Temele pentru examenul de absolvire 2018

1.Componentele principale care intră în structura și funcționarea aparatelor de

electroterapie.
2. Stratul hidrofil și fixarea electrozilor.
3. Efectele fiziologice ale curentului galvanic.
4. Modalități de așezare a electrozilor în aplicațiile curentului galvanic.
5. Indicațiile și contraindicațiile curentului galvanic.
6. Băile galvanice-4 celulare-tehnica de aplicare.
7. Băile galvanice generale (Stanger).
8. Prepararea și utilizarea soluțiilor la ionizări.
9.Formele de curenți diadinamici utilizați în electroterapie.
10. Modalități de așezare a electrozilor la aplicarea curentului diadinamic.
11. Tehnica de aplicare a curentului diadinamic la articulația pumnului.
12. Indicațiile și contraindicațiile curentului faradic.
13. Tehnica de aplicare a curentului Trabert la umăr.
14. Terapia prin câmpuri magnetice de joasă frecvență-aplicații generale.
15. Reguli ce trebuie respectate la aplicarea tratamentelor cu Magnetodiaflux.
16. Indicațiile terapiei prin câmpuri magnetice de joasă frecvență.
17. Tipuri de electrozi utilizați în aplicațiile curenților de medie frecvență.
18. Tipuri de frecvențe utilizate în aplicațiile curenților de medie frecvență.
19. Tehnica de aplicare a mediei frecvențe utilizate în aplicațiile curnților de medie
frecvență.
20. Tehnica de aplicare a curenților de medie frecvență pe regiunea dorsolombară.
21. Recomandări și reguli de care trebuie să ținem seama la aplicarea
tratamentului cu unde scurte.
22. Indicațiile și contraindicațiile tratamentului cu ultrasunete.
23. Doze utilizate în tratamentul cu unde scurte.
24. Tehnica de aplicare a ultrasunetelor la articulația pumnului.
25. Terapia cu ultrasunete prin cuplaj indirect.
26. Aplicațiile ultrasuntelor prin cuplaj direct la nivelul umărului.
27. Indicațiile și contraindicațiile tratamentului cu ultrasunte.
28. Tehnhica de aplicare a radiațiilor infraroșii lombar cu lampa Sollux.
29.Indicațiile și contraindicațiile tratamentului cu raze ultraviolete.
30. Helioterapia
31. Tehnica biodozimetriei
32. Tratamentul prin aplicație de raze ultraviolete în doză eritem.
33. Gradele de eritem actinic violet.
34. Laserterapia-definiție, proprietăți fizice, efecte.
35. Parametrii de stimulare, indicațiile terapeutice și contraindicațiile laser.
36. Tehnica de aplicare și numărul de ședințe în laserterapie.
37. Reguli generale ale practicii hidrotermoterapeutice.
38. Sala de hidroterapie și dozarea ei
39. Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească asistentul care lucrează în secția
de hidroterapie.
40. Reguli generale de aplicare a compreselor.
41. Compresele reci
42. Compresele alternante
43. Compresele stimulente
44. Compresele calde
45. împachetările umede
46. Împachetările uscate
47. Indicațiile și contraindicațiile împachetărilor cu parafină
48. Tehnica de aplicare a parafinei de tip gheată
49. Tehnica de aplicare a parafinei de tip mănușă
50. Tehnica de aplicare a parafinei prin metoda sovietică
51. Tehnica de aplicare a parafinei lombare
52. Împachetarea cu parafină pe articulații: genunchi, cot.
