Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Factorul termic
Factorul mecanic
Acest factor se manifest prin presiunea hidrostatic i fora de plutire.
Presiunea hidrostatic se exercit n special asupra prilor moi, compresibile ale
corpului cufundat n apa din baie. Ea este concentric i crete proporional cu
nlimea coloanei de ap din baie.
Factorul chimic
Acest factor acioneaz prin substanele chimice coninute n ap. Efetele sunt de
contact, reprezentate de aa numita manta de sare sau de acid silicic sau de efectul de
contact direct al apelor carbogazoase. n cur extern apele srate provoac o hiperemie
cutanat determinat de depozitarea n straturile superficiale ale pielii a cristalelor
foarte fine de sare, aa numita manta de sare a lui Frankenhauser. n acelai timp au
loc i modificri n imbibiia pielii i a esuturilor. Aceste excitaii influeneaz
troficitatea tegumentului prin vasodilataie de lung durat pe care o produc pn la
dizolvarea cristalelor.
Acidul silicic, coninut n apele termale, formeaz o manta care determin reacii
reflexe la nivelul tegumentului.
Dioxidul de carbon ce se degaj dintr-o baie cu ap carbogazoas, produce excitaii
mecanice fine la suprafaa pielii, cu efect sedativ.
Cura extern cu ap mineral modific elasticitatea tegumentului prin
impregnarea lui cu ap.
Metode de aplicare
Hidroterapia se aplic dup mai multe tehnici. n funcie de suprafaa de tegument
ce vine n contact cu apa se difereniaz baia general i baia parial. O baie dureaz
15-30 minute. Dup cura extern se recomand un repaus, n special la cei astenici sau
dup bile fierbini.
Cura extern se face n serii de 10-20 bi. Tegumentul reprezint sediul reaciei
dermovasculare care va dirija n mare parte intensitatea i durata procedurilor de
hidroterapie. Aplicarea de proceduri la temperaturi reci produce eliberare de histamin
iar la cele calde determin eliberare de acetilcolin. O durat scurt a procedurilor reci
sau calde cresc excitabilitatea nervilor senzitivi, o durat mai mare a procedurilor reci
sau calde scad sensibilitatea nervilor. Este obligatorie urmrirea reaciilor
dermovasculare.
Reacia dermovascular normal se produce n 3 faze.
Aplicarea recelui determin o faz de vasoconstricie cu o durat de 1-2 minute
caracterizat prin paloare, apoi urmeaz o faz de vasodilataie capilar. Pielea este
Dotarea material
3
Efecte terapeutice
Baia la 34-35C: apa are o conductibilitate termic crescut, deci limitele
temperaturii de indiferen sunt mai nguste n ap. n aceast baie se elimin ntreaga
cldur metabolic iar aferentaia este minim.
Baia la 36C: cldura apei din baie, prin conducie, ptrunde n tegument n special
dac deficitul caloric este mare (tegumente reci) pn la senzaia de confort termic.
Apare apoi fluxul de cldur metabolic care trebuie eliminat. Ea este transportat
convectiv de la nucleu la periferie n aa fel nct temperatura central crete foarte
puin iar dac baia nu este meninut la 36C nu crete temperatura nucleului.
INTRODUCERE
DEFINITIE. NOTIUNI GENERALE. PROPRIETATI FIZICE ALE APEI.
TERMALITATEA APEI.
B. Centrul antitermic
Se gaseste in hipotalamusul anterior, in zona preoptica si produce:
- vasodilatatie cutanata;
4
- sudoratie;
- polipnee;
- relaxare musculara.
Stimulul pentru acest centru este temperatura sangelui care il iriga; receptorii = termodetectori.
Cand temperatura este mai mare de 37,3C se declanseaza reflexul termocirculator general:
centrul anterior il inhiba pe cel posterior => nu mai sunt trimise impulsuri vasoconstrictoare in
periferie => relaxarea tonusului vascular in tot teritoriul;
se declanseaza sudoratia.
Cand temperatura scade, se stimuleaza cu rece acest centru:
vasoconstrictie periferica;
cresterea termogenezei.
