O saună este o cameră mică sau o clădire proiectată ca un loc pentru a experimenta
sesiuni de căldură uscată sau umedă , sau o unitate cu una sau mai multe dintre aceste

2
facilități. Aburul și căldura ridicată îi fac pe scăldatori să transpire. Un termometru
într-o saună este de obicei folosit pentru a măsura temperatura, un higrometru poate fi
folosit pentru a măsura nivelurile de umiditate sau abur. Terapie cu infraroșueste
adesea menționat ca un tip de saună, dar conform organizațiilor finlandeze de saune ,
infraroșul nu este o saună.

O saună modernă durează de obicei aproximativ 30 de minute pentru a se încălzi.

Unii utilizatori preferă să facă un duș cald în prealabil pentru a accelera transpirația
în saună. Când sunt în saună, utilizatorii se așează adesea pe un prosop pentru igienă
și își pun un prosop peste cap dacă fața se simte prea fierbinte, dar corpul se simte
confortabil. În Rusia, o „ pălărie banya ” din pâslă poate fi purtată pentru a proteja
capul de căldură; aceasta permite purtătorului să crească căldura pe restul corpului.
Majoritatea ajustării temperaturii într-o saună provine din:
cantitatea de apă aruncată pe încălzitor; acest lucru crește umiditatea, astfel încât
baiatorii de saună transpira mai copios
durata șederii în sauna poziționarea când se află în saună

3
Încălzirea cauzată de radiația directă va fi cea mai mare aproape de sobă. Încălzirea
din aer va fi mai mică pe băncile inferioare pe măsură ce aerul cald crește. Încălzirea
cauzată de abur proaspăt poate fi foarte diferită în diferite părți ale saunei. Pe măsură
ce aburul se ridică direct în sus, se va răspândi pe acoperiș și se va deplasa spre
colțuri, unde va fi apoi forțat în jos. În consecință, căldura aburului proaspăt poate fi
uneori simțită cel mai puternic în cele mai îndepărtate colțuri ale saunei. Utilizatorii
cresc durata și căldura treptat în timp pe măsură ce se adaptează la saună. Când
turnați apă pe încălzitor, acesta va răci încălzitorul, dar transportă mai multă căldură
în aer prin advecție, făcând sauna mai caldă.
Transpirația este un semn al răspunsurilor autonome care încearcă să răcească
corpul. Utilizatorii sunt sfătuiți să părăsească sauna dacă căldura devine insuportabilă
sau dacă se simt leșin sau rău. Unele saune au un termostat pentru reglarea
temperaturii, dar conducerea și alți utilizatori se așteaptă să fie consultați înainte de a
face modificări. Încălzitorul pentru saună și pietrele sunt foarte fierbinți - trebuie să
rămâneți bine clar pentru a evita rănirea, în special atunci când apa este turnată pe
rocile de saună, ceea ce creează o explozie imediată de abur. Se știe că materialele
combustibile de pe sau în apropierea încălzitorului au cauzat incendii. Lentilele de
contact se usucă la căldură. Bijuteriile sau orice obiect metalic, inclusiv ochelarii, se
vor încinge în saună și pot provoca disconfort sau arsuri.
Temperatura pe diferite părți ale corpului poate fi reglată prin ecranarea radiatorului
cu abur cu un prosop. S-a descoperit că protejarea feței cu un prosop reduce percepția
căldurii. Poate fi indicat să puneți un prosop suplimentar sau un capac special pe păr
pentru a evita uscarea. Puțini oameni pot sta direct în fața încălzitorului fără să se
simtă prea cald de la căldura radiantă, dar temperatura lor generală a corpului poate fi
insuficientă. Deoarece corpul persoanei este adesea cel mai tare obiect dintr-o cameră
de saună, aburul se va condensa în apă pe piele; aceasta poate fi confundată cu
transpirația.
Răcirea face parte din ciclul saunei și este la fel de importantă ca și încălzirea. Cu
toate acestea, este recomandabil ca atât persoanele sănătoase, cât și pacienții cu inimă
să ia unele măsuri de precauție dacă se scufundă în apă rece, deoarece răcirea rapidă a
corpului produce un stres circulator considerabil. Este considerată o bună practică să
luați câteva momente după ieșirea dintr-o saună înainte de a intra într-o baie rece și să
intrați într -o piscină adâncă pășind în ea treptat, mai degrabă decât imediat
cufundarea completă. Vara, o sesiune este adesea începută cu un duș rece. Sa
demonstrat că sauna terapeutică ajută la adaptare, reduce hormonii de stres, scade
tensiunea arterială și îmbunătățește condițiile cardiovasculare.
În unele țări, cel mai apropiat și mai convenabil acces la o saună este la o sală de sport
. Unele piscine, complexe sportive majore și complexuri de stațiuni includ și o saună.
Sesiunile terapeutice de saună se desfășoară adesea în combinație cu kinetoterapie sau
hidroterapie , exerciții blânde care nu exacerba simptomele