53. Băile de parafină pentru mâini și picioare
54. Împachetarea cu nămol-tehnica de aplicare
55. Indiațiile și contraindicațiie impachetărilor cu nămol
56. Ungerile cu nămol
57. Baia de nămol
58. Împachetarea cu nămol
59. Fricțiunile parțiale
60. Fricțiunile complete
61. Indicațiile și conraindicațiile fricțiunilor.
62. Definiție, clasificare, indicația spălărilor.
63. Spălările parțiale
64. Spălările complete
65. Dușul cu aburi
66. Dușul cu aer cald
67. Dușul subacval.
68. Tehnica de aplicare a dușului scoțian
69. Dușul masaj
70.Dușurile rozetă alternante
71. Baia cu peria-tehnica de aplicare
72. Baia generală cu aburi
73. Baia kinetoterapeutică
74. Băile ascendente de mâini
75. Băile parțiale de mâini și de picioare
76. Băile de șezut
77. Băile ascendente complete sau piretoterapeutice
78. Baia cu plante medicinale-tehnica de aplicare
79. Băile cu apă sulfuroasă la cadă
80. Băile cu apă sulfuroasă în piscină
81. Băile cu apă sulfuroasă în bazin
82. Baia de jumătate (Halbbad)-tehnica de aplicare
83. Băile cu CO2
84. Băile cu sare
85. Sauna
86. Băile de lumină
87. Băile de lumină-tehnica de aplicare.
88. Băile parțiale de lumină
89. Crioterapia-definiție, indicații și contraindicații
90. Dotarea și condițiile sălii de masaj-echipamentul necesar
91. Calitățile și obligațiile masajului
92. Durata ședințelor de masaj medical
93. Indicațiile și contraindicațiile masajului
94. Efectele locale ale masajului
95. Efectele generale ale masajului
96. Efectele biologice ale masajului.
97. Manevrele principlae ale masajului
98. Manevrele auxiliare ale msajului
99. Masajul general al corpului
101. Netezirea (efleurajul)
102. Frământatul (petrisajul)
103. Fricțiunea
104. Vibrația (tremurătura)
106. Vibromasajul mecanic.
107. Baterea (tapotamentul)
108. Masajul capului
109. Masajul feței
110. Masajul cefei
109. Masajul regiunii costale
110. Masajul precordial
113. Masajul reciunii lombosacrate
111. Masajul peretelui abdominal
112. Masajul umărului
113. Masajul brațului
114. Masajul coapsei
115. Masajul articulației genunchiului
116. Masajul gambei
117. Masajul piciorului plat
118. Automasajul-reguli de bază
119. Masajul reflexogen-scopul, avantaje, durată, indicații, kinetoterapie.
120. Pozițiile de bază pentru învățarea corectă a respirației diafragmatice și
hemidiafragmatice.
121. Relaxarea-obiective și tehnici de lucru
122. Tehnicile anakinetice ale kinetoterapiei
123. Tehnicilie kinetice statice ale kinetologiei
124. Regulile drenajului bronșic
125.Condițiile de realizare ale mișcărilor pasive.
126. Tipurile de contracție musculară prin care se realizează creșterea forței
127. Tehnicile kinetice utilizate în tratamentul redorilor articulare.
128. Elemetele componente ale programului kinetic de corectare a deficitului
respirator.
129. Regulile generale ale tehnicii bilanțului articular
130. Condițiile unei testări musculare corecte
131. Cotarea bilanțului muscular
132. Obiectivele kinetoterapiei în gonartroză
134. Conduita tratamentului kinetic în PSH-umărul mixt.
135. Tratamentul kinetic al cifozei
136. Programul kinetoterapic în perioada sucacută și cronică a lombosacralgiei
137. Kinetoterapia pasivă și activă în insuficientța venoasă cronică
138. Obiectivele generale ale tratamentului kinetic în hemiplegie.
139. Ședința de kinetoterapie a bolnavului cu paralizie de nerv sciatic.
140. Etapele recuperării infractului de miocard
141. Exemple de exerciții utilizate în ytratamentul recuperator al fracturii de
gleznă
142.Obiectivele programului kinetic în DVO
143. Stadiile și conținutul ședinței de kinetoterapie în sindromul de ischemie
periferică
144. Aerosulul terapeutic-definiție, indicații
145. Indicațiile oxigenoterapiei
146. Reacțiile psihice ale bolnavului cu infract de miocard
147. Programul kinetic al bolnavului cu HTA st. I
148.Reeducarea respirației hemitoracice-poziții, tehnici de lucru.
Evaluarea clinico-funcțională a respirației-ap
149. recierea gr.de dispnee la efort.
150. Tratamentul fizical-kinetic în osteoporoză
Tehnica de aplicare și numărul de ședințe în laserterapie.
Terapia laser durează între 10-20 minute, fiind aplicată de 3-5 ori pe săptămână cu un
total de 10 ședințe ce combină efectele diferitelor lungimi de undă ale laserului, precum:
roșie, verde, albastră și infraroșie.
Așadar, durata unei ședințe este de câteva minute, însă putem observa rezultate pozitive
de la primele ședințe. De obicei, durerea este redusă după aIIIa sau aIVa ședință.
37. Reguli generale ale practicii hidrotermoterapeutice.
38. Sala de hidroterapie și dozarea ei
 Sala trebuie să fie prevăzută cu un vestiar pt pacienți
 Cu toalete
 Cu dușuri
 Camere pt proceduri generale, parțiale și termice.
 Ceasuri pt urmărirea timpului procedurii
 Bazine cu apă la temperaturi 34-38 grade.
 Iluminat fluorescent (artificial)
 Ventilație care să asigure 70% umiditate.
 Pereții trebuie să fie tapetați cu faianță
 Pavimentul trebuie să fie antiaderent.
 Bară în interiorul bazinului de jur împrejur.
