UNIVERSITATEA SPIRU HARET – BUCUREȘTI

FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE , POLITICE SI ADMINISTRATIVE

PROGRAMUL DE STUDII: DREPT
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT : IFR
DISCIPLINA: DREPTUL UNIUNII EUROPENE

INSTITUȚIILE UNIUNII EUROPENE ŞI FUNCȚIILE EXERCITATE DE

ACESTEA

STUDENT: DATA:
CROICEA D. IONUȚ 21.01.2022
ANUL III
 INSTITUȚIILE UNIUNII EUROPENE

Introducere
Potivit art 13 TUE. “Uniunea dispune de un cadru institutional care promovează valorilor
sale, urmărirea obiectivelor sale, susținerea intereselor sale, ale cetățenilor săi şi ale statelor
member precum şi asigurarea coerenței, a eficacității şi a continuității politicilor şi a acțiunilor
sale”.
In doctrina, domeniului1, cadrul instituțional al Uniunii Europene este structurat astfel:
“triunghiul instituțonal” - decizional (Parlamentul European și Comisia Europană); „organele de
control” (Curtea de Justiție a Uniunii Europene, Curtea de Conturi și Ombudsman-ul) şi
„organele consultative” (Comitetul Economic și Social European şi Comitetul Regiunilor).

1. Delimitări conceptuale
A. Instituțiile Uniunii Europene formează stuctura da bază a Uniunii și, în prezent. sunt în
număr de șapte, și anume:
- Parlamentul European;
- Consiliul European
- Consiliul;
- Comisia Europeană;
- Curtea de Justițe a Uniunii Europene;
- Banca Centrală Europeană;
- Curtea de Conturi.
Parlamentul European, Consiliul şi Comisia sunt asistate de un Comitet Economic şi
Social şi de un Comitet al Regiunilor care exercită funcții consultative.
Instituțiile Uniunii Europene prezintă următoarele caracteristici:
a) “ fiecare dintre ele ocupă un loc distinct în organizarea Uniunii Europene, răspunzând
unor nevoi fundamentale2”. În acest sens:

1
Jean-Luc Sauron, curs de instituții europene. Puzzle-ul European, Editura Polirom, Bucureşti, 2010, pag
155-315.
2
Ovidiu Ținca, Drept comunitar general, Editura Didactică şi Pedagogică R.A. , Bucureştii, 1999, pag. 54.
 - Consiliul European “ oferă Uniunii impulsurilor necesare dezvoltării acesteia şi îi
defineşte orientărilor şi priorităților politice generale3;, Consiliul reprezintă
interesele statelor member;
- Comisia Europeană apără interesele Uniunii;
- Parlamentul European reprezintă interesele cetățenilor statelor member;
- Curtea de Justiție a Uniunii Europene asigură interpretarea uniform a dreptului
UE;
- Banca Centrală Europeană asigură politica monetară a Uniunii Europene;
- Curtea de Conturi asigură legalitatea folosirii resurselor financiare.
b) funțiile instutuțiilor UE nu se suprapun schemei clasice a lui Montesquieu. În cadrul
Uniunii, omologul puterii legislative este Consiliul, iar Comisia Europeană este
executivul; Consiliul cumulează funcțiile legislativă, executivă, guvernamentală4;
c) instituțiile participă direct la adoptarea deciziilor;
d) instituțiile nu au personalitate juridical ( cu excepția BCE). Trebuie menționat, insă,
faptul că agențiile şi oficiile Uniunii Europene dețin o astfel de personalitate juridică,
dobândită prin acte constitutive, de tipul regulamentelor5;
e) instituțiile își exercită atribuțile, respective competențe, în temeiul Tratatului privind
funcționarea Uniunii Europene, la care se adaugă cele prevăzute în TUE

B) Datorită complexității problemelor care intră în competența instituțiilor, în activitatea lor

acestea se bazează pe sprijinul diferitelor organe tehnice, auxiliare.
Principala caracteristică a organelor tehnice este aceea că, spre deosebire de instituții, ele
nu participă direct la adoptarea actelor juridice ale Uniunii Europene , ci doar pregătesc
adoptarea acestora, asigurând continuitatea activității instituților între reuniuni, dar şi aplicarea
deciziilor adoptate la acest nivel.

3
Art. 15 TUE.
4
Guy Isaac, Marc Blanquet, Droit general de l’Union européenne, 10 édition,Dalloz, Paris, 2012, pag. 112.
5
De exemlpu: Regulamentul (CE) nr. 401/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 aprilie
2009 privind Agenția Europreană de Mediu şi Rețeaua europeană de informare şi observare a mediului ( publicat în
JOUE L 126, din 21.05.2009, care , la art. 7 menționează: “ Agenția are personalitate juridică . Agenția se bucură, în
toate statele member, de cea mai largă capacitate juridical acordată persoanelor juridice în conformitate cu legislația
statelor member în cauză”.
 2. Principiile care guvenează activitatea instituțiil or Uniunii Europene
Activitatea instituților UE este guvernată de următoarele principii6:
- principiul autonomiei de voință;
- principiul atribuirii de competențe;
- principul echilibrului institutional.
Potrivit principiului autonomiei de voință, instituțiile UE au posibilitatea de a-şi elabora
propiile regulamente de organizare și de funcționare7. Totodală, își pot numi proprii funcționari .
Instituțiile au autonomie8, dar, după cum am menționat, nu au personalitate juridică
(exceție făcând BCE), deoarece acestea nu acționează în nume propriu, ci în numele Uniunii
Europene, pe care o reprezintă în raporturile la care participă. Pe cale de consecință,
personalitatea juridică este atribuită Uniunii, ca entitate de drept internațional, Trebuie
menționat însă, că, la nivelul Uniunii, agențiile oficiale dispun de o astfel de personalitate
juridical, consacrată. În mod expres, prin actul de constituire a acestora (de tipul regulamentelor).
Potrivit următorului principiul, ce al atribuirii de competențe instituțiile duc la
îndeplinirea numai acelor atribuții care le sunt stabilite în mod expres. La acest nivel, din motive
de rigoare şi coerență, nu este permisă îndeplinirea atribuțlor implicite, deduse.
Principiul echilibrul institutional reuneşte două componente esențiale, şi anume:
- separarea puterilor, respectiv a competențelor instituțiilor;
- colaborarea, cooperarea între instituțiile care au rolul de a reprezenta puterile
Uniunii.
Prima componentă presupune imposibilitatea delegării, a transferului, a acceptării de
competențe sau atribuții de la o instituție la alta. Această separare presupune obligația fiecărei
instituții de a nu bloca îneplinirea atribuțiilor de către celelalte instituții9. Pe cale de consecință,
nici o instituție nu trebuie blocată în a-şi îndeplini propiile atribuții. În acest caz, îşi găseşte
reflectarea principiului reciprocității conduitei avantajoase. Acest principiu nu exclude, ci
dimpotrivă, presupune colaborarea între instituții pentru îndeplinirea obiectivelor propuse. De
exemplu, colaborarea între instituții în materie normative; în mod concret, se observă că
adoptarea bugetului UE este o reflectare fidelă a cooperării institutiilor.
Bibliografie:

6
Potrivit Viorel Marcu, Nicoleta Diaconu, op cit., pag. 102.
 Dreptul institutional al Uniunii Europene: Gabriel-Liviu Ispas,Daniela Panc-
Bucureşti: Editura Hamangiu, 2020

7
Ibidem, pag . 103.
8
Idem.
9
A se vedea şi Viorel Marcu, Nicoleta Diaconu, op. cit. pag. 104.