Institutiile Uniunii Europene

Unicitatea constructiei europene se reflecta in primul rand in arhitectura institutionala. Statele accepta sa delege o parte din puterile lor suverane unor institutii comune create prin tratatele fondatoare, cu modificarile succesive, institutii al caror scop este sa asigure o participare democratica a Statelor Membre la luarea de decizii. In momentul actual functionarea Uniunii se bazeaza pe cinci institutii: Comisia Europeana, Parlamentul European, Consiliul de Ministri, numit pe scurt Consiliu, Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene (prescurtat CJCE) si Curtea de Conturi. Tratatul constitutional consacra formal functionarea Consiliului European ca institutie de sine statatoare. Pe langa institutii, UE include o serie de organisme specializate: - Mediatorul European si institutiile financiare: Banca Centrala Europeana si Banca Europeana de Investitii; - Organisme cu rol consultativ: Comitetul Regiunilor si Comitetul Economic si Social; - Organisme interinstitutionale: Oficiul de Publicatii Oficiale al Comunitatilor Europene si Oficiul de Selectie a Personalului Comunitatilor Europene; - Agentii descentralizate: - 17 agentii comunitare specializate care functioneaza in cadrul domeniul comunitar (primul pilon al Tratatului CE); - ISIS (Institutul European pentru Studii de Securitate) si Centrul European pentru Observatii din Satelit, ambele functionale in cadrul Politicii Externe si de Securitate Comuna (al doilea pilon); - Europol si Eurojust in cadrul Cooperarii Politienesti si Judiciare in Materie Penala (al treilea pilon).

INSTITUTII
Parlamentul European Consiliul Uniunii Europene Presedintia Comisia Europeana Delegatia Comisiei Europene in Romania Oficiul European de Lupta Contra Fraudei (OLAF) EuropeAid Oficiul de Cooperare Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene Tribunalul de Prima Instanta Curtea Europeana de Conturi Mediatorul European Controlorul European pentru Protectia Datelor

ORGANISME FINANCIARE
Banca Centrala Europeana Banca Europeana de Investitii (BEI) Fondul European de Investitii

ORGANISME CONSULTATIVE Comitetul Economic si Social Comitetul Regiunilor ORGANISME INTER-INSTITUTIONALE Oficiul pentru Publicatii Oficiale ale Comunitatilor Europene (EUR-OP) Oficiul European pentru Selectia Personalului (EPSO) Scoala Europeana de Administratie (EAS) ORGANISME DESCENTRALIZATE ALE UNIUNII EUROPENE (AGENTII) Agentii ale Comunitatii Europene Agentia Europeana pentru Siguranta Aeriana (AESA) Agentia Europeana pentru Evaluarea Medicamentelor (EMEA) Agentia Europeana a Mediului (EEA) Fundatia Europeana pentru Formare Profesionala (ETF) Agentia Europeana pentru Reconstructie (EAR) Agentia Europeana pentru Securitate si Sanatate in Munca (OSHA) Autoritatea Europeana pentru Securitate Alimentara (EFSA) Agentia Europeana pentru Siguranta Maritima (EMSA) Centrul European de Monitorizare a Drogurilor si a Dependentei de Droguri (EMCDDA) Centrul European de Monitorizare a Rasismului si Xenofobiei (EUMC) Centrul European pentru Dezvoltarea Formarii Profesionale (CEDEFOP) Fundatia Europeana pentru Imbunatatirea Conditiilor de Viata si Munca (E. FOUND) Oficiul Comunitar pentru Varietati Vegetale (CPVO) Oficiul pentru Armonizare in Piata Interna (OHIM) Centrul de Traduceri pentru Institutiile Uniunii Europene Agentia Europeana pentru Securitatea Retelelor si a Informatiei (ENISA) Centrul European pentru Prevenirea si Controlul Bolilor Transmisibile (ECDC) Agentia Feroviara Europeana (ERA) Agentia Europeana pentru Managementul Cooperarii Operationale la Frontierele Externe (FRONTEX) Agentia Europeana pentru Produse Chimice (ECHA) Politica externa si de securitate comuna Agentia Europeana de Aparare (EDA) Institutul European pentru Studii de Securitate (ISS) Centrul European pentru Observatii din Satelit (EUSC) Cooperarea politieneasca si judiciara in materie penala Colegiul European de Politie (CEPOL) Organismul European pentru Imbunatatirea Cooperarii Judiciare (Eurojust) Europol

