Mostenirea testamentara

Testamentul. Definiţie. Caractere

juridice
 Conform Codului civil, testamentul e un act
revocabil prin care testatorul dispune, pentru
timpul încetării sale din viaţă, de tot sau parte din
avutul său.
 Este un act juridic unilateral
 este un act juridic esenţialmente personal
 este un act juridic individual, în sensul că trebuie
să exprime voinţa unei singure persoane;
 este un act juridic solemn
 este un act juridic mortis causa;
 este un act juridic esenţialmente revocabil
Cuprinsul testamentului
 Testamentul poate cuprinde numai legate sau şi alte dispoziţii
testamentare (ori numai asemenea dispoziţii testamentare), cum
ar fi:
◦ - exheredări (înlăturarea de la moştenire a unor moştenitori legali, în
limitele prevăzute de lege);
◦ numirea de executori testamentari;
◦ sarcini impuse legatarilor/moştenitorilor legali, de natură patrimonială
sau de o altă natură;
◦ revocarea totală/parţială a unui testament anterior ori retractarea
revocării anterioare;
◦ partajul de ascendent (împărţeala făcută de testator între descendenţii săi
a bunurilor succesorale sau a unei părţi din aceste bunuri);
◦ recunoaşterea de către tată a unui copil din afara căsătoriei;
◦ recunoaşterea de către mamă a copilului înregistrat ca născut din părinţi
necunoscuţi;
◦ dispoziţii referitoare la înmormântare etc
Continutul testamentului
 desemnarea unei persoane care să fie tutore al
copilului său(art.114C.civ)sau dimpotrivă dorinţa de
a înlătura posibilitatea ca o anumită persoană să fie
numită tutore(art 113C.civ)
 - se poate înfiinţa o fundaţie testamentară
 - se poate interzice înstrăinarea unui bun, însă

pentru cel mult o durată de 49 de ani şi sub condiţia

existenţei unui interes serios şi legitim(art 627C.civ).
 -se poate împuternici o persoană pentru

administrarea unui sau mai multor bunuri,

 - se poate alege legea aplicabilă propriei succesiuni.
Fundatia testamentara
 Fundaţia testamentară este un subiect de
drept civil înfiinţat de una sau mai multe
persoane care , pe baza unui act juridic între
vii ori pentru cauză de moarte, constituie un
patrimoniu afectat, în mod permanent şi
irevocabil, realizării unui scop de interes
generalsau, după caz comunitar
Condiţii de valabilitate
 Condiţii de fond
◦ Capacitatea de a dispune şi a primi prin testament
◦ Voinţa liberă şi neviciata
◦ Cauza valabilă a actului juridic
 Condiţii de formă
◦ forma scrisă
◦ forma actului separat
Incapacitatăţi de a dispune şi de a
primi
 Incapacităţi de a dispune
◦ Minorii
◦ incapabilii
 Incapacităţi de primi
◦ Art 990 C.civ
◦ Art.991 C.civ
I
Formele testamentului
 Testamentele ordinare(art 1041 C.civ)
◦ TESTAMENTUL OLOGRAF
◦ TESTAMETUL AUTENTIC(1043-1046)
 Testamentele privilegiate
◦ TESTAMENTELE ÎN CAZ DE EPIDEMII, CATASTROFE,
RĂZBOAIE
◦ TESTAMENTELE MARITIME ŞI FLUVIALE
◦ TESTAMENTELE MILITARILOR
◦ TESTAMENTELE PERSOANELOR INTERNATE ÎN
INSTITUŢII SANITARE
Testamentul olograf
 Este testamentul scris în întregime, semnat şi datat de
mâna testatorului. Aceste trei condiţii trebuie îndeplinite
cumulativ. Dacă testatorul nu ştie să scrie sau nu poate să
o facă trebuie să facă un testament autentic.
 Avantajele testamentului olograf sunt următoarele:
 -poate fi folosit de către orice persoană care ştie să scrie;
 - se poate folosi oricând şi oriunde;
 - nu necesită prezenţa unei alte persoane;
 - nu reclamă cheltuieli;
 -asigură secretul dispoziţiilor de ultimă voinţă;
 -poate fi uşor revocat de către testator prin distrugerea
lui.
Testamentul olograf
Dezavantajele testamentului olograf sunt următoarele:
 -poate fi uşor ascuns/distrus după moartea

testatorului sau chiar în timpul vieţii acestuia, dar

fără ştirea sa;
 - nu asigură protecţia voinţei testatorului contra

influenţelor abuzive ale celor interesaţi;

 - poate fi uşor falsificat;

 - poate fi mai uşor contestat;

 -poate cuprinde formulări neclare, confuze sau

contradictorii datorate lipsei de cunoştinţe juridice a

testatorului.
Testamentul autentic
Este testamentul autentificat de notarul public ; prin încheiere
acest testament a fost investit de notar cu formulă autentică, în
condiţiile prevăzute de lege pentru autentificarea înscrisurilor :
 Printre avantajele acestui tip de testament amintim :
 -pot testa şi persoanele care nu ştiu carte, precum şi cele care

din cauza infirmităţii, bolii ori din orice alte cauze nu pot semna ;
 -contestarea testamentului e dificilă ;
 - conţinutul testamentului e verificat de către notar pentru a nu

cuprinde dispoziţii contrare legii sau bunelor moravuri ori clauze

neclare ;
 -în cazul în care este contestat, sarcina probei revine celui care

îl contestă ;
 - un exemplar original se păstrează în arhiva notarului astfel

încât nu poate fi sustras, distrus sau ascuns.