 Materiale ajutătoare pt proceduri (înnot)
 Suprafața unei băi trebuie să aibă minim 8m pătrați
39. Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească asistentul care lucrează în secția
de hidroterapie
Asistentul care lucreză in secția de hidroterapie trebuie să îndeplinească următoarele
condiții:
 Trebuie să aibă pregătirea necesară atât teoretică, cât și practică
 Trebuie să poarte uniformă corespunzătoare.
 Trebuie să îndeplinească condițiile de igienă peronală și să folosească materialele
necesare pt evitarea unor contaminări (mănuși, mască)
 Trebuie să pregătească pacientul fizic și psihic.
 Pacientul trebuie supraveghiat pe tot parcursul procedurii de hidroterapie.
 Trebuie să urmărească intervalul de timp al procedurii.
40. Reguli generale de aplicare a compreselor
 Compresa se umezește și se împăturește.
 Aceasta trebuie să fie de bumbac.
 Umiditatea trebuie să corespundă tipului de compresă
 Cele calde și reci vor fi semistoarsenîn așa fel încât apa să nu se scurgă pe
tegument.
 Cele stimulente vor fi bine stoarse pt a evita umezirea compresei de acoperire.
 Compresele uscate de acoperire trebuie să depășească compresele subiacente cu 1-2
cm.
 Compresele nu se strâng prea tare pt a nu da tulburări de circulație. Dacă compresa
stimulentă nu s-a încălzit după 10-15 min și aplicarea acesteia provoacă frisoane, se
retrage putând fi aplicată din nou pe aceeași regiune, numai după fricționarea sau
perierea acesteia.
 Compresa se aplică numai pe tegumentul sănătos și uscat deoarece aplicațiile
repetate și umezeala pot provoca macerații.
 Compresele reci se schimbă la 5 min pt a menține temperatura scăzutăși se țin în
total 20-60 min și sunt mai bine tolerate ca metoda cu gheață.
 Compresele calde trebuie acoperite cu un prosop uscat și gros pt a menține
temperatura caldă și constantă.
 Acestea sunt mai bine tolerate decât băile calde.
 Compresele stimulente se lasă până se usucă cele ude.
 Acestea se mai numesc priessnitz.
41. Compresele reci
Def. Compresa este o bucată de pânză sau tifon înmuiată în apă și apoi stoarsă.
Compresele reci au efect antalgic, vasoconstrictor, antihemoragic, antitermic,
antiinflamator.
42. Compresele alternante se alternează cele reci cu cele calde și au rol de stimulare a
circulației sângelelui și sistemului neuromuscular și circulator.
43. Compresele stimulente se aplică o compresă rece au caldă acoperită de una uscată
mai mare. Acestea ajută circulația. Durata este de 2-6 ore.
Def. Aplicarea de bucăți de pânză înmuiate în apă la diferite temperaturi și pe diferite
zone ale corpului a căror acțiune se bazează pe efectul excitantului termic.
44. Compresele calde
Def. Compresa este o bucată de pânză sau tifon înmuiată în apă și apoi stoarsă.
Compresele calde au efect antilgic, antispastic, miorelaxant, hiperemiant.
45. Împachetările umede se execută la 18-20 grade, timp de 1,5 ore.
Acestea contau în învelirea unei părți întinse a corpului într-un cearceaf înmuiat în apă
la temperatura de 18-20 grade, bine stors, peste care se aplică o pătură.
În primele 15 min predomină faza de excitație, apoi faza de calmare, între min 15-50 și
faza de hiperemie între min 50-90.
Pot avea o durată de 10 min (scurtă) 40-50 min (medie) 50-90 min (lungă)
Acestea mai pot fi complete, 3 sferturi, inferioare, superioare, la trunchi.
46. Împachetările uscate au o durată de 1,5 ore.
Se efectuiează pt călirea organismului prin ameliorarea mecanismelor adaptative la
variațiile mediului extern și în scop curativ în afecțiuni cu metabolism scăzut, în
obezitate, hipertiroidism. Constau în, învelirea unei părți sau a întregului corp într-o
pătură de lână aplicată direct pe corp.
Contraindicații
 Astenie fizică și psihică
 Convalescență
47. Indicațiile și contraindicațiile împachetărilor cu parafină
Indicațiile sunt diverse:

Contraindicațiile sunt diverse:

48. Tehnica de aplicare a parafinei de tip gheată
La aplicarea parafinei de tip gheată se folosesc manșoane de cauciuc de mărimea
articulațiilor care se leagă deasupra și de desubtul articulațiilor.
Manșoanele sunt confecționate din pânză cauciucată care să reziste la aplicarea
parafinei. Au o grosime de 2-3 cm și sunt prevăzute cu un orificiu la care se adaptează o
pâlnie prin care se toarnă parafina topită apoi se învelesc pt a menține o temperatură cât
mai ridicată.