INSTITUTIILE UE
Parlamentul European Consiliul Uniunii Europene Presedintia Comisia Europeana Delegatia Comisiei Europene in Romania Oficiul European de Lupta Contra Fraudei (OLAF) EuropeAid Oficiul de Cooperare Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene Tribunalul de Prima Instanta Curtea Europeana de Conturi Mediatorul European Controlorul European pentru Protectia Datelor

Parlamentul European
Parlamentul European reprezinta, in viziunea Tratatului de la Roma, din 1957, "popoarele statelor reunite in cadrul Uniunii Europene". Primele alegeri directe pentru Parlamentul European au avut loc in iunie 1979. Numarul de mandate este repartizat pe tari, in functie de marimea acestora. Incepand cu 2004, 338 milioane de alegatori din cele 25 de state membre ale Uniunii Europene isi aleg cei 732 de reprezentanti in Parlamentul European (aceasta cifra a fost stabilita prin Tratatul de la Nisa, intrat in vigoare la 1 februarie 2003). Legitimat prin vot universal direct si ales pentru un mandat de 5 ani, Parlamentul European sia sporit continuu influenta si puterea prin intermediul unei serii de tratate. Acestea, in mod special Tratatul de la Maastricht din 1992 si Tratatul de la Amsterdam din 1997, au condus la transformarea Parlamentului European dintr-un organism pur consultativ intr-un parlament cu puteri legislative similare celor exercitate de parlamentele nationale. - Prin Tratatul de la Nisa, intrat in vigoare la 1 februarie 2003, s-a stabilit un numar maxim de 732 de membri ai Parlamentului. Cum functioneaza Parlamentul European: Parlamentul European este singura institutie comunitara ale carei sedinte si deliberari sunt publice. Dezbaterile, avizele si rezolutiile acestuia sunt publicate in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Presedintele reprezinta Parlamentul la evenimentele cu caracter oficial si in relatiile internationale, prezideaza sesiunile plenare ale Parlamentului precum si intalnirile Biroului si ale Conferintei Presedintilor. Biroul este organul de reglementare in ale carui atributii intra bugetul Parlamentului si problemele administrative, organizatorice si de personal. Conferinta Presedintilor reuneste Presedintele Parlamentului si presedintii gruparilor politice si este organul politic al Parlamentului. Conferinta Presedintilor stabileste ordinea de zi a sedintelor plenare, fixeaza calendarul activitatilor desfasurate de organismele parlamentare si stabileste competentele comisiilor si delegatiilor parlamentare, precum si numarul membrilor acestora. Parlamentul are trei functii esentiale: 1. alaturi de Consiliul Uniunii Europene, are atributii legislative, adica adopta legislatia Uniunii (regulamente, directive, decizii). Participarea sa la procesul legislativ contribuie la garantarea legitimitatii democratice a textelor adoptate;

2. imparte autoritatea in domeniul bugetar cu Consiliul Uniunii Europene, prin urmare poate modifica cheltuielile bugetare. In ultima instanta, adopta bugetul in intregime; 3. exercita un control democratic asupra Comisiei. Aproba desemnarea membrilor Comisiei si are dreptul de a cenzura Comisia. De asemenea, exercita un control politic asupra ansamblului institutiilor. Sediul Parlamentului European este la Strasbourg, unde se tin sedintele o saptamana in fiecare luna. Unele sedinte se tin la Bruxelles, iar Secretariatul General se afla la Luxemburg.