Testamentul autentic
 Dezavantajele cunoscute sunt :
-presupune cheltuieli ;
-necesită timp pentru îndeplinirea
formalităţilor ;
- nu asigură secretul deplin al dispoziţiilor
testamentare.
Testamentele privilegiate
Acestea sunt testamente autentice în formă
simplificată, întocmite de persoane care se
află în situaţii sau împrejurări speciale.
Există patru forme de testamente privilegiate :
testamentul militarilor ;
testamentul făcut în timp de boală
contagioasă, catastrofă, război ;
testamentul maritim şi
testamentul persoanelor internate în instituţii
sanitare.
Testamentele privilegiate
 Testamentele privilegiate trebuie să cuprindă şi data
întocmirii, pentru a se putea dovedi împrejurările
excepţionale ce au justificat întocmirea lor.
 Aceste testamente îşi produc efectele dacă testatorul a
decedat în împrejurările excepţionale în care au fost
redactate.
 Dacă testatorul supravieţuieşte acestor evenimente,
testamentele sunt valabile o perioadă limitată de timp
şi anume : 15 zile de la data în care testatorul ar fi
putut să testeze în vreunul din formele ordinare, după
această dată devenind caduce.
Testamentul privind depunerile de
sume de bani la unităţile bancare
 Dispoziţiile testamentare privind sumele de bani, valorile
sau titlurile de valoare de puse la înstituţiile specializate
sunt valabile cu respectarea condiţiilor de formă
specifice acelor instituţii şi prevăzute în legile speciale.
 Instutuţiile specializate care deţin conţinutul legatului

vor proceda la predarea acestuia doar în baza unei

hotărâri judecătoreşti ori a certificatului de moştenitor
care să constate valabilitatea dispoziţiilor testamentare,
calitatea de legatar, prevederile referitoare la raport şi
reducţiunea legatelor.
 Clauza testamentară prevăzută de art 1049 C.civ nu

trebuie confundată cu clauza de împuternicire.

LEGATELE
 Legatul este o dispoziţie testamentară prin care
testatorul desemnează una sau mai multe
persoane care, la decesul său, urmează să
dobândească cu titlu gratuit întregul său
patrimoniu sau o fracţiune din aceasta ori
anumite bunuri determinate.
 Legatarul trebuie să fie o persoană

determinată/determinabilă în momentul
deschiderii succesiunii.
 Poate fi legatar şi o persoană nenăscută, dar

concepută la data deschiderii moştenirii.

Clasificarea legatelor
 după obiectul dispoziţiei testamentare,
distingem între:
◦ legate universale,
◦ legate cu titlu universal,
◦ legate cu titlu particular;
 după prezenţa/absenţa modalităţilor,
distingem între:
◦ legate pure şi simple,
◦ legate cu termen/sub condiţie,
◦ legate cu sarcină.
Legatul universal
 Legatul universal – este dispoziţia prin care testatorul
lasă, după moartea sa, uneia sau mai multor persoane
universalitatea bunurilor sale.
 legatarul universal are vocaţie succesorală la întreaga
moştenire, asemeni unui moştenitor legal.
 Dreptul său este unul eventual;
 el are posibilitatea de a culege întreaga moştenire, iar
dacă au fost instituiţi mai mulţi legatari universali şi
aceştia pot şi vor să vină la moştenire, moştenirea se
va împărţi între ei în mod egal.
 Legatul e universal şi atunci când legatarul universal
vine în concurs cu moştenitorii legali rezervatari
Legatul cu titlu universal
 Legatul cu titlu universal – este dispoziţia ce conferă
beneficiarului vocaţie succesorală la o fracţiune din
moştenire, exprimată matematic sau prin indicarea unei
mase de bunuri succesorale.
 Dacă au fost instituiţi mai mulţi legatari cu titlu universal
asupra aceleaşi fracţiuni din patrimoniu, iar unii dintre
aceştia nu vor/nu pot să vină la moştenire, aceasta va
profita celorlalţi legatari cu titlu universal.
 Legatarul cu titlu universal profită de
renunţarea/înlăturarea de la moştenire a legatarului cu
titlu particular sau a moştenitorilor rezervatari.
 Legatul universal şi cel cu titlu universal au aceeaşi natură
juridică. Diferenţa dintre ele e doar cantitativă.
Legatul cu titlu particular
 Legatul cu titlu particular - este dispoziţia
testamentară ce conferă vocaţie succesorală la unul
sau mai multe bunuri determinate/determinabile.
 Nu interesează numărul sau valoarea acestor

