V, Contracle specjale

TITLU[. V

Contracte speciale
apitolul l. Contractulde vinzare
Secliunea l. Na;iune, reglementare 5i cardctere iuridice

f. irioliune

t
I
I

t
I
I
I

VArzarea esle ijontractul care transmite dreptui de proprietate asupra unui bun,
de la'.'inzdtor Ia cumpArdtor, in schimbul unei sume de banilli.
proprie'
De,si, de regui6, contractul de vanzare-cumphrare transferd dreptul de
precum:
drepf,
un
alt
poate
sirdmute
tale,t;2nzarea
9i
alt drept real{de exemplu, dreptul de uzufruct),
* vn drept de crean,td,
-.:rr drepi de proprietate inleiectuald sau
: -enturile succesorate'
P:::em aprecia astfel cA transmiterea dreptuiui de proprietate iine numai de
nalui:r ccnlractu{ui cje vAnzare-cumpdrare (nu gi de esenJa vAnzdrii)'
D::arece are ca rezultat iegirea unui drepl din patrimoniul contractantului, vanzarea :ste un act de disPozifie.
Ulsori, in loc de ,Jdnzaie" se tolosegte termenul de cesiune. Cei doi termeni
(degi :rsemdndtori) nU sunt insi sinonimi, cesiunea transmi]And intolcieauna un
drep. ncorpora/ (cle^exempiu, cesiunea unel creante, a unui fond de comei't, a unui

-,:t
-

drep: :e aulor etc.)t''.

a forma obiectul strAmuterii (de la vdnzAlor, la

cumpdrdslor) dreptut
jndisolubil
persoanS"
anumite
iegat
cie
o
nu
fle
adic5
sF
trebuie ed fie lransmisibil,
NL, se pol transmite prin v;\nzarc: drepturile personale nepatrimoniaie' cele
patrir,oniale cu caracler strict per$onal^pi nici cele conslituite prin voin{a pdrliior
sau a legii, cu caracter intuitu personadti- De exemplu, nu pot forma obiectui con-

i=e:.iru

:ctfivit arl. '1650 alin. (1) C.civ., ,,VAnzarea este ccntractul prin care vAnzdtorul transmite
iOtigiA si iransmiti cnmpArdtoruiti proprietaiea unui bun in schimbul unui
"ui,cunpdrdt-c:ul
""
prel t=.are
se obligi sd il pliireascd" (s.n). Apreciem ci textul de.lege nu a
cidrul real al contJaclului cie vAnzare-cunrpdrare. in aces-t conlext precizem
i"r|; - '
num:, c6 incheierea vanzSrii produce ,,transieru! automat at proprietdlii din patrimoniul
t1;

.uu, .,,r!.

vAnzi.:t'ului ip ce1 ai cumpaldtorillui, nemaipunAndu'se problema execut5rii vreunei obligaJii

proprielafea" (s-n.);.a se vedea 0. CHrnrcA, Contracte-?pg9iale. Civile Ei
Oe
",:a,.sieia
2005, p' 1$34
vol- t, iAnzarea gi schimbu!, Ed. Rosetti, Bucure$ti,
corn*:claie,
-Batcoiaxu,
Tratat de drept civil
,ir-e ulo*" C. n^**iGlu, L RosEilFBALANEscu, Ar-.
Pop, Cesiunea de
Lp.
urm';
579
1997,
All,
Bucuresli,
Ed'
ll,
Hestituilo,
9i
rcmA., vot.
p g $i urm.
"crea'' i in dreplul ci,il romAn, in Dreptul nr. 8/2005'
i*.'oion, Tratat de drept civit. Canttacte speciale, Ed' Actami' Bucuregti'

""'i:l

"t

ioaa 'l:

;;;#;;
1n

329

tractuiui de vanzare-cumpdrare: dreptur de abita.lie ar soluiui

suprav;etuitof, dreptur
de intrelinere, dreptui la pensie etc.
PrecizSm cd, in doctrinS, insriiutia esie cresemnatd prin
termenli cie: ,,vanzare,,,
,.cumpdrare", ,,vanzare-ccrnpdrare" sau ,,contract de vdnzare-cu*parai*;'.'Rpr*"ie*
c6, in generar, termenii sunt sinonimi qi, in concruzie, aregerea
este dictatA numai de contaxt.
""uu,rr"
Z. Reglemenilri nalionale gi europene

sediul de bazd ?n maierie de v&neare-cumpdrare se g&segte

in codur civir
2009, cartea a v-a, intiiuratd ,,D^espre
Titrur rx ,.bii*ritn contracte spe.obrigafii",
ciale", Capitolul l"Contractul de vtnzare,,. art. ieSO_tZee.
AJte acte normative cuprind reglemeniari, mai ares privind
diferiie feluri de
vdnzdri icunoscute ca varietbfi_de venzure-"u,.npdrare),
cdrora b
reguii speciale. De exempru, vdnzarea lccuin]elor proprietate
";;i?n apricabire
de stat
condiiille
Legii nr. e5l1gg2, Legii nr. 1 1zljg9S, Legii nr. jOlZCOt
etc.
Jn aceragi conrext, reamintim cd, in acliunea de
,,impremeniare,, a acquis-urui
european, au fost adoptate o serie de acte normative
care regiementeaad v6n_
zarea,,produselod' in vederea asigurErii protectiei consumatorijor.
Heglernentirire nationare in materia vdnzdriror de
consumalie constituie, in
esen{d, transpuneri are directiveror comunltarerlr in domeniur
drepiurui priret. oe
exemplu o.G. nr. 1ao/za}o privind protectia consumatorirorra iacheierea gi exer_
siiarea conrracteror ra distanti, Legea nr.' 193/2000 privind
;ra;;;L-al;z;ve oin
cont:'actele incheiate intre comercianti gi consumatori,
Legea nr. 2961200; privind
codul consumurui, Legea nr. 240/20a4 privind rdspunderea producdto;-iror
pentru

pagubele generate de produseie cu defecte

eic.
Transpunerea in pran nafionar a noiror
{9i lrrediieror) dispoziJii europene a creat
probleme de ,,armonizare", at6t in ceea ce
[rivegte regisralia, dar mai aies a reconinstrlupi (deja consacrate) ale dreptutui Jivit precum:
2idefrlf ynTr
,]ru.on_
iractuale", denuntare unilaterali, clauze abuzive eic.
"Or;gaii
ln ceea ce prir.'egte regea-apricabird, actere gi fapiere j*ridice
incheiate ori, dupd

caz, sdvargite sau produse inainte ce intrarea in vigoare

a codului civir 2009 nu
pot genera alie eiecte decat ce'e prevdzute
de iegea in vigoare ra data inclreierii
sau, clupd caz, a sdvargrrii [or'(art, 3 din Legea nr.71r2a11).
Rezultd cd, in prrncipiu, aiat fncheierea, cat gi efectele, dar gi incetarea
actului juridic se supun regii
in vigoare la data incheierii ior.
3. Caracterele juridice ale v6nz5rii

ccniractul de vdnzare-cumpdrare se particularizeazd prin

urmdtoarere carac-

tere juridice.

t1;.
rgntly ami:runte, a se vedea c. Toao*n, Acquis-u/ comunrtar in comeniur
.
dreptutui
piivat.
O sintezd, Ed. All Beck, Bucuregtr, 2002.

