TESTAMENTUL

Este un act revocabil prin care testatorul dispune pentru timpul ncetrii sale din viat,
de tot sau de o parte din avutul su.
Testamentul poate s cuprind:
- $arcini impuse legatarilor.
- Exhederri, adic ndeprtri de la mostenire a unor mostenitori legali nerezervatari.
- esemnarea unui executor testamentar, adic a unei persoane mputernicite s aduc la
ndeplinire ultima voint a deIunctului.
- #evocarea dispozitiilor dintr-un testament anterior.
- #etractarea revocrii dispozitiilor unui testament anterior.
- &n partaj de ascendent.
- #ecunoasterea unui copil din aIara cstoriei.
- ispozitii cu privire la ngroparea si Iuneraliile deIunctului.


Caracterele juridice ale testamentului
a. ntruneste trsturile unui act juridic, deoarece contine maniIestri de voint Icute n
scopul de a produce eIecte juridice.
b. Este un act unilateral, ntruct eIectele sale se datoresc unei singure vointe aceleia a
testatorului, iar nu vointei beneIiciarilor acestuia.
c. Este un act solemn, ntruct el trebuie s mbrace ad validitatem Iormele anume prevzute
de lege.
d. Este un act personal, neputnd Ii ncheiat prin reprezentare.
e. Este un act mortis causa, n principiu Iiind destinat s produc eIecte la moartea
testatorului.
f. Este un act esentialmente revocabil, testatorul Iiind n drept ca pn la moartea sa s
revin oricnd asupra dispozitiilor unui testament al su anterior.

CONDITIILE DE VALIDITATE ALE TESTAMENTULUI
Condijiile de fond
A. Consim(mntul
Este unul din elementele esentiale ale oricrui act juridic deci si al testamentului
ntruct exprim vointa autorului la ncheierea actului juridic respectiv.
Lipsa consimtmntului este sanctionat cu nulitatea absolut. Consimtmntul nu este
valabil cnd este dat prin eroare, smuls prin violent sau surprins prin dol.
. Capacitatea
aniIestarea de voint (consimtmntul) trebuie s emane de la o persoan cu capacitate
de a dispune prin liberalitti, iar persoana n Iavoarea creia este Icut testamentul s aib
capacitatea de a primi liberalitti.







Incapacitti de a dispune prin testament.
- inorul sub 16 ani nu poate dispune n nici un Iel prin testament.
- inorii ntre 16-18 ani nu pot dispune dect de jumtate din ceea ce ar putea dispune ca
majori.
- inorii ntre 16-18 ani nu pot dispune prin testament n Iavoarea tutorelui lor;
incapacitatea se mentine si dup vrsta majoratului pn la predarea-primirea socotelilor
tutelei.
- ncapacitatea interzisilor judectoresti si a persoanelor care, Ir a Ii puse sub interdictie,
sunt lipsite de discernmnt la momentul ncheierii actului de dispozitie testamentar.

Incapacitti de a primi prin testament
a. ncapacitti de Iolosint
. ncapacittile absolute de Iolosint care se reIer la:
- ncapacitatea persoanelor Iizice neconcepute pn la data deschiderii succesiunii si a
persoanelor care nu au luat Iiint.
- ncapacitatea persoanelor juridice de a primi prin testament liberalitti care nu corespund
scopului lor, determinat prin lege, actul de nIiintare sau statu.
. ncapacittile relative de Iolosint care se reIer la:
- ncapacitatea medicilor si Iarmacistilor, care nu pot primi legate de la cei pe care i-au
ngrijit n ultima boal de care acestia au decedat, dar liberalitatea a Iost Icut n cursul
acestei boli.
- ncapacitatea preotilor de a primi legate de la cei pe care i-au asistat religios n cursul
ultimei boli.
- ncapacitatea oIiterilor de marin de a primi legate de la cltorii aIlati la bordul navelor
n cltoriile maritime, dac nu sunt rude cu testatorul.
b. ncapacitti de exercitiu
inorii si interzisii lipsiti de capacitate de exercitiu nu pot exercita acest drept dect prin
reprezentantii lor legali.
C. Obiectul
Ca orice act juridic, testamentul pentru a Ii valabil trebuie s aib un obiect determinat,
licit si posibil.
D. Cauza
!entru ca testamentul s Iie valabil, este necesar s aib o cauz licit si moral.
E. !rohibi(ia substitu(iilor fideicomisare
$ubstitutia Iideicomisar const n instituirea ca legatar a unei persoane, numit institut,
cu obligatia de a pstra si remite la moartea sa unei alte persoane desemnate tot de testator,
numit substitut, obiectul legatului.
. !rohibi(ia testamentului conjunctiv
ou sau mai multe persoane nu pot testa prin acelasi act, una n Iavoarea celeilalte, sau
n Iavoarea unei a treia persoane.










