Universitatea”Dunărea de Jos” Galați

Facultatea Transfrontalieră
Specializarea ”Relații Internaționale și Studii Europene”
Anul I
Studentă : Iancovschi Adriana

Tema: Efectele saunei asupra organismului uman

Efectele saunei asupra organismului sunt şi în ceea ce priveşte starea de spirit. Căldura
din timpul saunei creşte ritmul cardiac, dilată vasele de sânge, ajută circulaţia sangvină, iar astfel
muşchii se relaxează şi sunt eliminate tensiunile nervoase.
Sauna reprezintă un subiect controversat în lumea medicală, pentru că, pe de o parte,
dacă nu este utilizată cu măsură, poate agrava o serie de probleme de sănătate. Pe de altă parte,
însă, sauna practicată în mod corect poate avea beneficii uimitoare pentru minte și trup.
Cu mii de ani în urmă, civilizația mayașă folosea sauna în scopuri terapeutice, dar și în timpul
ceremoniilor spirituale. Se știe că și romanii erau adepții saunei, băile romane antice fiind o
dovadă a acestui fapt.
În zilele noastre, turcii fac din băile cu aburi, denumite hamam, un adevărat ritual.
Popoarele nordice, de asemenea, folosesc băile cu aburi pentru a face față temperaturilor atât de
scăzute din timpul iernii.
Motivele mai profunde pentru a face sauna sunt, beneficiile pe care aceasta le poate avea pentru
sănătate.
1. Tipuri de saune.
Utilizarea saunei moderne include sauna tradițională în stil finlandez, împreună cu hamam în stil
turcesc, banya rusă și alte variații culturale, care diferă una de alta prin stilul de construcție, sursa
de încălzire și nivelul de umiditate. Saunele tradiționale finlandeze sunt cele mai studiate până în
prezent și implică în general expuneri scurte (de 5-20 minute) la temperaturi de 80°C - 100°C cu
aer uscat (umiditate relativă de 10% până la 20%) intercalate cu perioade de umiditate crescută
create prin aruncarea apei peste pietre încălzite.
În ultimul deceniu, cabinele de saună cu infraroșu au devenit din ce în ce mai populare.
Aceste saune folosesc emițători de infraroșu la diferite lungimi de undă, fără apă sau umiditate
suplimentară și, în general, funcționează la temperaturi mai scăzute (45–60°C) decât saunele
finlandeze cu timpi de expunere similari. Atât baia tradițională finlandeză, cât și sauna cu
infraroșu, pot implica ritualuri de perioade de răcire și rehidratare cu lichide orale înainte, în
timpul și/sau după baie.
Sauna este destul de accesibilă, cea în stil finlandez fiind mai des folosită în medii de familie, de
grup și publice, iar saunele cu infraroșu fiind construite și comercializate mai des pentru uz
individual.
 Saunele publice pot fi amplasate în săli de sport, relația dintre saună și exercițile fizice
fiind și aceasta un domeniu de cercetare activă.
Utilizarea saunelor private, în special a saunelor cu infraroșu, este, de asemenea, în
creștere, fiind utilizate pentru terapie fizică în clinici de masaj, spa-uri de sănătate și saloane de
înfrumusețare. Această tendință valorifică dorința oamenilor de intervenții suplimentare asupra
stilului de viață pentru a îmbunătăți și sănătatea mentală, mai ales la grupele de populație care au
dificultăți în a face mișcare (de exemplu, suferă de obezitate, insuficiență cardiacă cronică,
insuficiență renală cronică și boală hepatică cronică).
Saloanele unde se poate face saună pretind că această activitate are beneficii pentru
sănătate, care includ detoxifiere, accelerarea metabolismului, scădere în greutate, circulație
sangvină crescută, reducerea durerii, efecte anti-îmbătrânire, întinerire a pielii, îmbunătățire a
funcției cardiovasculare, îmbunătățire a funcției imunitare, îmbunătățirea somnului,
managementul stresului și relaxare. Cu toate acestea, dovezile medicale riguroase care să susțină
aceste afirmații sunt puține și incomplete, așa cum s-a subliniat într-o revizuire multidisciplinară
recentă a studiilor despre saune.
Expunerea intensă la căldură pe termen scurt crește temperatura pielii și activează căile
de termoreglare prin hipotalamus și sistemul nervos central, conducând la activarea sistemului
nervos autonom.
2. Reguli care reduc riscurile la care expune sauna.
 Evită să asociezi consumul de alcool cu statul în saună.
 Limitează timpul în saună la maximum 20 de minute; timpul petrecut în saună ar trebui
să crească treptat, ideal ar fi să înceapă de la 5 minute.
 Sauna nu e recomandată imediat după o masă copioasă.
 Dacă ai simptome precum amețelile, durerile de cap, greața sau senzația de leșin, ieși
imediat din saună.
 Permite organismului să revină la temperatura normală treptat, nu îl expune la șocuri
termice.
 După saună, organismul are nevoie de hidratare, 2-3 pahare cu apă.
 în principiu sauna este indicata oricarei persoane sănătoase, inclusiv copii ( ameliorarea
funcției respiratorii) cât și persoanele în vârstă ( stimularea metabolismului celular redus,
ameliorarea drenării și eliminării toxinelor);
 la persoanele gravide stimulul termic puternic marește capacitatea de apărare
imunologică, determină antrenarea vasculară și suprimarea edemurilor, provoacă o
diminuare a riscurilor de varice si tromboză, risc deosebit de crescut în timpul sarcinii;
 saunele regulate pot diminua durata și durerile nașterii;
  saunele la gravide sunt însa interzise în primele 3 luni, datorită riscului crescut de avort.