Centrul antitermic exercita la racirea sa un efect de stimulare asupra centrului termogenezei. Incalzirea
centrului antitermic duce la inhibarea termogenezei.
Acesti centri sunt legati si de formatiunea reticulata.
apele reci sau fierbinti de scurta durata au efect tonifiant, cresc randamentul muscular;
apele calde scad forta musculara, sunt decontracturante, antispastice;
apele reci aplicate timp mai indelungat determina hipertonie, crampe musculare; cresterea
vascozitatii tesutului conjunctiv din elementele periarticulare si musculo-ligamentare, ce duce la
scaderea mobilitatii, datorita cresterii rezistentei mecanice.
4. Metabolismul
Factorii ce influenteaza organismul in cursul procedurilor de fizioterapie sunt nespecifici, iar raspunsul
este si el nespecific si general.
In genere modulam reactivitatea generala a organismului aducandu-o la parametrii functionali optimi
sau cel putin mai buni.
Factorii apei sunt:
- termic;
- mecanic (uneori);
- chimic (uneori).
1. De ce folosim apa?
Proprietatile termice ale apei:
a) capacitatea termica mare: apa poate transporta mari cantitati de caldura pentru ca o poate
inmagazina; cresterea cu 1C a temperaturii unui kilogram de apa foloseste aceeasi energie
utilizata pentru a creste cu 1C temperatura a 33kg de mercur sau a 8 kg de fier. = > putem
transporta cantitatilor mari de caldura cu volum mic de apa.
b) termoconductibilitate mare = capacitatea de a transmite energie calorica in unitatea de timp.
Apa cedeaza sau primeste rapid caldura. Comparativ cu aerul, apa este de douazeci si cinci de ori mai
termoconductibila => la 50C apa produce leziuni, in timp ce aerul nu.
c) temperatura de termoindiferenta mare = acel registru de temperatura la care organismul nu
reactioneaza semnificativ.
Temperatura apei: 34-35C.
Temperatura aerului: 22-24C.
Temperatura apei carbogazoase: 32-34C.
Reactia la aplicatia unui agent termic extern depinde de:
- proprietatile agentului respectiv;
- temperatura tegumentului cand se face aplicatia;
- starea fiziologica a organismului.
receptie;
influenteaza schimburile de caldura;
influenteaza termoreglarea prin schimburile minerale, datorita glandelor sudoripare;
absoarbe unele gaze si substante organice;
influenteaza repartitia sangelui, putand inmagazina din volumul de sange.
artrozele in toate stadiile evolutive si la toate nivelurile dar fara semne discale, artroze ale coloanei,
ale membrelor.
afectiuni reumatismale ale partilor moi periarticulare, bursite, tenosinovite, sindroame miofasciale;
afectiuni neurologice ale neuronului motor central si periferic: hemipareze (la minim 26 de luni
de la accident, dar nu mai tarziu de 2-2,5 ani), monopareze, tetrapareze;
afectiuni posttraumatice osteoarticulare, neurologice;
afectiuni ginecologice infertilitatea, sterilitatea, afectiuni inflamatorii cronice;
afectiuni dermatologice psoriazis;
afectiuni respiratorii si digestive usoare;
nevroze;
reumatisme inflamatorii cronice in afara puseelor poliartrita reumatoida, spondilita anchilozanta.
Contraindicatiile generale
-
artroze reactivate;
reumatism inflamator in puseu;
neoplasme;
boli infectioase: tuberculoza, lues, SIDA, hepatita acuta virala;
afectiuni cutanate: infectii, eczeme zemuinde;
menstruatia si sarcina;
boli cardiovasculare necompensate: blocuri majore de ramura, HTA sd II, III, sechele de infarct
miocardic recent;
boli digestive ulcer duodenal, stenoza pilorica;
boli respiratorii bronsiectazia, cord pulmonar cronic, BPOC.
PROCEDURILE DE HIDROTERMOTERAPIE
Sunt generale si locale; acestea sunt diferite una de cealalata atat prin aportul termic cat si prin efecte.
Dupa valoarea temperaturilor folosite, procedurile pot fi:
- reci
- termoindiferente
- calde
- hiperterme.