Consiliul Uniunii Europene

In baza Tratatului de constituire a Comunitatii Europene, Consiliul are urmatoarele responsabilitati: - este organismul legislativ al Comunitatii; in rezolvarea unei game largi de probleme comunitare isi exercita aceasta putere legislativa impreuna cu Parlamentul European; - coordoneaza politica economica generala a Statelor Membre; - incheie, in numele Comunitatii, acordurile internationale dintre aceasta si unul sau mai multe state sau organizatii internationale; - impreuna cu Parlamentul European formeaza autoritatea bugetara care adopta bugetul Comunitatii. In baza Tratatului de constituire a Comunitatii Europene, Consiliul are urmatoarele responsabilitati: - este organismul legislativ al Comunitatii; in rezolvarea unei game largi de probleme comunitare isi exercita aceasta putere legislativa impreuna cu Parlamentul European; - coordoneaza politica economica generala a Statelor Membre; - incheie, in numele Comunitatii, acordurile internationale dintre aceasta si unul sau mai multe state sau organizatii internationale; - impreuna cu Parlamentul European formeaza autoritatea bugetara care adopta bugetul Comunitatii. In baza Tratatului privind Uniunea Europeana, - adopta deciziile necesare pentru definirea si punerea in practica a politicii externe si de securitate comuna, pe baza orientarilor generale trasate de Consiliul European; - coordoneaza activitatile statelor membre si adopta masurile necesare cu privire la cooperarea politieneasca si juridica in materie penala. Presedintia Consiliului este asigurata, prin rotatie, de fiecare dintre Statele Membre, pe durata unui mandat de sase luni. Consiliul este asistat de catre un Secretariat General, care pregateste si asigura buna functionare a lucrarilor Consiliului la toate nivelurile. Secretarul General al Consiliului Uniunii Europene / Inalt Reprezentant pentru Politica Externa si de Securitate Comuna (PESC). Presedentia Rolul principal al Consiliului European este definit de Articolul 4 al dispozitiilor comune din Tratatul Uniunii Europene: "Consiliul European da Uniunii impulsurile necesare dezvoltarii sale si ii defineste orientarile politice generale". Spre deosebire de Parlamentul European, Consiliu, Comisie, Curtea de Justitie si Curtea de Conturi, Consiliul European nu este, din punct de vedere juridic, o institutie a Comunitatii Europene. Cu toate acestea, el joaca un rol esential in toate domeniile de activitate ale Uniunii Europene, fie dand un impuls Uniunii sau definind orientarile politice generale, fie coordonand, arbitrand sau oferind solutii in probleme dificile.