Anumite afecțiuni nu sunt compatibile cu saunele sau băile de aburi. Este necesar recomandările
medicului înainte de a utiliza o saună dacă persoana suferă de oricare dintre următoarele
afecțiuni sau daca se află într-una dintre următoarele stări:

 boli de inimă;
 sarcină;
 epilepsie,
 tensiune arterială foarte mare sau, dimpotrivă, foarte scăzută,
 alcoholism;
 administrarea unor stimulente, tranchilizante sau alte medicamente care modifică starea
psihică;
3. Reacțiile fiziologice ale organismului în timpul fazei de încalzire.
- în corp se produce o ușoara hipertermie asfel – datorită temperaturii ridicate din încapere, după
câteva minute de ședere în saună se produce o secreție de sudoare, și ulterior o puternică creștere
a pierderilor sudoripare : corpul pierde în medie circa 20-40g de traspirație pe minut.
- se produce inițial o creștere a temperaturii mai întâi cutanate ( creste de la 30-32 grade – 40-42
grade) apoi centrale.( circa 2 grade)
- creste FC ducând la mărirea debitului cardiac care la rândul lui duce la creșterea vascularizării
cutanate;
- creșterea debitului cutanat și muscular este asigurată prin golirea rezervelor de sânge (ficat,
splina și tractul gastro-intestinal) datorită hipertermiei și redistribuirii sângelui spre periferie.
- paralel cu cresterea FC cresc frecvența respiratorie și volumul respirator curent ducând la
creșterea debitului respirator.
- datorită creșterii temperaturii centrale în aceasta fază ,metabolismul întregului organism crește,
consumul energetic crescând cu 20-40%;
- hipertermia antrenează intensificarea fabricării produsilor de apărare care ameliorează apărarea
contra infecțiilor, în special la nivelul căilor respiratorii superioare.
- transpirația conține pe lânga apa 98-99% și substante ca lactate, acid uric și electroliți ( sodiu),
în cursul acestui proces eliminându-se o mulțime de deșeuri metabolice, actionând favorabil
asupra senzației de bine și a vitezei de refacere după un efort sportiv.
- lichidul secretat provine din sânge apoi este mobilizat pornind de la rezervele de lichid
intracelular de la diferite țesuturi (țesutul gras, conjunctiv sau musular), asistând astfel la o
deplasare a lichidelor din compartimentul intra-celular spre compartimentul extracelular.
- pentru a nu jena acest transfer de lichid, în timpul saunei nu trebuie să se bea lichide, deoarece
extracția de apa și de deseuri s-ar reduce, pentru ca sângele poate să-și obțină suplimentul
pornind de la lichidul ingerat și nu de la compartimentul celular.
- aplicarea de căldură antreneaza o relaxare musculară acționând favorabil asupra stărilor de
contractură musculară : contracturi simple,miofibroza dureri rahidiene și de origine musculara.
4. Reacțiile fiziologice ale organismului în timpul fazei de răcire.
- în timpul fazei de răcire există un gradient însemnat de temperatură între temperatura cutanată
ridicată ( 40C și mai mult) și temperatura înconjurătoare;
- pielea va elimina căldura în timpul șederii în aer rece sau al aplicării de apa rece- fenomen
favorizat de suprafața mare a pielii;
- pentru o temperatură a camerei de 18-20C , temperatura cutanată ajunge la valoarea sa inițială
în 20 min iar temperatura centrala în 30 min;
- faza de răcire scade frecvența respiratorie;
- răcirea consecutivă fazei de încalzire realizează un « antrenament vascular » perfect prin
trecerea de la vasodilatație extrema la vasoconstricție, ameliorând capacitatea de reglare a
sistemului cardio-vascular.
5. Importanța saunei pentru sportivi

Sauna reprezintă pentru sportivi o posibilitate de refacere mai rapidă a sistemelor solicitate,
după eforturile impuse de antrenament. Aplicarea de căldură în timpul saunei duce la o refacere
rapidă a tolerantei la efort, la nivel muscular dar și osos, articular cartilaginos, tendinos și
ligamentar, datorită creșterii vascularizării și metabolismului legate de hipertrofice.

 sauna reduce durata crampelor musculare, iar efectul de calmare a saunei este foarte
benefic la sportivii care prezintă o stare de supraantrenament sau tulburări de somn.
 sportivii care fac antrenamente dure trebuie să efectueze minim o saună pe saptămâmă,
dar ritmul optim este de 2 ori pe saptămână.

În concluzie, dovezile actuale sugerează că există atât beneficii, cât și riscuri ale folosirii
saunei. Deși este sigură pentru persoanele cu o sănătate generală bună, care o pot folosi cu
moderație,însă anumite categorii de populație ar trebui să evite această activitate.
Deși mulți oameni folosesc sauna ca parte a unui stil de viață sănătos, ceea ce este bun pentru
unii poate să nu fie la fel pentru alții. Totuși, când este utilizată în combinație cu o dietă
echilibrată, activitate fizică regulată și un aport suficient de apă zilnic, sauna poate ajuta la
calmarea durerilor minore, musculare sau articulare, la relaxare și la obținerea unui somn mai
bun, precum și la îmbunătățirea circulației sângelui.