Definirea notiunii de rece sau cald se face in raport cu temperatura de termoindiferenta (pentru aer 25C
si pentru apa 34-35C).
La nivel tegumetar temperatura nu este aceeasi. In conditii de confort termic, halucele are 25-26C (deci
o temperatura egala cu cea a mediului ambiant) iar la nivelul fruntii avem 35-36C, astfel incat se
foloseste o medie a temperaturilor.
Deci in aceeasi situatie gradientele termice ce se stabilesc la diferite zone, sunt foarte diferite, de unde
rezulta ca si informatiile primite de receptorii termici cutanati sunt diferite.
Reactiile organismului in jurul acestor valori nisa sunt semnificative in momentul trecerii dintr-un
domeniu in altul. De exemplu baia de 36C; scazand temperatura cu 10C => 25C si se obtine o reactie
9
importanta de crestere a tensiunii arteriale sistolice si diastolice; crescand iar temperatura la 36C,
tensiunea arteriala revine la normal.
Se pare ca semnalizarea pornita cand organismul este supus termoindiferentei este foarte bogata
calitativ si cantitativ. Deci se pare ca nu organismul nu este indiferent din punct de vedere informational.
Si de aici autori mai recent publicati au acreditat ideea ca nu e prea indicat sa ne jucam cu baile in
termoindiferenta si mai ales coborand in domeniul recelui.
Procedurile de termoindiferenta
Indiferenta termica este mentinerea schimbului de caldura neintrerupt si senzatia de confort nealterata =>
mediul permite eliminarea caldurii metabolice produse cu o rata de eliminare adecvata. => autorul
senzatiei de confort este circulatia sangvina cutanata, fluxul de 0,2-0,4 l/min/m2.
Pentru ca apa are un termoconductibilitate mare (cedeaza si primeste caldura rapid) gradientul termic
extern, cel care faciliteaza schimburile, este foarte mic 0,2C deci temperatura in baia de
termoindiferenta este aproximativ egala cu temperatura cutanata externa medie (24-26C).
Mai exista:
- baia kinetoterapeutica;
- baia cu masaj subacvatic;
- baia cu apa curgatoare;
- baia cu peria;
- baia Hubbard cu durata 3-5 minute maxim, rar 10 minute, cu numeroase variante de temperatura.
Deficitul caloric = cantitatea de caldura pe care trebuie sa o adaugam temperaturii din zona periferica
pentru a ajunge la 37C. Cand zona periferica are 37C = deficitul este echilibrat.
Baia de 36C si 37C efectele ei depind de deficitul caloric initial al bolnavului; se anuleaza initial acest
deficit, apoi se acumuleaza caldura:
- din caldura metabolismului
- din mediul de baie, transmisa prin coaja la nucleu.
Intr-o ora de baie la 37C, temperatura nucleului ajunge la 37,3C.
Baia de 38C: temperatura mediului de baie este mai mare ca temperatura nucleului => pot apare efecte
hiperterme. Temperatura cutanata ajunge rapid la 37,4C-37,5C (in 5-6 minute) lichidandu-se deficitul
caloric. Apoi incepe transportul corectiv de caldura spre nucleu, care ajunge la 37,5C; apare transpiratia.
Baia de 39C: temperatura ajunge rapid la 38,2C (in 2-4 minute), iar temperatura nucleului ajunge la
37,8-38,3C; apare transpiratia.
Baia de 40-45C: temperatura cutanata creste foarte repede; la temperatura de 40C a apei, temperatura
cutanata ajunge la 39C; la 43C temperatura apei, temperatura cutanata devinde 41-41,5C.
Baia hiperterma de namol: temperatura=39-41C
Datorita vascozitatii namolului si a conductibilitatii termice mici, transferul de caldura este lent si se pot
folosi gradiente termice de 4-6C.
Baia de aburi:
- realizeaza un aport mare de caldura;
- limitare a termolizei: nu se poate elimina transpiratia;
- in 15 minute creste cu 1C temperatura nucleului;
- contraindicatii: hipertensiunea arteriala, afectiuni pulmonare, insuficienta renala cronica, hepatita
cronica, tulburari circulatorii, cardiopatii, boli de piele, casexie.