Condijiile de form
Legislatia romn cunoaste mai multe Iorme de testamente (autentice, olograIe,
mistice sau secrete), dar oricare dintre acesteaeste aleas de testator trebuie s mbrace Iorma
scris, testamentul verbal (nuncupativ) neIiind ngrdit.






DIERITELE TI!URI DE TESTAMENTE


1. Testamente ordinare
%estamentul olograf este testamentul scris n ntregime, datat si semnat de testator cu mna
lui. El poate Ii Icut oriunde, oricnd si Ir participarea vreunei alte persoane. !oate Ii
pstrat secret si revocat oricnd.
Conditii speciIice de valabilitate ale testamentului olograI:
- $crierea. Testamentul trebuie s Iie scris n ntregime de testator, ntruct prin aceasta, pe
de o parte, se poate presupune c exprim vointa sa liber, iar pe de alt parte, n caz de
contraprestatie, prin procedura veriIicrii de scripte, se poate atesta caracterul su de
autenticitate, deci nu poate Ii Iost contraIcut prin Ials.
- ata testamentului. &n alt element speciIic de validitate al testamentului olograI este
datarea lui de ctre testator. ata trebuie s Iie scris de mna testatorului.
- $emntura. Garanteaz c actul provine de la testator si conIirm c acesta si-a nsusit
cuprinsul testamentului.n mod obligatoriu trebuie s Iie manuscris.
Testamentul olograI nainte de a Ii pus n executare trebuie prezentat notarului public n a
crui raz teritorial s-a deschis succesiunea pentru a se constata prin proces-verbal
deschiderea lui si starea n care a Iost gsit.
%estamentul autentic este acela care este adeverit de autoritatea anume investit n acest
scop. AutentiIicarea testamentelor este de competenta notarilor publici. !rezint avantajul c
poate Ii Iolosit si de persoanele care nu stiu s scrie sau nu pot s citeasc.
%estamentul mistic sau secret este testamentul scris de testator sau de o alt persoan, dar
n ambele cazuri semnat de testator, care apoi Iiind strns si sigilat este prezentat judectoriei
locale pentru ndeplinirea unor Iormalitti. Asigur secretul dispozitiilor testamentare.

2. Testamente privilegiate
%estamentul militarilor militarii ( att cei de carier, ct si rezervistii chemati sub arme)
pot testa n Iorma simpliIicat atta timp ct se aIl n situatii exceptionale cum sunt:
expeditia militar pe teritoriul strin, prizonieratul sau stationarea lor ntr-o localitate asediat
din tar ori ntr-un alt loc din care nu se poate comunica din cauza rzboiului. $e poate testa
n mod valabil n Iata comandantului militar al unittii sau n prezenta unui alt oIiter superior,
cu asistarea a doi martori.
%estamentul fcut n timp de boal contagioas n cazul n care o localitate este izolat din
cauza ciumei sau unei alte boli contagioase, persoanele aIlate n acea localitate pot testa n
Iorm autentic n Iata unui memvru al consiliului local asistat de doi martori. Aceast Iorm
de testare si are ratiunea doar dac n acea localitate nu exist notar public.