Consiliul European reuneste sefii de state sau guverne ai celor 25 state membre ale Uniunii Europene si Presedintele Comisiei Europene. Nu trebuie confundat cu Consiliul Europei (care este un organism international) sau cu Consiliul Uniunii Europene (care este format din ministri ai celor douazeci si cinci state membre). Lucrarile Consiliului European sunt gazduite de statul membru care asigura presedintia Consiliului si participa la viata politica si evolutia Uniunii Europene prin intalniri organizate cel putin de doua ori pe an (de obicei in lunile iunie si decembrie). Aceste lucrari se constituie intr-un eveniment important: prezenta intr-un oras european a celor douazeci si cinci reprezentanti investiti cu legitimitate democratica incontestabila, insotiti de alti ministri si colaboratori apropiati, constituie - de aproape douazeci si cinci de ani - un eveniment politic asteptat cu mare interes. Din 2002 si in conformitate cu Tratatul de la Nisa, cel putin un Consiliu European per Presedintei se tine in Bruxelles. Dupa extinderea Uniunii se asteapta ca toate intalnirile Consiliului European sa aiba loc la Bruxelles. Consiliul este principalul organism decizional al Uniunii Europene Ministrii din Statele Membre se reunesc n Consiliul Uniunii Europene. In functie de subiectele din agenda intalnirilor, fiecare tara va fi reprezentata de ministrul responsabil de acel domeniu (afaceri externe, finante, politica sociala, transporturi, agricultura, etc). Presedintia Consiliului este detinuta timp de sase luni de cate un stat membru printr-un sistem de rotatie. Consiliul este responsabil pentru luarea deciziilor si activitati de coordonare Consiliul Uniunii Europene adopta acte legislative, de obicei in codecizie cu Parlamentul European. Consiliul coordoneaza in ansamblu politicile economice ale statelor membre. Consiliul defineste si implementeaza politica externa si de securitate comuna a Uniunii Europene, pe baza orientarilor stabilite de catre Consiliul European. Consiliul incheie acorduri internationale in numele Comunitatii si al Uniunii, intre Uniune si unul sau mai multe state sau organizatii internationale. Consiliul coordoneaza actiunile statelor membre si adopta masuri in domeniul cooperarii politice si judiciare in materie penala. Consiliul si Parlamentul European reprezinta autoritatea bugetara care adopta bugetul Comunitatii Instrumente legislative emise de Consiliu Instrumentele legislative emise de Consiliu pot fi regulamente, directive, decizii, actiuni comune sau pozitii comune, recomandari sau opinii. De asemenea, Consiliul poate adopta concluzii, declaratii sau rezolutii. Cand Consiliul actioneaza in calitate de legislator, de regula Comisia Europeana face propunerile. Acestea sunt analizate in Consiliu, care le poate modifica inainte de adoptarea textului final. Ponderea voturilor pentru fiecare stat membru este stabilita prin Tratate Tratatele precizeaza si care sunt situatiile in care, pentru ca un act comunitar sa fie adoptat, este necesara majoritatea simpla, majoritatea calificata sau unanimitatea. Incepand cu 1 noiembrie 2004, pragul majoritatii calificate este atins odata ce sunt indeplinite doua conditii: -daca majoritatea statelor membre se pronunta in favoarea adoptarii propunerii (in unele cazuri e vorba de o majoritate de doua treimi); -cel putin 232 de voturi sunt pentru adoptarea propunerii, ceea ce corespunde cu 72,3% din totalul voturilor (in linii mari acelasi procent ca in sistemul anterior de votare). In plus, un stat membru poate solicita verificarea ca voturile favorabile propunerii reprezinta cel putin 62% din populatia totala a Uniunii. Daca se dovedeste contrariul, decizia nu va fi adoptata.

Distributia voturilor pe stat membru (de la 01/11/2004) Germania, Franta, Italia, Marea Britanie 29 Spania, Polonia 27 Olanda 13 Belgia, Republica Ceha, Grecia, Ungaria, Portugalia 12 Austria, Suedia 10 Danemarca, Irlanda, Lituania, Slovacia, Finlanda 7 Cipru, Estonia, Letonia, Luxemburg, Slovenia 4 Malta 3 TOTAL 321 Presedintia Consiliului Uniunii Europene este detinuta prin rotatie de fiecare stat membru Consiliul este prezidat timp de sase luni (din ianuarie in iunie si din iulie pana in decembrie) de fiecare stat membru, conform unei programari prestabilite. Presedintia Consiliului joaca un rol esential in organizarea activitatii institutiei, in special in promovarea deciziilor legislative si politice. Consiliul este responsabil de organizarea si prezidarea tuturor reuniunilor, inclusiv pentru numeroasele grupuri de lucru si pentru negocierea solutiilor de compromis. Ordinea detinerii presedintiei Consiliului UE 2004-2006 2004 2005 2006 2007-2020 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Semestrul I Irlanda Luxemburg Austria Semestrul I Germania Slovenia Republica Ceha Spania Ungaria Danemarca Irlanda Grecia Letonia Olanda Malta Estonia Austria Finlanda Semestrul II Olanda Marea Britanie Finlanda Semestrul II Portugalia Franta Suedia Belgia Polonia Cipru Lituania Italia Luxemburg Slovacia Marea Britanie Bulgaria Romania

Comisia Europeana
Comisia indeplineste trei functii de baza: Dreptul de initiativa: rolul sau de initiator al politicilor comunitare este unic. In plus, Comisia functioneaza ca organ executiv al Uniunii Europene, veghind la respectarea Tratatelor incheiate. Ea reprezinta interesul comun si in mare masura, semnifica personalitatea Uniunii. Principala sa preocupare este aceea de a apara interesele cetatenilor Europei.