11
Impachetarea cu namol:
- temperatura de 42-47C, aplicat in strat de 2-3 cm, pe tot corpul (aproximativ 25-35 kg namol)
care aduc 180-200 cal dintre care se cedeaza mediului si restul organismului;
- adaugand caldura metabolismului => creste temperatura nucleului cu 2,7-2,8C.
Impachetarea cu nisip este o metoda empirica.
Efectele fiziologice generale ale bailor fierbinti
Dusurile
Sunt proceduri de hidrotermoterapie in care apa sub forma de jet la temperaturi si presiuni diferite este
proiectata asupra corpului in intregimea lui, sau partial.
Datorita actiunii concomitente a temperaturii si presiunii actiunea este sporita.
In functie de instalatiile care le produc, dusurile sunt: fixe sau mobile.
In functie de temperatura, dusurile sunt:
- reci: 10-15C cu efect tonifiant asupra SNC si musculaturii;
- racoroase: 16-24C;
- caldute: 25-30C;
- calde: 30-40C;
- fierbinti: peste 40C.
In functie de presiune, dusurile sunt:
- dusuri cu presiune inalta: 2,5-4 atm;
- dusuri cu presiune medie: 2 atm.
In functie de forma jetului de apa:
- jet plin apa nu se imprastie;
- dus evantai apa se imprastie;
- dus ploaie cu o rozeta;
- dus pulbere foarte fina.
In afara apei (calde, reci, alternante) se mai poate folosi aburul sau aerul cald.
Directia coloanei de apa poate fi:
- verticala (descendenta sau ascendenta);
- orizontala;
- circulara.
Se individualizeaza si dusul subacval si dusul masaj.
Dusuri reci:
- 15-20C
- durata 1-3 minute;
- se pot aplica partial sau general;
- au efect tonifiant asupra SNC si mai ales asupra musculaturii;
- indicatii: anemii, debilitate, neurastenii, obezitate, hipofunctie tiroidiana; profilaxia catarului
respirator.
14
Dusuri caldute:
- sunt calmante;
- indicatii: se recomanda in stari de agitatie si ca pregatire pentru alte proceduri.
Dusuri fierbinti:
- cu durata scurta sunt excitante;
- cu durata lunga sunt calmante;
- in aplicatiile generale se recomanda la neurastenici;
- in aplicatii locale au actiune resorbtiva in inflamatia cronica.
Dusurile alternante:
- 40 de secunde 38-40C;
- 10-15 secunde 18-20C;
- Sunt puternic excitante si revulsive => sunt utilizate in astenii psiho-fizice, insomnii.
Dusul scotian:
- se folosesc doua dusuri mobile orizontale: unul cu apa calda (40-45C) iar celalalt cu apa rece (1015C);
- bolnavul sta la o distanta de aproximativ 2-4 metri;
- se incepe cu dusul cald 10-15 secunde apoi cel rece 5-10 secunde si se repeta de 2-4 ori;
- exista doua tipuri de excitanti: mecanic si termic motiv pentru care recele nu da senzatie neplacuta;
- regiuni de aplicat: lombosacrofesiera, abdominala, dorsala, nivel la care tonifica musculatura si
favorizeaza circulatia sangvina;
- indicatii:
atonii si atrofii musculare;
constipatie cronica;
obezitate;
mialgii;
acroparestezii;
Efecte: de intensitate mai mica au dusurile evantai.
Dusul cu aburi:
- se folosesc vapori de apa supraincalziti la presiune;
- durata: 3-5 minute;
- in timpul aplicarii dusului se poate face si masaj;
- actiune: intens resorbtiva;
- indicatii: reum. ale partilor moi; artrite si periartrite cu redoare articulara; spondilita anchilozanta;
Folen: = dusul cu aer cald
Are efectele dusului cu aburi dar mai scazute.