%estamentul fcut pe mare (maritim) aceast Iorm de testament este practicabil doar
atta timp ct vasul se aIl n cltorie pe mare, iar nu si n cazul n care se aIl ancorat la
trm. $e ntocmeste n Iata comandantului navei sau a unui nlocuitor al su, asistat de
oIiterul intendent de bord si de doi martori.
Reguli comune aplicabile testamentelor privilegiate
- Trebuie s Iie ntocmite n Iorm scris.
- Trebuie s Iie semnate de testator, de agentul instrumentator si de ctre martori.
- ac testatorul nu stie sau nu poate s scrie, se va Iace mentiune despre aceasta.
- n cazul martorilor este obligatorie semnarea testamentului de cel putin unul dintre
acestia.
3.Alte testamente reglementate de lege
%estamentul privind depunerile la CEC titularul unei depuneri are dreptul s indice CEC
persoanele crora urmeaz s li se elibereze sumele depuse n caz de moarte a sa. epunerile
asupra crora nu s-au dat dispozitii testamentare se elibereaz de CEC mostenitorilor legali.
%estamentul fcut de romni n strintate cettenii romni aIlati n strintate pot
dispune prin testament Iie n Iorma testamentului olograI dup legea romn, Iie n Iorma
autentic reglementat de legea locului unde se ntocmeste testamentul.




LEGATELE

Constituie dispozitii de ultim voint ale testatorului prin care acesta desemneaz
persoana sau persoanele care la moartea sa urmeaz s primeasc universalitatea ntregului
patrimoniu succesoral, universalitatea unei Irectiuni din acesta sau anumite bunuri
determinate din mostenire.
esemnarea legatarului poate Ii Icut direct (Iie prin nominalizare, Iie prin
artarea calittilor care l individualizeaz pe acesta Iiu, Irate, nepot, etc.) sau indirect
(cazul exhederrii mostenitorilor nerezervatari sau a mostenitorilor rezervatari n limitele
cotittii disponibile. esemnarea legatarului trebuie s Iie Icut prin testament si s Iie
Icut personal de testator.

Clasificarea legatelor dup criteriul modalit(ilor care afecteaz voin(a testatorului
Legatul pur yi simplu este legatul neaIectat de modalitti. TransIer proprietatea de la
testator la legatar dendat ce intervine moartea lui de cufus, deci de la deschiderea
succesiunii.
Legatul cu termen legatul poate Ii supus de testator unui termen, adic s se stipuleze c
executarea sau stingerea lui va depinde de un eveniment viitor si sigur n ceea ce priveste
producerea lui.
Legatul sub condijie este cel a crui nastere sau stingere depinde de un eveniment viitor si
nesigur n ceea ce priveste producerea lui.
Conditia suspensiv Iace ca dreptul cuprins n legat s nu ia nastere de la data
decesului lui de cufus ci numai de la data mplinirii sale, eIectele mplinirii ei urcnd pn la
data deschiderii succesiunii.



Conditia rezolutorie Iace ca dreptul Iormnd obiectul legatului s se nasc pe data
decesului lui de cufus, dar existenta acestuia atrn de ndeplinirea sau nendeplinirea
conditiei
Legatul cu sarcin presupune stipularea transmiterii unor drepturi cu obligarea legatarului
de a ndeplini ceva (s dea, s Iac) sau de a nu Iace ceva. $arcinile pot Ii stipulate n
interesul unei terte persoane, n interesul testatorului sau n interesul legatarului.

Clasificarea legatelor dup obiectul lor
Legatul universal este dispozitia prin care testatorul las dup moartea sa la una sau mai
multe persoane, universalitatea bunurilor sale. $unt considerate legate universale:
- Legatul tuturor mobilelor si imobilelor testatorului.
- Legatul nudei proprietti a ntregii mosteniri.
- Legatul cotittii disponibile a mostenirii.
- Legatul prisosului succesoral rmas dup plata tuturor celorlalte legate.
Legatul cu titlu universal este acela care conIer legatarului vocatie la o Iractiune din
mostenirea testatorului. $unt legate cu titlu universal:
- Legatul unei Iractiuni din mostenire.
- Legatul tuturor bunurilor imobile.
- Legatul tuturor bunurilor mobile.
- Legatul unei Iractiuni din totalitatea bunurilor imobile.
- Legatul unei Iractiuni din totalitatea bunurilor mobile.
Legatul particular este acela care are ca obiect unul sau mai multe obiecte determinate.
Legatul particular conIer vocatie doar la anumite bunuri succesorale. !oate avea ca obiect
att bunuri corporale (individual determinate sau de gen), ct si bunuri incorporale.