JJU

lnstitulii de drept

civ!1

V. Contracl(: speciale

a) VAnzarea ore csracter consensua!

Potrivit art. i17B c.civ.,,,contractui se incheie prin simprur

aaord de voinle ar
odrlilor dack legea nu impune o anumita forrnalitate pentiu inclreierea

xg;:m"l*tltix*fiHf:f,il,j

Fezultd cd, in generar' vanzarea se ihcheie varab*, atunci

cand p5rJire s-au
inleles {solo consensu); deci, fdrd a fi necesar ca acordul
de voinie ua i*bru"* o

i,"{{qir,.#,T:l*dm:n:

sa valabil6.,,

(s.n).

Iornrd anume.

,5,iliiTrffi ililf i:fi

cel.tifi_

ticd.

Sanctiunea nerespectdrii formei autei.itice la ?ncheierea

contractelor de vAn.
zare-cumpdrare ce au ca obiect tei.enuri de orice fel este
rlulitatea absolutd a
actului juridic lan, 1242 aiin. (1) C.civ.l.
De precizat cd,,dacd pd(iie s-au invoit ca un contract
sfr fie incheial intr-o anu.
mitd form6, po care legea nu o cere, contracrur
so socotegre varabir chiar daci
forma nu a fost respeciatd". in conditiire uaui text
discutabir, apreciem c5 dispozitiile afi. 1242 alin. {2} c.civ. silnt apricabire, de
exempru, vanzirii unui autoturism,
in care pdrtile au convenit incheierea contractutui in formd autonticd,
dar l-au

perfectat prin inscris sub semndturE privat6i2),

p,lo.butionem, in tcate cazuriie cdnd bunul
are o valoare mai mare cie Z,S
Danr'-', esre cerutd forma scnsd (ari. 11g1
c-civ, 1g64). Nerespectarea formei scri-

,^!!,

,i;;'*:11",

t.

1111

t.;l,il,iffi

y ;?:(!

,,...1.

lii',,,J:

(, ,
j#;,',':':,'j,f,*'',r:;:;';:'1,:':1l.r*:";l

:;X,[:"Ji""J,i1;i"#ln#;?'::::n-"ii;j"-"'#iJ".';

I
;;,';

(u*ut'taln I
asimilat inscrisului sub semndturd
privatd,,u," n.,'

catuiui de mo$ienitor ...', {s.n.),

potfiv;t ar|. 1244 c.civ., ,,trebuie sd fie ineheiate prin
inscris autentic, sub
sanctiunea nulit5]ii absolute, conventiile care strdmutd sau
constiruie or.eptu;i reate
care urmeezd a fi inscrise in cartea funciarE',
{s.n.).
cd, din dispoziriile coroborats gi indirecte ale arr. 8BS, art.
BBB gi art. 1e44
-.l."=u'l:
v-ew.,
^
vanzatea terenurilor (cu gi ldrd constructii) trebuie incheiatd
in formd auten-

i,;.T,Xffi

,1,,

;;;:i;:i

-,J:il"J:S:;j.1flf"9:'y, "*';;#;;,1u"=* in"r'"i"

vanzarea rdm6.ne consensuard chiar ciaci, pi.in acordur pd(iror,

transferui dreptului de proprietate, remiterea lucrului vandut ori prelului
a
sunt ulterioare pefect#rii
actuiui.
Vdnzarea e$te insE nuntaj in principiu consensual5lll.
Prin-exceptie de ra principiur de mai sus, in unere cazuri,
speciai prevdzute de
lege, v1.nzarea devine un contrcct so/Bmn. Astfej:

potrivit art. $85 c-civ-, ,,crrepturiie reaie a$upra im'bireror

cuprinse in caftea
iunciard se dobaindesc, aiat intre pdryi, cei gi fald de tegi,
numai prin inserierea lor
in cartea funciard, pe baza acturui sau taptului care
a ;usiificat inscderea', ($.n.).
- potrivil art. BBB c.civ., ,,inscrierea in cartea funciaii se efectueazd in bazzt
inscrisulu! autentic notaria!, a hordrarii juciecEtoregti
rdmase definitivd,

:,*,,,

Ca exceptie, regula prevhzuia'ci*

urr. i19J C.civ. .t lr,ltrr

t,,

(:(

rrriJrtirl. lsgii).

,],i11','

;'it,'l'l;if::j

ParIea,generalI, Ed. Hamangiu, Bucuresii, zt:11,

'" A se vedea C. To.qnEn.
Contracte spedale, Ed. Arl Beck. Bucuregti, 2008,
lr.egt
p. 1,?;
Drepf comercia!, Ed..ctul[
Universut iurioii.-nucuregti, z}i 1 , p. 277.
Y NEME9,
I'r suma
prevdzutd in codui.cjvir (2Eo rei); iorilirnrtor*"ia
prrn iiricaiea prevederiror
art. 5 alin. {5) din Legea nr. s4B/2004 privino'oenominaiei
moneaei

i. lti.

nationaie, potrtifc6rura

b) Vdnzarea este un controLt

sinolagmotic
V$nzarea este un contract
sinalagmatic cleoa
rtitr;t;rtr clin acesta
,recjprocegi-l#,,i*p*noenie',
(art. 1171 6;."llt*:'obiigal:ilo
principald de a preda
rucrur, iar
jli;,i.rut rrro cbrigafia
sa pidte.isoir
sinatsgrpsli6 pr**uprrilij'",,r1ui|"t*
"""ioarair,r,
t,rc'IrrI.
- ._Caractorul
prestaiia
un*i" oiniJpani,repreztnti
JJ;;;;:3'*ndenla o-itig:t!rir,:v, r, sonsut

suni

;#l;l ftjfll-"

cd

:::i:fi 1j:Jffiti"",:il"1t#;'?ilr1,*[T*:3i:.'?[:::lil'lj';l,T;,",,*,'
cu c

iegea intervin", un*ori,

pentru asigurar*u ,u"io;::lll..contracturrril
aies, a Unui echtlibru Se

Iconsumatorij.
::, rr,; r;,;f,! i; ::jiff;:Xj ffi

i,:r-:1gi
cianii

:t+,:

m #'"l,i;,' I

fl
auu4tve urn contraltels
;
;.,:ir,.riult: irrlrc c'nrer_

,,::;r'v;::::::"#ifl:7,1?[11,f
c) Vdnzareo este un contract
cu

;flfjjffi ':.""Jii"il?,fl :.]:tll;l#;";fl,,l

titlu

oneros

irlu oneros, deoarecc,

rieca,.: parr e u,rnr r(
J,::;:J?:-Jil: ilT:i::cu,t obi;galiilor
asu'nu,.1..1*r,,1i-2 arin.
Mai precis, inca lin i--ltl'i
,,, C illi"'
roit
"
-.to'u
cont iact ! i'
r u'.aiu i lo,i J ij "
i'i
'a

tr'

i,i,tffr;