Dusul masaj:
- cu un dus rozeta se proiecteaza apa la 38-40C;
- durata: 8-15 minute;
15
Dusul subacval:
- pacinetul face o baie si I se aplica un masaj cu un sul de apa;
- temperatura baii: 35-36C
- distanta: 5-15 centimetri de la care se practica aplicatiile;
- efectele si indicatiile sunt aproximativ la fel cu cele ale dusului masaj;
Dusul ascendent:
- se practica la nivelul perineului;
- actiune: tonifica musculatura perineului si actiune de calmare a organelor din micul bazin;
- indicatii: hemoroizi, rectite, prostatite, boli genitale feminine;
- temperatura:
rece in stadii acute;
calda in stadii cronice.
Compresele
1.
2.
3.
4.
5.
6.
proceduri prin care se obtin reactii tegumentare invelind intregul organism sau o parte a corpului
intr-o tesatura umeda, acoperind sau nu cu o tesatura rau conducatoare de caldura, ce mentine un
timp aceasta reactie;
clasificarea lor se face in functie de temperatura si regiunea pe care se aplica; din punct de vedere
al temperaturii sunt:
stimulante
reci
calde
alternante
cu aburi.
se pot aplica la cap, gat, torace, abdomen, perineu, gambe, degete, maini, antebrate.
tehnici de aplicare; reguli generale:
compresa trebuie sa fie intim aplicata pentru a nu permite intrarea aerului;
umiditatea ei trebuie sa fie adecvata tipului de compresa: cele reci si calde vor fi semistoarse
pentru a nu se scurge apa pe tegument; cele stimulante bine stoarse pentru a nu umezi compresa de
acoperire;
compresa uscata de acoperire trebuie sa o depaseasca pe cea subiacenta;
nu se aplica prea strans pentru a nu crea tulburari circulatorii;
daca compresele stimulante nu se incalzesc in 10-15 minute, ele provoaca frison si se indeparteaza;
aceasta aplicatie se face dupa o prealabila frictionare sau periere a regiunii;
compresele nu se aplica decat pe tegumentul indemn.
Comprese reci:
16
Comprese calde:
Comprese alternante:
-
Comprese cu abur
-
pe tegument se pune o flanela uscata mai mare, peste care se aseaza o compresa fierbinte,
acoperind-o cu restul de flanela;
17
Afuziunile
sunt proceduri hidroterapice ce constau in proiectarea unei coloane de apa fara presiune asupra
unor suprafete ale organismului;
efectul lor se bazeaza pe factorul termic;
in functie de temperatura sunt: reci 18-20C si alternante 18-22C -> 38-42C;
in functie de regiunile unde se aplica, sunt: complete si partiale (la picioare, la genunchi, gambe,
etc)
materiale: doua baterii (una rece, una calda) si doua furtunuri cu diametrul de 3-5 cm (stropitoarea
de gradina, fara rozeta);
se aplica dupa incalzirea prealabila;
sunt influentate:
circulatia sangvina (activarea, revigorarea sa);
respiratia (mai profunda, mai ampla);
tonusul muscular (spasmolitic);
SN (tonifiante);
durata: 1-3 minute maxim -> aparitia reactiei dermovasculare;
Afuziunile picioarelor: se incepe de la articulatia astragala, calcaneana si lateral de tendonul lui
Achile; pacientul se intoarce cu fata si se continua turnarea cu degetul mare, marginea interna a
piciorului;
Afuziunile genunchilor: se incepe tot de jos si se urca ep fata interna a piciorului, pana in spatiul
popliteu si coboara pe fata externa; se intoarce pacientul cu fata si se continua de la haluce pana la
marginea interna a genunchiului si pe marginea externa, pana la degetul mic;
La coapse la fel pana la fese posterior si regiunea inghinala anterior;
durata: pana la aparitia reactiei dermovasculare;
La membrul superior, pacientul sta cu mainile intinse deasupra spatarului unui scaun sau a unui
paravan;
afuziunile jumatatii superioare a trunchiului: se incepe in regiunea lombara urcand cu apa pana in
regiunea cervicala si facand miscari de lateralitate;
afuziunile jumatatii posterioare: pacientul sta in picioare si se incepe de la calcai, gambe, genunchi,
coapse, fese, apoi lombar, dorsal si cervical;
afuziunea completa: este rara, se incepe cu afuziunea jumatatii posterioare si se trece apoi la
regiunea anterioara;
afuziunea fulger: este de fapt un dus aplicat de la o distanta de 3-6mm cu o presiune de 1,5atm;
Afuziuni alternante: au aceeasi tehnica ca si cele reci si se aplica pe aceleasi regiuni. Se incepe totdeauna
cu aplicatia calda si se fac 2-3 alternante.