Membrii Comisiei sunt alesi din tarile UE, insa fiecare dintre ei depune un juramant de independenta. O alta functie a Comisiei este aceea de a veghea la respectarea tratatelor UE, astfel incat legislatia UE sa fie corect aplicata de catre Statele Membre, iar toti cetatenii si participantii la Piata Unica sa poata beneficia de conditiile unitare asigurate. . Cea de-a treia functie a Comisiei este aceea de organ executiv al Uniunii, avind responsabilitatea implementarii si coordonarii politicilor. Una dintre atributiile sale executive consta in gestionarea bugetului anual al Uniunii si a Fondurilor Structurale, al caror principal scop este de a elimina decalajele economice dintre zonele mai bogate si cele mai sarace ale Uniunii.

Delegatia Comisiei Europene in Romania

Delegatia Comisiei Europene in Romania este reprezentanta diplomatica a Comisiei Europene in Romania. Mandatul Delegatiei Comisiei Europene in Romania consta in: - Monitorizarea evolutiilor generale politice, economice, sociale si legislative, in special a celor cu impact asupra pregatirilor de aderare la Uniunea Europeana rezultatele acestei monitorizari reprezinta una din contributiile pe baza carora Comisia intocmeste Rapoarte Anuale de Tara. - Monitorizarea implementarii programelor de pre-aderare - de rezultatele acestei monitorizari se tine cont in luarea deciziilor privind finantarile viitoare ale Uniunii Europene pentru Romania Delegatia Comisiei Europene in Romania, ca reprezentanta diplomatica, nu poate si nu trebuie sa intervina in cazuri specifice ce tin de legislatia nationala a Romaniei, in care sunt implicate persoane fizice sau juridice romane. Si nici nu este arbitru in astfel de situatii. Delegatia Comisiei Europene in Romania sprijina eforturile de pregatire pentru aderare, dar nu poate si nu trebuie sa se substituie autoritatilor romane, care, in ultima instanta, sunt singurele responsabile sa se ocupe de ingrijorarile cetatenilor lor. Delegatia Comisiei Europene in Romania nu este principalul actor in procesul de negociere a aderarii la Uniunea Europeana. Negocierile au loc in Bruxelles, intre reprezentantii Guvernului Romaniei si cei ai statelor membre ale Uniunii Europene, cu sprijinul Comisiei Europene.

Oficiul European de Lupta Contra Fraudei (OLAF)

Institutiile Comunitare si statele membre ale Uniunii acorda o mare importanta protejarii intereselor financiare si economice ale Comunitatilor, precum si luptei impotriva crimei organizate transfrontaliere, a fraudei si a oricaror alte activitati ilegale care ar putea afecta bugetul comunitar. Raspunderea Comisiei in acest domeniu este strans legata de misiunea sa de implementare a bugetului ( Articolul 274 al Tratatului CE). Acest lucru a fost confirmat de Articolul 280 al Tratatului CE. Pentru a consolida mijloacele de prevenire a fraudei, Comisia a creat Oficiul European de Lupta Contra Fraudei (OLAF), in cadrul propriei structuri, prin Decizia CE, CECO 1999/352 din 28 aprilie 1999. Oficiul a primit sarcina de a conduce anchetele in cazuri de frauda si i s-a conferit un statut special de organism independent. Oficiul si-a inceput activitatea la 1 iunie 1999, in ziua intrarii in vigoare a Regulamentului (CE) N 1073/1999 al Parlamentului European si al Consiliului, precum si a Regulamentului Consiliului (Euratom) N 1074/1999 din 25 mai 1999, privitor la anchetele derulate de OLAF. Oficiul a preluat operatiunile "Grupului de Actiune pentru Coordonarea Prevenirii Fraudei" (UCLAF), creat in 1988 in cadrul Secretariatului General al Comisiei.

Desi are un statut de organism independent in desfasurarea anchetelor, OLAF face parte si din structura organizatorica a Comisiei Europene, fiind subordonat Comisarului responsabil cu bugetul comunitar. OLAF indeplineste sarcinile de investigare conferite Comisiei prin legislatia comunitara si prin acordurile in vigoare incheiate cu tarile terte, in vederea promovarii luptei contra fraudei, a coruptiei si a oricaror alte activitati ilegale care aduc atingere intereselor financiare ale Comunitatii Europene.