4
Popularitatea saunei se datorează efectului pozitiv asupra organelor și sistemelor
corpului uman. În primul rînd, sauna consolidează funcţionarea sistemului

5
cardiovascular şi nervos. Oamenii de ştiinta de la Universitatea din Finlanda de Est au
stabilit că vizitele zilnice a saunei reduc tensiunea arterială şi riscul bolilor
cardiovasculare cu 50%. Pe scurt, pe lista de beneficii ale saunei putem include
următoarele:
- Menţine tensiunea arterială in limite normale la pacienţii hipertensivi şi reabilitează
organismul dupa infarctul miocardic;
- Сalmează problemele respiratorii cum ar fi astmul şi bronsita cronică;
- Amelioreaza afecţiunile reumatismale inflamatorii (osteoartrita, artrita reumatoidă),
durerile articulare, tensiunea musculară şi fibromialgia;
- Diminuează artroza şi durerile, intrucât relaxeaza muşchii;
- Datorită transpiraţiei abundente, sauna ajută la eliminarea toxinelor, chimicalelor şi
altor impurităţi de la nivelul pielii;
- Accelerarează pulsul, circulaţia sîngelui şi a ratei metabolice;
- Creează o stare completă de well-being şi de reintinerire.

Efectul benefic al saunei asupra sistemului nervos este de nepreţuit: persoana se

relaxează, stresul și starea depresivă dispar, în schimd apar forţe şi dispoziţie bună.
Vizitarea saunei pentru persoanele cu imunitate scăzută este la fel foarte benefică. În
antichitate vindecătorii spuneau, că sângele este cel mai bun tămăduitor. Dar, dat fiind
faptul, că sauna stimulează circulaţia sanguina ea își demonstrează calitățile pozitive
la maxim. Şi anume, transportă rapid substanțele nutritive, provoacă reînnoirea și
regenerarea celulelor, umplându-le cu oxigen.
Vorbind despre efectele benefice ale saunei, nu putem să nu menționăm, că sauna este
un mijloc bun de prevenire a bolilor. Vizita corectă (3 vizite de câte 10 minute
fiecare) îmbunătățește reacția și coordonarea. Aceasta, este echivalent cu un
antrenament intensiv. De aceea, persoanelor cu un mod de viață sedentar, li se
recomandă de a merge la saună, pentru că ea ajută la menținerea corpului și
organismului în ton. Pe de altă parte, sauna vă ajută să restabiliți mușchii și să măriţi
flexibilitatea acestora, ceea ce este util pentru atleți și persoanele cu un mod de viață
activ.

6
Pentru ca sauna sa fie bine tolerate de catre organism s-a demonstrat ca temperature
optima a aerului in incaperea saunei sa fie cuprisa intre 80-120grade si umiditatea
intre 5-15%
O serie completa de sauna cuprinde o faza de incalzire si una de racire.
Efectele specifice ale saunei sunt consecinta incalzirii si racirii organismului.
Reactiile fiziologice ale organismului in timpul fazei de incalzire.
- in corp se produce o usoara hipertermie asfel – datorita temperaturii ridicate din
incapere ,dupa cateva minute de sedere in sauna se produce o secretie de sudoare , si
ulterior o puternica crestere a pierderilor sudoripare : corpul pierde in medie cisca 20-
40g de traspiratie pe minut.
- se produce initial o crestere a temperaturii mai intai cutanate( creste dela 30-32
grade – 40-42 grade) apoi centrale.( circa 2 grade)
- creste FC ducand la marirea debitului cardiac care la randul lui duce la cresterea
vascularizarii cutanate
- cresterea debitului cutanat si muscular este asigurata prin golirea rezervelor de
sange(ficat splina si tractul gastro-intestinal) datorita hipertermiei si redistribuirii
sangelui spre periferie.
- paralel cu cresterea FC cresc frecventa respiratorie si volumul respirator curent
ducand la cresterea debitului respirator.
- datorita cresterii temperaturii centrale in aceasta faza ,metabolismul intregului
organism creste ,consumul energetic crescand cu 20-40%
- hipertermia antreneaza intensificarea fabricarii produsilor de aparare care
amelioreaza apararea contra infectiilor, in special la nivelul cailor respiratorii
superioare.