Indicatii:
18
afuziunile picioarelor:
astenie psiho-fizica;
atrofii musculare;
scolioza;
constipatii;
IACRS repetate.
Cura Kneipp
Talasoterapia
19
Este un complex de metode si mijloace terapeutice oferite de climatul maritim si baile in mare utilizate
in scop profilactic, curativ si de recuperare functionala.
Tarmul romanesc al Marii Negre masoara 245km; el ofera conditii climatice si terapeutice pe toata
lungimea lui.
Marea Neagra este o mare inchisa, de tip continental, o relicva a marilor Sarmatica si Pontica cu o
maree neinsemnata (maxim 0,12 cm fata de valori de 12, 15 sau 19 cm pe coastele Scotiei sau in Franta).
Apa are o adancime mica in dreptul plajelor, fapt ce favorizeaza o buna penetratie si retentie a radiatiei
solare.
Temperatura medie a apei in sezonul estival este de 21-24C; expunerea plajelor este estica, cu plaje
largi, cu nisip fin, protejate de vant.
Thalasoterapia actioneaza prin 3 elemente: apa, aerul si variatia solara:
1. factorul chimic al apei: apa din Marea Neagra este o apa minerala hipertona; 13-18g continut in
saruri; de tip clorurata, bromurata, sulfatata, sodica, magneziana. Mai contine: Zn, Cu, Co, Cr, Mo.
Datorita continutului crescut de Na si Mg, Petersen recomanda cura interna pentru tratarea constipatiilor
cronice.
2. factorul termic temperatura minima a apei pentru balneatie este de 15C la adulti si 18C la
copii.
Cu cat temperatura apei este mai ridicata, cu atat mai mult creste capacitatea de patrundere in piele a
sarurilor minerale.
3. factorul mecanic masajul ritmic al valurilor si presiunea apei influenteaza circulatia
direct venele au o structura mai compresibila;
indirect prin stimularea receptorilor periferici.
4. prezenta algelor determina la nivelul pielii eliberarea de elemente bioactive, ionizante, minerale si
vitaminice, toate stimuland mecanismele de aparare naturala a organismului.
5. aerul iodurat de la suprafata apei stimuland usor glanda tiroida, ceea ce da o stare generala buna.
6. incarcarea cu ioni negativi a aerului are o influenta benefica asupra organismului.
7. radiatia solara radiatia UV activeaza vitamina D din piele -> absorbtie mai buna a calciului ->
depunere in oase.
Joaca in apa marii stimuleaza secretia hormonului de crestere hipofizar care asociat cu stimularea
vitaminei D => un schelet viguros pentru copii.
Efectele biologice ale radiatiilor UV:
actiune revulsiva cutanata -> eritem -> pigmentare -> exfoliere
efecte bactericide;
modifica pragul de excitabilitate
stimuleaza maduva hematogena
stimuleaza glanda tiroida
influenteaza metabolismul glucidic
influenteaza nociceptia -> efect sedativ, analgetic
influenteaza coagularea sangelui.
20
profilactic:
curativ:
boli ale sistemului mioartrokinetic: de natura degenerativa, artoze, discopatia operata sau
neoperata; boli ale partilor moi (tendinite); boli de natura inflamatorie (spondilita ankilozanta dupa
stabilizare, poliartrita reumatoida in afara sezonului);
stari dupa asanarea focarului de inflamatie;
afectiuni nervoase sechelare tardive;
ginecopatii cronice;
boli dermatologice si alergodermii;
boli ale aparatului respirator traheobronsite trenante, bronsite cronice, astm bronsic.
recuperare:
stari dupa tratament ortopedic, chirurgical sau medicamentos al unora dintre bolile de mai sus;
Contraindicatii:
- stari debilitare;
- tuberculoza activa;
- neoplazii
- decompensari de organ.