EuropeAid Oficiul de Cooperare

EuropeAid - Oficiul de Cooperare este un serviciu al Comisiei Europene, infiintat la 1 ianuarie 2001 ca parte a eforturilor Comisiei de a reforma activitatea de gestiune a ajutorului financiar extern. Misiunea EuropeAid - Oficiul de Cooperare este sa puna in practica instrumente de asistenta externa ale Comisiei Europene finantate din bugetul Comunitatii Europene si Fondul European de Dezvoltare. Oficiul este responsabil pentru toate etapele din circuitul proiectului (identificarea si evaluarea proiectelor si programelor, pregatirea deciziilor financiare, implementare si monitorizare, evaluarea proiectelor si programelor), care asigura atingerea obiectivelor programelor stabilite de Directoratul General pentru Relatii Externe si de cel pentru Dezvoltare si aprobate de Comisie. Este de asemenea implicat in initiativele de imbunatatire a sistemelor de programare si continutul lor, pentru a stabili politica de evaluare a programelor si pentru a dezvolta mecanismele de reactie la evaluarea rezultatelor.

Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene

Ca orice sistem de drept veritabil, si cel al Comunitatii presupune existenta unor garantii jurisdictionale ce trebuie sa intre in functiune in situatia contestarii sau punerii in aplicare a legislatiei Comunitare. Curtea de Justitie, ca institutie jurisdictionala a Comunitatii, reprezinta coloana vertebrala a acestui sistem de garantii. Judecatorii trebuie sa asigure uniformitatea interpretarii si aplicarii dreptului comunitar in fiecare Stat Membru, mentinerea sa ca sistem comunitar si aplicarea sa in mod identic tuturor celor care i se supun in toate imprejurarile. Pentru indeplinirea acestui rol, Curtea de Justitie are competenta de solutionare a litigiilor in care se constituie ca parti state membre, institutii comunitare, intreprinderi sau persoane fizice. Mai mult de 8600 de cauze au fost aduse curtii din anul 1952, de cand a fost infiintata. In anul 1978 se solutionau deja 200 de cazuri noi pe an, iar in 1985 au fost pe rol peste 400 de cauze. Curtea de Justitie joaca un rol esential in cadrul sistemului institutional stabilit prin Tratate. In mod deosebit, Curtea are rolul de a mentine echilibrul intre prerogativele institutiilor comunitare pe de o parte si intre prerogativele conferite Comunitatii si cele pastrate de statele membre pe de alta parte. In exercitarea atributiilor sale de revizuire, Curtea este deseori chemata sa hotarasca in probleme de natura constitutionala sau de importanta economica majora. Membrii Curtii de Justitie Curtea de Justitie numara 15 judecatori si 8 avocati generali. Judecatorii si avocatii generali sunt numiti de guvernele statelor membre de comun acord, pentru un mandat de sase ani, cu posibilitatea de reinnoire. Ei sunt alesi din randul juristilor de o incontestabila independenta si competenta profesionala.

Judecatorii il aleg din randul lor pe Presedintele Curtii pentru un mandat de trei ani ce poate fi reinnoit.

Tribunalul de Prima Instanta

Tribunalul de Prima Instanta a fost infiintat in 1989 cu scopul de a consolida garantiile judiciare acordate persoanelor fizice prin instaurarea unui al doilea nivel al autoritatii judiciare, permitand astfel Curtii de Justitie sa se concentreze asupra atributiei sale de baza, interpretarea uniforma a legislatiei Comunitare. TPI nu este o noua institutie, ci mai degraba o componenta al Curtii de Justitie. Cu toate acestea, este un organism autonom, separat de Curtea de Justitie din punct de vedere organizatoric. TPI are propriul grefier si reguli de procedura. Membrii Tribunalului de Prima Instanta: Tribunalul de Prima Instanta este compus din 15 judecatori, numiti prin acord comun de catre guvernele statelor membre, pentru un mandat de sase ani, cu posibilitatea de reinnoire. Membrii Tribunalului de Prima Instanta aleg din randul lor un Presedinte. Tribunalul de Prima Instanta nu are in componenta sa avocati generali. Atributiile acestora sunt indeplinite, intr-un numar limitat de cazuri, de catre unul dintre judecatori.