7
- transpiratia contine pe langa apa 98-99% si substante ca lactate ,acid uric si
electroliti( sodiu) , in cursul acestui proces eliminandu-se o multime de deseuri
metabolice , actionand favorabil asupra senzatiei de bine si a vitezei de refacere dupa
un efort sportiv.
- lichidul secretat provine din sange apoi este mobilizat pornind de la rezervele de
lichid intracelular de la diferite tesuturi (tesutul gras ,conjunctiv sau musular),
asistand astfel la o deplasare a lichidelor din compartimentul intra-celular spre
compartimentul extracelular.
- pentru a nu jena acest transfer de lichid , in timpul saunei nu trebuie sa se bea lichide
, deoarece extractia de apa si de deseuri s-ar reduce , pt ca sangele poate sa-si obtina
suplimentul pornind de la lichidul ingerat si nu de la compartimentul celular.
- aplicarea de caldura antreneaza o relaxare musculara actionand favorabil asupra
starilor de contractura musculara : contracturi simple,miofibroza dureri rahidiene si de
origine musculara.
Reactile fiziologice ale organismului in timpul fazei de racire
- in timpul fazei de racire exista un gradient insemnat de temperatura intre
temperatura cutanata ridicata ( 40C si mai mult) si temperatura inconjuratoare
- pielea va elimina caldura in timpul sederii in aer rece sau al aplicarii de apa rece-
fenomen favorizat de suprafata mare a pielii.
- pentru o temperatura a camerei de 18-20C , temperatura cutanata ajunge la valoarea
sa initiala in 20 min iar temperatura centrala in 3o min.
- faza de racire scade frecventa respiratorie
- racirea consecutiva fazei de incalzire realizeaza un « antrenament vascular » perfect
prin trecerea de la vasodilatatie extrema la vasoconstrictie, ameliorand capacitatea de
reglare a sistemului cardio-vascular.
Indicatii privind utilizarea saunei
- in principiu sauna este indicata oricarei persoane sanatoase ,inclusiv
copii( ameliorarea functiei respiratorii) cat si persoanele in varsta ( stimularea
metabolismului celular redus, ameliorarea drenarii si eliminarii toxinelor)
- la persoanele gravide stimulul termic puternic mareste capacitatea de aparare
imunologica , determina antrenarea vasculara si suprimarea edemurilor , provoaca o
diminuare a riscurilor de varice si tromboza , risc deosebit de crescut in timpul
sarcinii.
- saunele regulate pot diminua durata si durerile nasterii
- saunele la gravide sunt insa interzise in primele 3 luni , datorita riscului crescut de
avort.
Indicatiile saunei in scop profilactic si terapeutic
1)-sist cardio-vasc – forme usoare de hipertensiune
- patologii coronare asimptomatice

8
- pacienti post infart in faza de reeducare
- tulburari de reglare .O baie foarte calda reprezinta in plan vascular o sarcina
superioara fata de utilizarea unei saune.
2) – sist respirator – astm bronsic( in special la copii)
- bronsita asmatiforma
Utilizarea saunei in cazul copiilor asmatici este importanta pentru ca ajuta la
reducerea dozelor medicamentoase pe baza de hormoni corticosteroizi si deci la
diminuarea efectelor secundare asupra organismului in crestere.
3) – locomotor – contracturi musculare, miofifroza
- leziuni articulare si ale partilor moi
- patologii rahidiene de origine musculara
In acest domeniu utilizarea saunei reprezinta o pregatire ideala pentru masaje
ulterioare, terapii fizicale dau manuale
4) – boli de sistem - patologii cu componente reumatismale( utiliz regulata a saunei
permite o incetinire marcata a puseelor la bolnavii cu reumatism cronic
Contraindicatii
- boli inflamatorii acute interne in special ficatul si rinichii
- infectii generale febrile , virale sau bacteriene
- hipertensiune mai mare de 200mmHg , de origine renala
- hipertiroidism
- glaucom
- tumori
- boli venoase cronice
Importanta saunei pentru sportivi
Sauna reprezinta pentru sportivi o posibilitate de refacere mai rapida a sistemelor
solicitate ,dupa eforturile impuse de antrenament.Aplicarea de caldura in timpul
saunei duce la o refacere rapida a tolerantei la efort, la nivel muscular dar si
osos ,articular cartilaginos,tendinos si ligamentar,datorita cresterii vascularizarii si
metabolismului legate de hipertrofice.
- sauna reduce durata crampelor musculare ,iar efectul de calmare pshica a saunei este
foarte benefic la sportivii care prezinta o stare de supraantrenament sau tulburari de
somn.
- sportivii care fac antrenamente dure trebuie sa efectueze minim o sauna pe sapt ,dar
ritmul optim este de 2 ori pe sapt.

9
 Bibliografie

1. Maki, Albert (20 septembrie 2010). „New Finlandin Sauna / New Finlandin

Sauna”. Districtul Nou Finlandei. Saskatchewan Gen Web. Consultat la 17
aprilie 2014.
2. ^Salt la:a  b Birt, Hazel Lauttamus (1988). „New Finland Homecoming 1888–
1988”(republicat online de Saskatchewan Gen Web Julia Adamson). Consultat
la 7 decembrie 2010.
3. Tsatsoulis A, Fountoulakis S (2006). „Rolul protector al exercițiului asupra
dereglării sistemului de stres și a comorbidităților”. Analele Academiei de
Științe din New York . 
4. ^ McEwen BS (1998). "Stres, adaptare și boală. Alostază și încărcare
alostatică". Analele Academiei de Științe din New York . 
5. ^ McEwen BS (2000). „Allostaza și sarcina alostatică: implicații pentru
neuropsihofarmacologie” . Neuropsihofarmacologie . 
6. ^ Vuori I (1988). „Circulația scăldatorului de saună”. Ann. Clin. Res . 

10