:::ffiiff;gg_::*:;* ##il#**-"$iiltli#ri:

%
veche prevazule
rrl aciele
aciere
;Jfl;iT_"1"^,[.1o-neoa
:,2005 se inlocuiesc
: v'Lveuru in
nOrnralivc en
efrre
,j9 anle
antericr
cu ru,n,
surnere in rnonec3 rroua,
''":'F31:.::inlocuiesccu
r,. porrivir
nn,,u
flll]lllYc
prin
prin
-.,^
irrrpiiriirea
irnniirtirea
-O.OOJ:,.
Potrivit a,,1.
ji^-i""'"'viruud
i_:6
la
,,t.

_
darci cJe

isC'_
2BO
lit, al
il;l
nr.re201 r
"i;,".i""::::"*,::ya,
a ros:
tos: ::rcdiricat
a,{'iio
pr;r o.u
-cliicat
o u G.
/4
_disroz4iire
3?1,
_qGo"?[l].l,,ll;"1.,1;lll:,t
G
aft'
1176-1206
+li
vrgg8re-pana
vigoere
pana ra-;;il.j;i,"E,.i;ri':.,'--'-t
,i;n coJri"ir;i
la datd intr5rii in vrgoare F!
c!; I ce la t cd+ rirndn in
"l.,,r,liJil|lll:,f
l"l
nnri'i
a ncuiui
-^^
cod
coo de
procedurd
proce(l,rrd
^"^''-'] 9oful.
'-' Leg*u
Lesea M.
civita.
civir.
ni E"ribfi""ii",.Tare
4ss/?nn.,
"":,,Y:T:1111,?uiui eiectronicii 5i I cilr,a ni
rnerrLlereclronic
rrLt eteclronic rransoun
transnrrn frsp"iiliii'
;,.^^]?_,,?lTiirura
pri'.,inc cociill'1ii"ilnl"iJ?1,,1.,1jr,J'-1
16^s110iJ2
.:j 1000,/31/Ctr
,.rr/r.-L ft ttr.
2000/31/CE.

il'ffir:?i;ii,'
iiii|

)1,

"

lll

Acrul luridic consensuar reprezinrd regura in maierie (vorbindu.se,

astfer, despre principiul conser'ualismurur: a se vedea c.-go*oi, c.R. **o*uru*cu,'curs-ie-Jript
civir.

ssls

I
I

-.,aN?r.*ndffitmpdlltliFtfr4ilfltffi|
i,il'

ri

.. -. ..

!.tt

'"*it"tii

,i:1

,l:ll

f)

vdnzarea constituje dreptul comun pentru alte contrdLte tdilslQtive tle drep-

tari

Astfel, poirivit art. 1651 G.civ., dispoziliile ,,privind obligaliile vAnzfrtorului se aplic5, in mod corespunz5ior, obiigaiiilor lnstraindtoruiui in cazu{ oricdrui a,t contiact
avAnd ca efect transmiterea unui drepf' (dacd din reglementirile apiicabiie acelui
contract sau din cele referitoare ta obiiga{ii tn general nu rezultb atlfei).

d)'i4nzarea este rln contract colfiutotiv

momentul incheierii sale'
Vkl';areaeste un contraci comutatlv deoarece "la intinderea acestora este
gi ooliga{iilor pa4ilor e$te cedS' iar
pviqier:a

Secfiunea Q II-d. Condifii de validitate specifice

natura lui sau prin voinla

"uc"prin
pi.o expune totodat?i la riscul unei
pulin ,rneia dintre phr{i';.;;;';;i cAqtig
contractul de
o* ui **ni*ent viitoi 9i incerr' (de exemplu'

tle oi.l:e contract aleatorf,r

Potrivii art. 1179 C.ch'., ,,CondiJiile esenliale pentru validitatea contractuiui" sunt:
capacitatea de e contracte, cansimldmnfai pd.(ilor, obiectul determinat 9i licii, o
cauzdlicild gi morali (gi atunci cAnd ,,legea prevede" 9i forma)'
Deoarece condiliile eseniial de validiiate sunt anaiizaie in general, de teoria
contractuiui, in cele ce urmeazd vom prezenta numai pafticularildfile acestora in
rnaterie de vdnzare (gi doar ocazionai vom aminti unele reguli generaie).

pierclc;r, ce depincl
asigu:^.:e. renta viagera etc')'

Ca exceplie' in doctrind
corniltativ altianza'ii nu este insd absolut'
Ca
(ca varietate a vanzdrii
tiiigioase
drepturi
de
se aorr,rte, de exernpru,
,:',cterul

"a "a**r""
cle clrc:'r comun) are caracter aleatoiu't1l
v''sr,,zareo este

translstivd de proprietaie

VAr.:iarea este lranclativd de proplietate

lransi'niie acest dtept real (principal)

3."

deoarece, prin nafura sa, contractul

juridice civile {art. 37 C^civ.).

Potrivit arl. 1 180 C.civ., ,,Poate contracta orice persoand care nu este declaratd
incapabila de iege", iar ari. 1652 C.civ. dispune cd ,,Pot cumpdra sau vinde io{i cei
cSrora nu ls este interzis prin iege".
in conditiile de rnai s*s este astfel, consacra\ principiul capaclfdfri potrivit
c5ruia, ?n general, toate Fersoanele se bucur5 de capacitatea de a contracta (ieguta iiind deci capacitatea, iar excepJia incapacitatea)trl.

t1tii sr.:

t"* tu reatizeazdtransferul)l2i'
i'' .#t* d;;;;t',iln
consus' v&nzarea nu iace parte din cateEoria
de
mai
consiclerentui
Pe;:it'u
q, ...,.-: r:^ ft,
iracteloi, numai ,,creatcare de obligatii"
momentul

;.ii,

din
De reguih, ,,prop,ieratea se sirimutd do drept cumpdr6toruiui
a fost pldiit
prelul
nu
predat
ori
fosi
a
^r'"n*ierii
Oaca bunul nu

contractului,

i674

"niar
c'civ')'