Curtea Europeana de Conturi

Potrivit Tratatului instituind Comunitatea Europeana, Curtea Europeana de Conturi are ca principala atributie verificarea conturilor si a executiei bugetului Uniunii Europene, cu dublul scop de a imbunatati gestionarea resurselor financiare si informarea cetatenilor Europei cu privire la utilizarea fondurilor publice de catre autoritatile cu responsabilitati de gestiune. Atributii: Curtea Europeana de Conturi este formata din 25 membri provenind din cele 25 State Membre si numiti pentru un mandat de 6 ani. Membrii Curtii de Conturi sunt independenti si au experienta in domeniul auditarii finantelor publice. Membrii Curtii isi aleg Presedintele pentru un mandat de 3 ani. La Curtea de Conturi isi desfasoara activitatea 550 de profesionisti de inalta clasa din cele 25 tari ale Uniunii Europene, dintre care circa 250 sunt auditori. Independenta activitatii: Independenta Curtii Europene de Conturi in raport cu alte institutii Comunitare si cu Statele Membre garanteaza obiectivitatea activitatii sale de audit. Curtea de conturi are deplina libertate in ceea ce priveste organizarea si planificarea activitatii sale de audit si publicarea rapoartelor. "Constiinta financiara" a Uniunii, Curtea de Conturi verifica daca incasarile si cheltuielile UE s-au efectuat legal si corect. Se pune un accent deosebit pe corectitudinea gestionarii financiare, verificandu-se daca - si in ce masura - au fost atinse obiectivele propuse in materie de gestiune, precum si costurile aferente. Curtea Europeana de Conturi garanteaza astfel cetatenilor europeni ca bugetul UE a fost gestionat si executat corect si in modul cel mai eficient posibil. Sanctiuni: Curtea de Conturi nu are prerogative jurisdictionale. In cazul in care auditorii descopera nereguli, inclusiv frauda, organismele comunitare competente sunt informate neintarziat spre a lua masurile necesare.

Mediatorul European

Mediatorul European (sau Ombudsman)investigheaza plangerile privind functionarea defectoasa a institutiilor si a organismelor din cadrul Comunitatii Europene. Mediatorul nu se ocupa de plangerile care privesc administratia nationala, regionala sau locala din Statele Membre. Cei care pot depune plangeri sunt cetatenii Statelor Membre sau care traiesc intr-un Stat Membru, firmele, asociatiile sau alte organisme inregistrate oficial in Uniunea Europeana.

Controlorul European pentru Protectia Datelor

In ansamblu, controlorul european si adjunctul acestuia au raspunderea ca drepturile si libertarile fundamentale ale persoanelor fizice, in special dreptul la viata privata, sa fie respectate de catre institutiile si organismele comunitare in procesul de prelucrare a datelor cu caracter personal. Cei doi au misiunea de a supraveghea si de a asigura aplicarea prevederilor regulamentului corespunzator si a oricarui act comunitar care contine prevederi referitoare la protectia drepturilor si a libertatilor fundamentale ale persoanelor fizice cu referire la prelucrarea datelor cu caracter personal de catre o institutie sau de catre un organism comunitar. Controlorului europen si adjunctului acestuia le revine de asemenea sarcina de a consilia institutiile si organismele comunitare si subiectii luati in evidenta cu privire la toate aspectele referitoare la prelucrarea datelor cu caracter personal. In acest scop, controlorul va duce la indeplinire indatoririle prevazute in articolul 46 si va exercita prerogativele conferite prin articolul 47. Prelucarea datelor se refera la activitati cum ar fi colectarea de date, inregistrarea, organizarea si stocarea de informatii, consultarea acestora din baza de date, transmiterea sau facilitarea accesului pentru alte persoane, precum si blocarea, stergerea sau distrugerea datelor. CEPD lucreaza cu ofiteri pentru protectia datelor in fiecare institutie si organism al Uniunii Europene pentru a asigura implementarea regulilor referitoare la protectia datelor cu caracter personal.