Metodologie:
- cura naturista expunerea la soare si imersia in apa marii.
21
Crioterapia
expunerea tegumentului pentru scurt timp la temperaturi foarte scazute (temperatura de inghet a
apei sau mai mici).
scop:
scaderea spasmelor musculare si a hipertoniei;
analgetic
reducerea proceselor inflamatorii.
Dupa indepartarea agentului rece, temperatura cutanata creste rapid si se mentine crescuta cel putin o ora,
in timp ce temperatura din muschi se mentine scazuta timp indelungat.
Atentie:
aplicatiile reci se fac pe tegumente calde sau incalzite;
sunt aplicatii locale;
se realizeaza in incaperi unde exista confort termic;
Crioterapia la pacientii spastici
-
Indicatii:
in afectiuni musculare spastice de origine craniana, cervicala;
in afectiuni ale umarului cand sunt interesati m. romboizi, m. supra si subspinosul, m.
sternocleidomastoidian (se face o aplicatie rece pe toata suprafata acestor muschi si se continua cu
un masaj sedativ);
in dureri de origine miofasciala (se foloseste metoda calupului de ghata pe zona dureroasa la o
oarecare distanta de zona dureroasa pentru ca initial apare senzatia de arsura, apoi de durere);
in inflamatiile din starile post traumatice.
23
Cataplasmele umede:
1. Cataplasme cu paine: se ia o cantitate de paine aproximativ cu suprafata pe care o
aplicam ,se scoate miezul ,se farmiteaza,se amesteca cu apa dupa care se aseaza la o
sursa de caldura si se amesteca pana se obtine o pasta. Se introduce pasta obtinuta intre
cele 2 bucti de panza sau saculet iar saculetul se leaga deoarece inainte de aplicatie se
preseaza foarte bine in asa fel incat sa se uniformizeze si sa ajunga la un strat de 2-4 cm
grosime dupa care se aplica pe regiunea indicata. Se lasa regiunea de tratat pana se
raceste dupa care se indeparteaza . Procedeul este acelasi la toate aplicatiile!
2. Cataplasme cu hrean:se rade hreanul prin razatoare, se amesteca cu apa calduta si cu
faina de grau in asa fel incat sa se formeze un fel de pasta care se pune in saculet,se
preseaza acesta si se aplica pe zona de tratat. Pentru a mentine caldura se acopera cu o
patura. Cataplasma se tine pana la aparitia senzatiei de arsura dupa care se indeparteza.
3. Cataplasme cu mustar: se ia fie boabe,fie faina de mustar care se amesteca cu apa
calda pentru boabe si cu apa rece pentru faina si inainte de aplicare se adauga apa calda
la boabe pana se formeaza o pasta. Se introduce in saculet si se pune pe articulatie.
4. Cataplasme cu faina de grau si orez: se folosesc 1/2kg-1kg de faina ,se inmoaie cu
apa calduta.
5. Cataplasme cu musetel: fie se fierbe musetelul se se introduce in saculet fie se fierbe
saculetul,esential este sa iasa apa din saculet sa nu se prelinga.
6. Cataplasme cu tarate:se foloseste 1/2kg-1kg pentru o cataplasma ,se fierbe pana se
obtine o pasta dupa care se pune in saculet.
7. Cataplasme cu menta si frunze de nalba:o cantitate aproximativ de plante,nu se
fierbe,se oparesc pentru ca substantele volatile din frunze se evapora si nu se mai obtine
efectul dorit. Aceste cataplasme sunt folosite in afectiunile reumatismale cronice si
subacute,in aplicatiile din jurul viscerelor,in afectiuni acute toracale. Ca mod de actiune
ele au actiune analgezica,antispastica,hiperemianta(vasodilatatie),resorbtiva.
8. Cataplasme cu namol sau lut(argila): dupa aceeasi tehnica
Cataplasme uscate:
Se pot face cu faina de porumb ,secara,cu sare sau nisip.
Cataplasmele cu sare au efect antiinflamator. Substanta pentru cataplasma se incalzeste,se
pune in saculet si se aplica pe zona de tratat. Se procedeaza la fel si cu faina si nisipul.
24