INEICACITATEA LEGATELOR

1. Nulitatea este sanctiunea civil prin care actele juridice ncheiate cu nclcarea
conditiilor de validitate (de Iond sau de Iorm) sunt lipsite de eIecte. $e ntemeiaz pe motive
anterioare sau concomitente actului. Cauzele de nulitate a legatelor pot Ii att din rndul celor
comune tuturor actelor juridice (incapacitti, vicii de consimtmnt, cauz ilicit, etc.), ct si
din cele speciIice actelor mortis causa (nerespectarea interdictiei testamentului conjunctiv,
nerespectarea interdictiei substitutiei Iideicomisare, lipsa Iormelor anume prevzute de lege).
Termenul de prescriptie a actiunii n anulare nu curge de la data ntocmirii testamentului, ci
de la data cnd acesta urmeaz s produc eIecte, adic de la data deschiderii succesiunii.
1. Revocarea legatelor exist situatii n care legatele iau nastere n mod valabil, dar
datorit unor mprejurri intarvenite ulterior sunt desIiintate. Este chiar cazul revocrii.

A. Revocarea legatelor prin manifestarea de voin( a testatorului
Revocarea voluntar
Testamentul Iiind un act revocabil, pn la ultima clip a vietii, testatorul poate reveni
oricnd asupra dispozitiilor sale testamentare anterioare.
a. #evocarea voluntar expres n cazul n care rezult dintr-o declaratie anume a
testatorului n acest sens. Nu se poate Iace dect Iie printr-un act autentic, Iie printr-o
Iorm de testament prevzut de lege. Este un act solemn, iar lipsa Iormei este sanctionat
cu nulitatea absolut.
b. #evocarea voluntar tacit revocarea tacit a unui testament anterior intervine numai
dac ntre acesta si cel posterior exist incompatibilitate sau contrarietate.
c. ncompatibilitatea presuoune imposibilitatea absolut material sau juridic de a aduce la
ndeplinire dou legate din dou testamente succesive. Contrarietatea presupune o
imposibilitate de executare concomitent a dou dispozitii testamentare succesive, dar
aceast imposibilitate nu este una absolut, ci doar una relativ, deductibil dup intentia
subiectiv a testatorului
Revocarea voluntar tacit prin nstrinarea sau distrugerea voluntar a bunului care
formeaz obiectul legatului
Orice nstrinare a obiectului legatului, Icut cu orice mod sau conditie, revoc legatul
pentru tot ce s-a nstrinat, chiar cnd nstrinarea va Ii nul, sau cnd obiectul legat va Ii
reintrat n starea testatorului. nstrinarea obiectului legatului de ctre testator relev implicit
intentia acestuia de a-l revoca.Esential este nu att nstrinarea bunului n sine, ct intantia
exteriorizat a testatorului de a dispune altIel dect prin legatul initial de bunul respectiv
Revocarea (voluntar) tacit prin distrugerea voluntar a testamentului de ctre testator
istrugerea material a testamentului de ctre testator sau de ctre un tert la ordinul acestuia
echivaleaz cu o revocare voluntar tacit.
Retractarea revocrii voluntare a legatului
#evocarea unui testament sau a unei dispozitii testamentare, Iiind o dispozitie de ultim
voint ca si testamentul nsusi, poate Ii revocat sau retractat. #etractarea expres a revocrii
testamentului nu se poate Iace dect prin act autentic distinct sau printr-un testament
posterior.