Ca exceplie, sunl incapablli de a contracla, in general, minarii care nu au

implinit vArsta de 14 ani gi interzigiijudecdtoregti[art. 43 alin, (1] C.civ,l.
Mentionern c5, potrivit art. 43 alin. (3) C.civ., ,,persoana tipsitd de capacitate d
exerci,tiu {minorul sub 14 ani gi interzisul judecdioresc, s.n.) poate ?ncheia singr,;i'ii
actele anume prevdzute de lege, actele de conservare, precum 9i aciele 'de
dispozi{ie.de,micH valoare, cu caractet curent $i care se executd ia momentul

proprle. tate (la momelrtul incheierii vanTrar:stTtiterea imediald a dreptului de

condifii:
,arii; crsreuta numai daci sunt intrunite urrndtoarele
vhndut
lucru[ui
- virrdiorul ffite prcprietarul

individual:
+bleciul contr'actului e$te un bun determinat

lulrul vindul exisiA;

pir-iile sau legea sE nu

fi

amilnat transferu! dreplului de proprietate'

rncnerent

transterul dreptu{ui de proprietate

Ca :xceplie, pa{iie sau legea pot am6na

ai'lyl ?T
tlITot astiel, se aclmite cd vAnzarea nudei proprietSli sau uzufluclui viager
AYr'rEs' PY GnurrrR' Droit civit' Les
lrra.ter aicaloriu;

r'

"'t1';;;;;"'i'rl"ii-'l'
;"'",r,"*;*,::.*i,3ff;::,,i11;ff"1;0,*T;""*,uo-""yrq!?y11^!."1ii*
,";[,ffi[i't"i;';;;friffiaii\i|;;i+ap'x^ptg-t;asenvdeaJ
f,:i{;iiiii;'ili:;;;',;;lJ,ii,i",iaa'''xroor'e"f:^'?P.l"tlli;.,""..
opereaza lnolierenr udud F-a 'qvu' ts
ii: io- astfei, transterul drptu{ui de proprietale
'
plata preiului'
,lur,uu

i,l

r,.,:lr',i

lor'*'.

Avdnd ln vedere cb, vAnzarea-cumpdrarea Bsio aot de ciispozifie, atat Dentru

vanzitor, cAt 5i pentru cumpdrdtor, pdrlile treL'uie sd aibd capacitate de exerciiiu

(clupd lrcireierea contracttlluill3l'

are 1ol

i
'i

itu'r' 1
I1

uandul sau

,,

'i

,i,

. l,

ti

ili
iii

Regula: capacitat*a,i exceplla: incapacitatGa

Caoacitatea de a incheia actul juridic civii desemneaz5 aptitudinea subiectului

ds drept civil de a deveni titular de drepturi gi obligalii civile prin incheierea acielor

'
-x t-^^^int,t ,
Vir:iarea$tetransiativedeproprietaiemaiales'pentruceftans{erulpropnesinei fiind sursa transleproduce de drept;"coroui de voin{e tcontractul in

inca" {:

li
li

drepturilor
j."tal"l:
dererminabitd" lart' 1 173 alin' (1) C'civ'J'
contraCtul de vanzare-Gump'rare'
Caracterul cornutativ J uaniarii deoselreqte
partjlor,. oJerd cel

,,"r-."

e)

CalacterulonerosestinstlAnsdlegbturdcucaractgrulsinalagmaticalvAn.
zArii.

-'gt-"'ll-:t,-tg:']1]l1)-9s.;r.?f"F.1-llla^"19-:??::f,:*:'::Ti:fsli'"d

jfi":*;1L'#5:%".:
*'i
""j1:,*:::q:"''::::i:3fiY13ff"ry,"',i'*
Xvlr-'::F.*:1T,*$::Y*"*Yl":y^b,,1"*::",1X?fffiT*

rl
rll
I

334

iil$
':$

lnstltutii de drept civil

V. Contracte speciale

.t

deplinS (ra momentul incheierii contractului). De rnentionat

ce vanzaree esre act de
dispozi{ie nuy?!rap.ort1t k obiectur contraciurui, respectiv prelui
9i tucrutuanjuti,lln consecintd, minorri intre t4si 1B ani (cu capacitate
de u**r":ilu restr6ns6.) vor
putea incheia contracre personal, dar numai
cu ?ncuviinlareipaiiilin,,uu, dupd
caz, a tutoretul iar in toate cazurire prevdzute de rege, gi
cu autorizarea instantei
de fublA [art. 41 atin. (2) C.civ"].
Potr;vit art' 40 c.civ-, capacitatea de exercitiu poate
fi anticipatd.Astfer, in$tanta
de tute,d poate recunoagte minorului care a imjrinit
varsta de ro
deplina de exerciliu.
""i
sanctiunea nerespecrErii cerinteror privind capaciteiea
de execiJiu a persoanei
-.
fizice este nuritatea relailve a coniracturui
l,.cniai iera dovedirea ,nli pr*juoi.iu, _
at. 44 C.civ.),
Potrivit art. 48 C.civ.,. ,\no.*.deuenit maior paate
canflrma actul fdcut singur in
timpul minoritdlii, atunci cand er trebuia sd'fie
reprezentat $au asistat,, (s.n.).

335

cazurire de incapacit'.{i speciare

ra v&nzars gi cumpdrare,
c fac
rizei de fat', sunt expres gi rimitativ preraruii
anaJ* o,ge gi de sirictd interpretare.t,
'biectur
A. lncapacitdli de a cumpira

a) Judecdtorii, Frocuyrii,. grefiarii,

executorii, avocarii, nciarii pubrici,
consiriorir
juridic! gi practicienii in insorvinid
rru pot au*p!ra, direct sau prin persoane
inter.
puse' drepturi ritigioase-^car-e .,llt..d*
cornpetent,a insiantei juciec'toregti
in a cdrei

.-i"ii"iri"

poate, de asemenea' sd confirrne actur

fdcut de tutorere sdu

El

f#rt i*.p*.t*r*u

tuluror formaiitEtilor cerute pentru incheierea

lui valabild.
Persoanere juridice, care sunt supuse
inregistrSrii, au capacitatea de a avea
drepturi 9i obligalii de la deta intregist;drii lor.
Persoanere juridice pot avea ,,orice drepturi gi
obrigaiii civire, afai"* de acerea
care, prin natura ror sau potrivit regii, nu pot 'apa4ine
dec&t persoanei fizice,,
.
[art' 206 alin. (1) c'civ,r. Eie igi exerJtd drejturire gi igi indeprinesc
onrisuiiir* prin
'eog
organere de administrare, cie la ciata constituirri
'
lor {art

sanctiunea nerespectdrii cerinleror privind capaciiatea"i*. <ricJ"j.

peisoanei juridice ia
contractare, este rulitaiea absolutd[ari.. A06
aliil. (3) C.civ,j.
_ Menliondm cd (incrusiv.s_ub aspectut capacitalii de a dobandi rerenuri in
FomAnia), in conditiire noursi cod crvii,
,,cer4en ii striini gi apatrizii
condiriire regii, cu cetdlenii romani..in ieea'ce pivegre"drepturire sunt iri,^yi, r,
gi iiuertalire ror
civile' Asimirarea se aprica in mod corespunzator
gi perscaneror juricrice straine,,

{afi.. 27

C.civ.)121.