49. Tehnica de aplicare a parafinei de tip mănușă
La aplicarea parafinei de tip mănușă se folosesc manșoane de cauciuc de mărimea
articulațiilor care se leagă deasupra și de desubtul articulațiilor.
Manșoanele sunt confecționate din pânză cauciucată care să reziste la aplicarea
parafinei. Au o grosime de 2-3 cm și sunt prevăzute cu un orificiu la care se adaptează o
pâlnie prin care se toarnă parafina topită apoi se învelesc pt a menține o temperatură cât
mai ridicată.
50. Tehnica de aplicare a parafinei prin metoda sovietică
Parafina este o substanță obținută prin prelucrarea pietrolului și se prezintă sub forma
unor cristale. Parafina este folosită atât pt înfrumusețare, cât și în cadrul unor tratamente
preuum cele pt reducerea durerilor reumatice și ca terapie în artrită, osteoartrită,
poliartrită reumatoidă și spondilită anchilozantă.
51. Tehnica de aplicare a parafinei lombare
Parafina este o substanță obținută prin prelucrarea pietrolului și se prezintă sub forma
unor cristale. Parafina este folosită atât pt înfrumusețare, cât și în cadrul unor tratamente
preuum cele pt reducerea durerilor reumatice și ca terapie în artrită, osteoartrită,
poliartrită reumatoidă și spondilită anchilozantă.
52. Împachetarea cu parafină pe articulații: genunchi, cot.
Pentru impachetarea articulațiilor se folosesc 2 metode:
a) Aplicarea parafinei de tip mănușă
La aplicarea parafinei de tip mănușă se folosesc manșoane de cauciuc de mărimea
articulațiilor care se leagă deasupra și de desubtul articulațiilor.
Manșoanele sunt confecționate din pânză cauciucată care să reziste la aplicarea
parafinei. Au o grosime de 2-3 cm și sunt prevăzute cu un orificiu la care se adaptează o
pâlnie prin care se toarnă parafina topită apoi se învelesc pt a menține o temperatură cât
mai ridicată.
b) Aplicarea parafinei de tip gheată
La aplicarea parafinei de tip gheată se folosesc manșoane de cauciuc de mărimea
articulațiilor care se leagă deasupra și de desubtul articulațiilor.
Manșoanele sunt confecționate din pânză cauciucată care să reziste la aplicarea
parafinei. Au o grosime de 2-3 cm și sunt prevăzute cu un orificiu la care se adaptează o
pâlnie prin care se toarnă parafina topită apoi se învelesc pt a menține o temperatură cât
mai ridicată.
53. Băile de parafină pentru mâini și picioare
54. Împachetarea cu nămol-tehnica de aplicare
Împachetările sunt proceduri de hidroterapie care constau în, ănvelirea unei părți sau a
întregului corp conform unor anumite tehnici.
Tehnica de aplicare
 Se așează pătura pe pat, peste aceasta pânza impermeabilă, iar apoi cearceaful.
 Nămolul este pregătit la temperatura precisă (prin încălzire electrică cu aburi sau
amestec cu apă fierbinte.)
 Nămolul se pune pe cearceaf într-un strat de 2-3 cm.
 Bolnavul este invitat să se așeze pe pat, având descoperită regiunea pe care trebuie
să o împachetăm.
 Nămolul se aplică repede pe părțile laterale și anterioare ale regiunilor.
 Pacientul se învelește cu cearceaful apoi cu un material impermeabil și la urmă cu o
patură.
 Pt evitarea congestiei cerebrale, se pune o compresă rece pe frunte.
 Temperatura la care se aplică nămolul oscilează între 38-44 grade.
 Durata împachetărilor este de 20-40 min.
 După terminarea procedurii, pacientului i se aplică un duș cald.
55. Indiațiile și contraindicațiie impachetărilor cu nămol
Indicațiile cele mai importante le constituie afecțiunile aparatului locomotor și
afecțiunile ginecologice.
Contraindicațiile sunt diverse:
 boli reumatismale cu evoluție flexibilă
 Hipertensiune și hipotensiune arterilă
 Astmul bronșic,
 Afecțiunile renale.
56. Ungerile cu nămol
57. Băile de nămol sunt aplicații generale de nămol care se realizează în căzi.
Băile de nămol sunt proceduri foarte solicitante și de aceea trebuie indicate cu prudență
și urmărite cu atenție.
Materiale necesare sunt
 Două căzi din lemn,
 Faianță sau beton cu capacitatea de 250 litri
 Instalație de duș
 Termometrul
 Comprese pt cap
 Ceas semnalizator
 Pernă de cauciuc
 Termofor cu apă rece
58. Împachetarea cu nămol
59. Fricțiunile parțiale
60. Fricțiunile complete