bunuri.
 Drepturile legatarului cu titlu particular sunt

limitate definitiv asupra bunurilor menţionate în

testament.
 Dacă alţi legatari/moştenitori legali nu pot/nu vor

să vină la moştenire, aceasta nu-i profită

legatarului cu titlu particular.
Legate cu titlu particular
 Sunt considerate ca legate cu titlu particular:
 -legatul unor bunuri corporale certe, individual determinate
 legatul unor bunuri de gen determinate/determinabile
 legatul unor bunuri incorporale (ex. a unei creanţe);
 legatul prin care testatorul îl iartă de datorie pe legatar
 legatul unui fapt posibil şi licit pe care moştenitorul universal sau
cu titlu universal ori moştenitorul legal e obligat să-l facă sau să
nu-l facă în favoarea legatarului;
 legatul drepturilor succesorale moştenite de testator;
 legatul nudei proprietăţi a unor bunuri determinate.
 legatul uzufructului;
 legatul unui bun individual determinat care este al altuia;
 -legatul unui bun individual determinat care se află în indiviziune.
LIMITELE DREPTULUI DE A DISPUNE
PRIN ACTE JURIDICE MORTIS CAUSA
 dreptul de dispoziţie asupra patrimoniului
pentru cauză de moarte se poate exercita
numai prin intermediul legatelor, care sunt
prin esenţa lor revocabile, nu şi prin
intermediul contractelor. Legea interzice
pactele asupra bunurilor dintr-o succesiune
nedeschisă.
LIMITELE DREPTULUI DE A DISPUNE PRIN ACTE JURIDICE
MORTIS CAUSA

 testatorul nu poate stabili soarta bunurilor în cazul morţii

propriilor săi moştenitori;
 legea interzice substituţiile fideicomisare.
 o substituţie fideicomisară, trebuie să fie îndeplinite 3 condiţii:
◦ să existe două sau mai multe liberalităţi având acelaşi obiect în
favoarea a două sau mai multe persoane desemnate de dispunător,
liberalităţi care urmează să fie executate succesiv;
◦ bunul care formează obiectul liberalităţilor să fie indisponibilizat prin
voinţa dispunătorului; legea interzice ca un bun să fie declarat
inalienabil prin voinţa omului.
◦ dispunătorul să stabilească ordinea succesorală pentru cazul morţii
gratificatului
 liberalităţile făcute de către testator sunt reductibile în limita
cotităţii disponibile, dacă testatorul are moştenitori
rezervatari.
substituţiile fideicomisare
 Nu constituie substituţii fideicomisare:
1. Substituţia vulgară, adică acea dispoziţie
prevăzută în actul de liberalitate prin care
dispunătorul desemnează, pe lângă primul
gratificat, şi un al doilea care să beneficieze de
liberalitate în cazul în care primul nu ar putea
sau nu ar voi să o primească.
2. Dubla liberalitate în uzufruct şi nuda proprietate,
adică acea liberalitate având acelaşi obiect, prin
care uzufructul unui bun sau a unui patrimoniu/a
unei fracţiuni dintr-un patrimoniu este lăsat unei
persoane, iar nuda proprietate – alteia.
Rezerva succesorală
 Cea mai importantă limitare adusă de legiuitor dreptului
de a dispune prin acte juridice cu titlu o constituie
rezerva succesorală.
 Potrivit legii, orice persoană fizică poate dispune liber de
bunurile din patrimoniul său
 Rezerva succesorală reprezintă acea parte din patrimoniul
celui care lasă moştenirea la care moştenitorii rezervatari
au dreptul în temeiul legii, împotriva voinţei defunctului
manifestată prin liberalităţi făcute în timpul vieţii sau
pentru cauză de moarte.
 Rezerva are menirea de a conserva pentru moştenitorii
îndreptăţiţi o parte din valoarea moştenirii şi nu anumite
bunuri sau o parte din fiecare categorie de bunuri.
cotitatea disponobilă
 Cotitatea disponibilă reprezintă acea parte a
patrimoniului lui de cujus, care excede rezervei
succesorale şi de care de cujus poate dispune în mod
liber, prin liberalităţi.
 rezerva descendenţilor este: ½ din moştenire pentru un
copil; 2/3 din moştenirre pentru 2 copii; ¾ din
moştenire pentru 3 sau mai mulţi copii
 Cuantumul rezervei părinţilor este: de ½ dacă sunt
prezenţi ambii părinţi; de ¼ dacă este prezent un singur
părinte.
 rezerva soţului supravieţuitor e de ½ din cota
succesorală ce i se cuvine în calitate de moştenitor legal