2. tncapacittgi speciale de a vinde pi de

a cumpdra
Dupa cum poarta asupra unei persoane
sau unui rucru, inlerdicfiire (prohibiiiire)
dea.vinde gi de a cumpEra (sau numai o*
u
sunt de douE feturi: incapacifdtr * instituite in consideraiia unor persoane
"u*par")
personaej gi inalienaiititati _
tiniiitu
stabilite de lege in considererea,bunului
{intuiti rer, pe scurt, putern vorbi ("ffi;;
despre incapacit'li are persoaneror sau
de bunuri {rlcruri) inarienabire.
lapat.'imoniur piqjior contractan te, vilnzaraa
mijracelte $i efectuarea de acie
Qe
"^ conservare sau adfiinistrare._ De exernplu, arrpi*r"u de maieriare
pentru repaiarea
-i-se-v[i*u*f.]",utor,r,
casei, instrdinarea bunuritor
pieirii
sau
stiicaliuni; etc.;
Contractete speciate _ in noul.supuse
Cod ciu,r, EO. Unl*"ui-.il;ci., Bucure$il.
.i, p. gB.
aO1
''' A se vedea M' cousrnrur'uesc{.j, r. MUHARLJ, A. IORGOVAN, Fevi1uirea
ConstitLrtiei Eomeniei. Expricetii gi conentarii, eC. no'setti,
nuc"iLgii,'iijOe, p. 86_37; L. SrAr,rcruuesbu, Do_
bhndirea terenuritor de cdtre cehtenii itd;ni
iiip*iriLi"przilie psffn;sir| ori prohibirivd?,
?n Curierul judiciar nr. g/2004, p. j 4.

']ifrll

circumscriplie ?gi desfagoard activitatea

1art. f eS'O atin. (1) C,civ.1rz1.
exista un p**"'-in'epur
si ne't+iminai cu privire ra
*,-?,li?jtjr"l:,,ffiT;:;:d

sanciiunea nerespeclirii prohibiriei

de mai sus este nur;tatea absorutd,
Ca exceptie, persoanele enumerate
*ri am pot curnpira:

ni,*:fi:ffiil;?ili"'-

ori coie-pa4i uin oreitut de proprieiate

de ra comosre-

- drepturi litigioase, destinare ,.indesturbrii unei croanle ca,

s_a ndscut inainte
ca dreptul sd fi devenit litigios,,;
* drepturi Iitigioase destinate
apdrdrii altcr drec
'riuri ale pers;anei ce stdpanegto
bunul [art. .lait".u..
c)

fri,ii.

,,"*li,*t;:ilii*abiti

c.civ.].

de a cuntpdra;direct seu prin persoane

inrerpuse, chiar prin

mandatarii' pentru bunurire pe

care $unt insdrcrnali sd re viindd,
cu excepfia
cazuiui cand a fost imputernicit
expres in
*Jn*,_,,

""*"t provizoriu' peniru

adminisirator'r
bunui'ire persoa-

*,*??tHI; ,!.ffi'r:;H'"*r'
- funclionarii pubtici, judecdtorilsindiei,

practicienii in insolv:,td,
executorii, pre_
cum gi a/ie asemenea persoane,
care ar putea influeilra con:;:iire
v6nz'rii fScure
prn intermediur ror sau care
are ca obiecl bunurire pe care
ie adffiinistreaz' 0ri a
cdror administrare o $upravegheazd.
Nerespectarea ifirerdicri;r'r prevSzute
de art. 1654 alin.
{1) c.civ. se sanctio_
relaliv& (in primele aoral*r",il

ffi'lT;,Uilitatea

9i

FIA se vedea_V.
Neueg, op.

cil-, p.

"u

nuiitut*,

-rr"ii, t*

tZB

,:,j1;r*:: ir:ir3:rliiiavocaliroi, consirierircr juridi,i

lffi;:x]Jl,'fi*'sjTi:atl,:
j',:l-':'::ln j:;-;ff ;-l[3:?;::r::H,Tl
:tFli'Jliff
scopu'
prestigiulu:
prohio:riei
L ?T$:H?;'J
profesiei
a fosl aoararea
;fJi[i, liTff
13"',:, :i'3"',[ili':',"-*r,,]:FdF
eevvrvrv'rrrur ud .Fri
9i euita,Ju''srispi"i,j.iijl"lili,rlaca
Udu{.]a,,.Oplnam.de :ege ferenda
determinarea
peni-u
peni'u
:l*"i'J'J3,:l19',

speciald a
rp*riuri
iii*,teror
iirr:-- inr.n.^;+xrii acestora,
a^^^+^-^ ',gqindm.de
ciistinct de cu J ure jloiJorrrir"r,
proclroriror.
Pro;ryrorilor,.execurorilor
execuroriror gi
si notarilor.
nlffi'n*"nu"ratij
Porrivir art. reo+ ariir. (it
b.i
uv lePtezen"aal
reprezenianl cu sine insusi,
nume propriu,
propnu, este
insugi, in
e$re anutabi,
anulabil nu*"i
:aiulLJl, ULI
- eq rvPrv4'rrrdiuiui,
cu exccplla
reprezenlanlui a fost impute
exccpJia cazului in
' T^ -- ^..^--irr care
care
imnrrro,.i.i!
aces!
sens
sau
rosr dererminar in u""*e.i'u,
rost
i*ple:,in
i;"ai _:=#.1ruH:,ffi,::rT;.irl;;iij:iHt1;il;:::1

f.o,:l'fft*::Piti.ll
fi'ceierJ'il;;r#'
"r;i"i;
;.
-^,
j:^Tt

"*o^o.o.,rl,::
"';

"rinnruiiniortrrui "