.Revocarea judectoreasc a legatelor
Legatele sunt revocabile pe cale judectoreasc pentru nendeplinirea sarcinilor si pentru
ingratitudine.
Revocarea judectoreasc pentru nendeplinirea sarcinilor
La deschiderea succesiunii legatarul este n drept s opteze ntre acceptarea legatului si
renuntarea la acesta. Odat acceptat legatul, sarcinile instituite de testator devin obligatii
pentru legatar. !otrivit art.930 si 830 C.civ. nendeplinirea sarcinilor impuse de testator atrage
revocarea legatului. Nendeplinirea sarcinilor atrage revocarea legatului doar n cazul n care
aceasta este culpabil, deci imputabil legatarului, iar nu si atunci cnd se datoreste unui caz
Iortuit sau de Iort major.
Revocarea judectoreasc pentru ingratitudine
#evocarea judectoreasc pentru ingratitudine intervine pentru:
- Atentat la viata testatorului.
- elicte, cruzimi sau injurii grave la adresa testatorului.
njurie grav la adresa memoriei testatorului.

3. Caducitatea legatelor presupunnd c testamentul este valabil ncheiat, este totusi
posibil ca din pricina unor mprejurri survenite independent de vointa testatorului s existe
imposibilitatea de executare a legatelor la data deschiderii succesiunii.
Cazurile de caducitate
a. !redecesul legatarului orice dispozitie testamentar devine caduc, cnd acela n
Iavoarea cruia a Iost Icut a murit naintea testatorului.
b. ncapacitatea legatarului de a primi legatul survenit ulterior datei testamentului.
c. Nendeplinirea conditiei suspensive sub care a Iost stipulat legatul.
d. #eIuzul legatarului de a primi legatul.
e. !ieirea n ntregime a lucrului legat.
f. ispozitiile testamentare n Iavoarea ospiciilor, sracilor dintr-o comun sau stabilimente
de utilitate public nu pot produce eIecte dect dac sunt autorizate de seIul statului la
propunerea Guvernului.


Destina(ia bunurilor care au format obiectul legatelor ineficiente - dreptul de
acrescmnt

n caz de ineIicacitate a legatelor, bunurile care Iormeaz obiectul acestora vor reveni
persoanelor cu vocatie succesoral din a cror parte urmau s se execute acele legate, adic,
dup caz, mostenitorilor legali, legatarilor universali si n mod exceptional, legatarilor
particulari.
Legatul conjunctiv este legatul al crui obiect este lsat la mai multi legatari Ir a se
preciza partea ce revine Iiecruia, situatie n care toti legatarii au vocatie eventual la ntregul
obiect al legatului. n cazul n care legatul este ineIicace n raport cu unul sau altul dintre
legatari, dar valabil n raport cu cel putin unul dintre ei, n lips de prevedere testamentar
contrar, legatul va reveni legatarului sau legatarilor n raport cu care el este eIicace. Acesta
este asa-numitul drept de acrescmnt sau drept de crestere.








ILIOGRAIE




1.. Chiric, rept Civil, Contracte $peciale Civile si Comerciale,
Lumina Lex, Bucuresti 1997.
2.. Chiric, rept Civil, Contracte $peciale Civile si Comerciale, vol.1,
Vnzarea si $chimbul, #osetti, Bucuresti 2005.
3. Gh. Beleiu, rept Civil #omn. ntroducere n rept Civil. $ubiectele
reptului Civil, ediNia a -a revzut si adugit de arian Nicolae si
!etric Trusc, &niversul Juridic, Bucuresti, 2007.
4.Gh. Boroi, rept Civil, !artea General. !ersoanele, EdiNia a -a
revizuit si adugit, Hamangiu, Bucuresti 2008.
5. O. &ngureanu, rept Civil. ntroducere, ediNia 8, C.H. Beck, Bucuresti
2007.
6.Corneliu Brsan, rept Civil, repturile #eale !rincipale, EdiNia a -a,
Hamangiu, Bucuresti, 2007.






















&NVE#$TATEA C#E$TNA T#E CANTE#
ACULTATEA DE STIINTE 1URIDICE SI
ADMINISTRATIVE









DISCI!LINA: #E!T CVL-$&CCE$&N


TEMA: TESTAMENTUL / LEGATELE


STUDENT : GHINEA DRAGOS LORENTIN


2011