I
I

r
I

lnstitutii de drept civil

V, contracte speciale

I
I

I
I

S.lncapacitilli de a ulnde
Marcalarii, pErinlii, tutorele, curatorul, adrninistratorul provizoriu, funclionarii
publicl, iudecdlorii-sindici, practicienii in insolventS, executorli, precum $i alte asemenea persoane nu pot nici ,,sd vAndd bunurile proprii pentru Un prei care conste
?ntr-o sumd de bani proveniti din v6nzarea cri exploatarea bunului sau patrimoniului pe care il administreazd ori a cerui administrare o supravegheazi" [ar1. 1655
alin. i'1)C.civ.]ril.
Poi:ivit art. 1655 alin. (2) C.civ., interdic,tia cie mai sus, ,,se aplicd ?n mod core$punzdirr gi contftctelor prestatoare de servirii in care, in schimbul unei presiatii
promi:: {de persoanele incapabile, s.n.), cealalidL parte se obligd si pl5teascd o
sumd cie bani".
Ac{i,Lnea in anulare esle inadmisibiid celor ,,cerora le este interzis sE cumpere
ori sd vinCd". Astfel, incapabilii cie a vinde sau de a cumpdra nu pot sE ceard anularea vinzdrii nici in nume propriu, nici in numele persoanei ocrotite" (art. 1656

t
:

C.civ.).
Deoarece vanzarea se incheie prin acordul de vointe, existenla consimidmdniului esie indispensebilS qi esentiali pentru perfectarea contractului.
Cele nrai cunoscute manifesliri ale consimt6mf,ntului in materia contractului de
vdnzare-cumperare sunt prezentate in continuare.
A.

Antecontractul de v6nzare-cumpdrare

Antecontractul de vdnzare-cumpdrare reprezintd o promisiune de a vincie sau/qi

de a cumpdra, un acord de voinle ce precede incheierea unei vdnzdri gi care are
menirea de a conferi pdrfilor certitudinea ci niciuna dintre ele nu v" capitula ,ie la
intenjia realizErii contractului preconieat.
uneori ins5, promisiunea asumatE prin antecontract nu tinde in mod direct ia
eerlificarea incheierii in viitor a eontractului, ci prin ea esie angajatd o obligalie a

C.civ.i.
inaijmisibilitaiea acliunii in anulare (in ccndiiiile de mai sus) se intemeiazd pe
princip::;i sotrivit c6ruia, nimeni ftu se paate prevala de propria cupA pentru a
obiine :esfiinlarea unui acl juridic.
De orecizal cd, in condiliile art.317 alin. (1) din ncul Cod civil, ,fiecare soi poaie
si incf,.ie orice acte juridice cu celSlalt sot". Asi{el, in principiu, vdnzarea intrc sali
a devesit valabild (incapacitatea prevdzutd de art. lS07 din Codul civil 1864 fiind

cdrei existenld depinde, in mod esenlial, de un viiior coniracia crrui pe*ectare

este ins6 inceda.(este situatia pactului de preferintd, care reprezinld neindoielnic

elim'ne:al'-'-

un antecontract)rz].

3"

C:rnsimldmintul

in ssngul sdu etimologic (cum sentire), ctnsimlernantul reprezinii ecordul celo,r

dou{ ,,,cjn,te, ce sta la baza incheierii contraclului 9i care are ciiept scop sd con-

c i I e ze i nte

rese/e divergente ale p5r{ilor contracianletsl.

ad. 1182 aiin, (1) C.civ-, ,,Contractul se incheie prin negocierea lui de
cdtre pirfi sau prin acceptarea fdrd rezerve a unei ofefte de a contracta" (s.n.).
Astfel, lsgiriitorul din 2c09 a preluat sustinerea doctrinard potrivit cdreia, intalnirea
Potr,...il

susiinerea de mai sus este inexactd, deoarece ?ntalnirea ofertei cu acceplarea

larmeazh numai acordul de voin,te iconsimldm&ntul), nu direct incheierea (formarea, perfgctareai contraciului, care este supusd indeplinkii condiliilor eseniiale de
validitatdll. Desigur, in particular, momeniele acordului de voinle gi respectiv, al
incheierii contractului pot coincide, dar numai in mdsura in care oferta gi acceptarea au indeptinit deja 9i ceJelalto condifii de validitaie {impuse de art. |179

o{ertei

.r

acepiarea inseamnS formarea (incheierea) contractutulal.

Itl Al:eciem ci dispoeiliiie art. 1655 alin. (2)

C.civ. exced domeniului incapaciiEtilor de a
vinde gi a cumpira gi, in consecinti, ar li mai justificat piasatS, de exemplu: la capitolul
teze?i"'. :anlractului dn antreprizhFl ir..rerJiclia vdnzdrii inVe soli, prevdzutd de ad. 15g5 C.civ- irancez, a iost abrogaie de
art. 35 din Legea nr. 85-1372 din 23 dec. 1985 {pe considerentul elimindrii unor inegalit5li;
de exern:iu, lnlre concubini $i soli). Degi nu mai esle interzise, vinzarea in{re soii remane o
oper..aliure ,,insolita et suspectd'i a se vedea J. Hurr, op. cit, p. 92-96.
r"j A :e vedea l. REGHr.ir, S, DlAcoNf;scu, P. Vasr*scu, lntraducere in drepfur civi!,
Ed..$ieri Juriciicd, CluiNapoca. 2OA7, p. 17 4.
r"rA .e vedea C. SrArE$cu, C. BiHsAN, Drept civit. Teorla generald. a obligaliilor, Ed. Hamangiu, 3ucuregti, 2008, p. 4B; L. Pop, Tratat de drept civii. Obtigaliile, Volumul ll. Conlftctu\ Ya. Universul Juridic, Eucuregti, 200S, p. '184 9i urrn.

Alteori, obligaiia asumatd de promitent nu ests aceea de a incheia el insugi

contractul, ci de a determina pe un te4 s6 consimtd a intra in i.aportul
iuridic dorit
de beneficiar {cazul prornisiunii de porfe-fort).
ln toate cazurile insd, ceea ce reune$te aceste figuri juridice in tiparele unei
singure instituiii juridice este scopul principal urmirit de p6rJi sau m6car de una
dintre ele, acela de a intra, in viitor, intr-un raport juridic cantractual care sE dea
$aiisfaclie deptini intetesului mani{eslat.

Potrivit afi. 1279 c.civ.,,,Promisiunea de a conlracta trebuie se contind ioate

acele clauze ale coniraclului promis, in fipsa cdrora pr4ile nu ar putea executa
promisiunea'. Dacd promitentul refued sd incheie contractul promis, instanta, la
carerea pdrlii care gia indeplinit propriile obligalii, poate sd pronunle o hotdrare
care se line bc de contract, atunci cand natura contractului o pennite, iar cerinlele
legii pentru validitatea acestuia sunt ?ndeplinite [cu excep{ia prornisiunii de a
?ncheia un cofltract real - art. 1p79 aiin. {t) gi (S) C.civ.li3l.
t1l

in conseeintd., formarea acordului de voinle gi formarea contracrului sunl doud

rTo.|nenle cu semnificalii jurirlice diterite gi care, deci, trebuiesc tratate ca atare
{degi codul

civilnu le distinge).

...r"i in aceastd categorie, doctrina franceze aminte$te ,,ccxtractul de negociere" (ce are ca
obiect disculiile purtate in vederea perfectdrii contractului principal) gi ,,acordut de principitf'
(prin,care pertiie se obligE numai la negocieri ?n vederea ?ncheierii definitive a contractutui).
t'r Potrivit art. 1279 alin.
{4) C.civ., ,,Conven{ia prin care pdrlile se obligA sd negaciezein
vederea incheierii sau modificdrji unui contraci nu constituie promisiune de a coniracia"
(s'n,).

lnstitritii

cie drepr civll

V. Contra;te speciate

Promisiunea ce are ca obiect dreptul cre praprietate

asupra imobirurui sau un art
drept in legdturd cu acesta Ee paate nora
ri
ciiea funciard,ou"a pio*ituntul este
inscris in cartea funciard. ca titurarur oreptutui
Lre frce obiectur promisiunii, iar
antecontractur, sub sancliunea respingerii
cererii de notare, prevede termenur
in
care urmeazd a fi incheiat contractulttt.
ln doctrina nalionard, in aceeagi acceptiune,
se rnai forosesc termenii de: ,,pre_
contract",,,conlract preliminar,,,,,.ontract
provizoriu,, etc.

cere mai inr*rnire manifestiri

proiii"iriii le
^tu uniluturud vanzare-cumperarc{in accep_
liunea sa generaid) suni; promisiu*u
de vanzare sau de curnpirare,
o" vdnzare ei apactur a" p,"i*,inJa'ii p,o-

ffinfiffi#fl;f

""p"Lre,

B. Pactul de

op;iune: promisiune unllateral& de

vEnrare
o promisiune de vanzare este uniraterard atunci cend
o singuri parte contraciant' se obrigS sd v6nd6 un rucru
irurla'"u*pere), ceaiarte parte rezerv&ndu-gi numai taculratea de a-si
maniteia, ,r[rior (de obicei in&untrur
unui ter-

men) consimldmAntul de a incheia

.ontr*tui'Ou'ujnzare_cumparare.
'J*

Promisiunea numai de v*nzare

1*"u nu**i

creeaz' ootisalii

curnp.rare) este un contract

n***l'i*t'"

una dinire p'rri, respectiv

||ffifl1i;r1ff;ti:e
Noul Cod civil a introdus
;ndti+,di^ mai
us in riomonir,
domeniu o
aficientd., resoectiv; pactul
^ institufie
de opliune.

Fentru formarea vdnzdrii. trebuie,

dec!, ca beneficiarul sd
,,ridice optiunea,,
alle cuvin_te, si accepte ofeda de uan.are'a
froiritentului), Asiiel,
Asifel. ridicarea
rirtiearoo
inseamnx accoptarea oaniaiii J*
"'u'u'j'
^*
Atunci c;ind vanzarea' preconizati
str*muta

;-;;il;##j'iif

r{'::i1:^l:,tur
iy-"'f:^f
(art.
244 :::?
c.civ. ). sancriurrea

drepruri reaie ce urmeazd

on!lune-;";;" incheiar, in rormd aute

nerespJ;;i ;";#i';"ffiff
rr aurenltce, r[
rn acest
;Hi

oe

#j,

conriacturui.

.
caz,
nuritatea absoruta a
ln cancluzie, pactul de op!,,trne se formeaz*
ca o promisiun: de v&nzare gi
p"i::.l,.iif yinrr-un contract c" uan=ur*-*rio"pll,*.
intrucar 11
pactur de
cie vanzare dar
"prrr"
ca,u,i;, se pilne inrrebaft
ri
,1j:.:;;l
reascE : pacru
J"Tllffi:
r de opriu n e esie
ir r!' r - i.il,l-ff
:-"Jl]::J
drept de opfiune,,, un contract nenumit
"
sau altceva'i
pentru a derermina
narura juridicd
f'"p[iune trei:uje sd observim
acest contract confine; o ofertfi
tu prorii""tJril un termen i3 optjune (acor
fipneficiarurui): .;;,;;
beneficiarului).
Ii
nn.;r.;r;+^+^^
.p,::y* Fi posibil;ta;;
1l
unut stngur act juridic),
AvAnd in vedere c& n:T_li
yn, dintre parfi (promttenrut) se angajeazE ferm
vdnd5 9i cd este ta fet de posibil
ca uan."[i-,.a'ii""
pactul
de optiunelr'ejJtx
.o;"
prezi ntE caracre
.pljl:clatd sau nu, apreciem
carncio;io+i^r^
iisticit ,,^^!

p,*i# ffiH;!ffiI?pro*i*iu.i
ir;";;lie
:1,f:T."^*:y1{;
p'h.
i['lL#,::

;;;"il;
;;;#;i#,,Jril?, "i""li
e unei .v a riet d! i

;;:r:: ;iyi,une

^G

p r"

*,i i

ri,

pdrlire

co_nvin ca una dinrre ere sd rdmand

l?tl,xt"11;,]ftf"3""*;:,11"::i_..1 q
:::*,?--fr 'ffi :T
ace
:-sf ii;J,riJ3.t'i:xi:":-";*F,*;;'#";;'#ffi
declaraiie se considerd o oferti
ir_""r"Uiffl

fi:":TL!:":lU-f ,::::,,:

1f..i311ry

r.,"il

contra*urui pe care

"r.rnent"r*
u*'*1"'i"o"u'n"ilXff
#';i'f :ffi i:
:"1'#,JJJ:'X;:i.l*:-:"i,::l;**"ffi
;lt
jf
;' -; ffi ;J :lil J; T;
ff : :ji:h." Hi' ?:ll:: :'j:::. g":T'"
s'"Errurdl ;#;J';'ffl[:Jli
jfJ:::r::':Tj
a
iJ:::;ffi
in
conditiile3 conveniie
:5i';Jl;J prin
J{ ;drlib-*;;;;
pact.lad.
Dact rrn' .trro*o,,I-'rv
rnrro rtara
_^
intre
data inah^;^-:i
incheierii pactu

rirdrii rermonrrr,,,

Hg"jil

,-

''*"' i2Zg
'L'v

qrrrrr
alin.

;;;

gi [4'l
(4) (/'clv'l'
C.civ.].
iS) vr
\o''

;; ;#li rfi

exerciidrii optiunii sau, dupi caz,

aceea a
- e, uu nu r ;.
^^,,,,^luljl-d?t*
iil,?

::i:, : :,?r:::; ;;,

f# 1668 atin. ?l(1)i,i,*,

:lI',
fert.
C.civ.j
$umere prdtite in temeiul unei promisiuni
de v&neare se prezumi a fi un
avans
din preiul
pentru ua,.zure
t #;- ;il
.ccnveilit
iu*.
-'"'"t'
Rezuli5 cd pactul de ont' este
un contract prin carg o persoand
numitfr
milent ep nhti^; +-rx ..^,,:l:

;-i*il;,"';ffii?",#fff
il"#';;:i li ill'i;:lji 1: 3:? ffj:-""rd
(determinai1il*
;;;;;ffi
,):1JJJ'""XJ:,T
urmd
:i#::1",:j*
se va decide ::1y.:::"pre1
s6 cumpei.e (sau si,#;j i"til""ilH,iTi,;Ji
"i:
I'1 Notarea
oo*,"
in termenul stipulat ?n antecontract pentru
curarea sa, dar nu mai rerzru de.6
exe_
lrn; Ju r.
906 atin. (1) C.civ.i.
tp,o*ruiunito,.
''r
"*iirari"tiiln.
"Promisiunea unirarerare.d6
de
vdnzare,
ale promisiunilor
arheripuri
de conrracr,,_p
.

,"

pH. ITALAUR|F,
L Avr,rFs,

*Jil-Toand

p,y,

ved;;;;;;hH;li
*jgl?#iio#""il

GAUTIER,

op.

cit.,

p, 68.

anreconlracttoi.;

a se

vedea

o""Jt"l-"",1j'jj:,,"^':""0:

j::o-o,p**ii'i;;i';';;;i;;,']X.,Zi'Jl.

*"3;fl#'Sff i:"":-;Jiy:*:ii,:::rffi ,ffi;:JJffi ',i";,,i,a,,paciu,

ffi "ii::T,:XH,Xi-:3#'i:::,1,1;ll"f":;iir:;'ii|',:iTXilf; :iiffi ,:ff;Xl
y:_f,i'",t:':1,

nurui, iar oenericiaiu r _li"

l"""irl jil
Hva{u ptrvr' tn aceeagi miisur6, gi

:xillTlTl;*':;\,n:,*lxn:##'ffi
lu

:T":T:$?#"il:Ti

sumd de bani ca pre! al ut

(in ceve promitentut
cumpdrare,
cumtrarare. iar beneficiarur"propr"ietaiar
honot;^i.,,,r?1 :n^*::y_1!u,uilnzdr!

t"." o J*rfe de
,
,iffir:l;#'"fffii:y::ffXo,orerr6
de

ciire benericiar nu

pactului de ooliune.
'"' Nu impddesirn varianta ,.vdnzirii il;il
.""rl;lo.r:l:tT'o:iff::iiT::#?ii1l:i'i:,,;Xffi1r-opiiunir")
il"#a j-11 puljl
transferuJ dreptulu;
pe considereniur
oe prolnerare de ra venzeror r"
voint arpa(iror (iar

se
cd

"r;iYl"t
"onJi4a^antir ",ti5^iiJl"]ti!iiil'J&L1ly"?.'[|j?,.ffi?,$:,.1:
jj**,:j,","::1,:'.:'astrer,

lfil?'i.".r'f'il:fl3fil,'ffffi:
3:t ;?';Eff T#' " i "* i' ie t" l,lj"""
t

in

cocr.ina

se

; 1;;il'?:'l?l'31#,3 Jili?# ilj,il?:

'ran'ceza

de a vinde mai est6 cunoscutd.

ei sub oenumire a de pacr cje

156-1sa.Tot astle!, ..r-a promesse
"I;;'fi*:'Tffi:-'filt:1ii1
vente
a pour-obier orincioar l,Slijf
unitataraie de
^11L
J:[:?i:,ilHHlTKi!l:''';%1il[T:i*lftztri,3l;;;i,"ltT5H?^i:'51?l:s:

lnstitulii de drept civil

V. Csntracte speciale

Deci, in aceeagi mdsirre in care exisld un pact de opllune la vdnzare {in sens
restricti'.'i tot astfel poate exista Ei un pact de opliune la cumpdrare. fn acest sens,
avem in vedere gi considerentul cfi ,,promisiunea de cumparare' este consacratS,
expres.gi djstinct {de promisiunea de vdnzare), in denumirea marginala a art. 1669
C.civ-l'j
C.

Prcinisiunea bilaterelE de vAnzare-cumpirare

Prin rronrisiunea birateraid ambele phrli se oblfga s6, incheje (in viiior) un
conlraci cle vdnzare-cumpdrare. Deci, in aceastd siiualie, nu exista un promiienl gi
un bene:iciar anume (sau se poate inlelege ch fiecare dintre pdrti poi fi, in acelagi
timp, $' :romitent gi beneficiar).
ln practicd, datorit6 frecvenlei sale, promlsiunea bilaterale de a contracia este
den

umiii uzual,,antecontract".

in m:.teria analizali, frecvent s-au pus intrebdrile:

- in ce mdsurd poate antecontraclul determina perfeclarea, in viiior, a coflrractului prec"nizat (urrnerit de pdrli)?
- vdnzarea incheiatd de promitentul-vanzdtor cu un ler.{ {gi, deci, eu nerespectarea abiigaliilor asumate in antecontractj este valabitd?
Rispinzanci ia intrebdrite de rnai sus, precizim cE, in situalia in care promitentul-vi:ziror nu i9i exscuta obligalia asumata in aniecontract {de a vinde lucrul
promitei-'1,-ilrri-cump5rdtor), saarta lucrului este diferitd dup6 curn
acesia se raai afid
sau nu

ir

patrirnoniul pronritentului-viinzAtci.. Astf el

- in c:.zul in care promitentul-vanzdtor nu gi-a respeciat cbligalia asumate in

aniecontract gi a vandur lucrur unei alte persoane, vanzarea tnineiata cu a
teftd

persoani este varabild, iar vanzdtorul nu pcaie fi obligat (peniru paguba pricinuiid
promitenl,:{tri-cumpdrdtor) decAt la daune-interese compensatorii;

* in cazui in care

lucrul se afld in patrimoniul vAnzdtorului

{nu a iost vAndut altei
persoanei. ia cererea promitentului-cumpdrdtor, inslanla il poate
obliga pe prornitentul-":-::n;5tor, care ,,re!uz&, nejustificat, si incheie contractul promis],sa-gi
respecte obii;allile asumale chiar gi fdrd acorciu! lut'2t. De exemplu, in situafia
,,in care,
dupd increierea unui antecontract cu privire la un leren, cu sau fdrd consiructii,
una dintr. pdrti refuzd ulterior ,,din motive imputabile" sd fncheie contractul, partea
care 9i-a lrdepiinit obligaliile ,.poate cere pronunlarea unej hotdrdri carc sd
tina loc
de contra:!'[art. 1669 atin. {1} C.civ.J.
Drept'-r; promitentului {vanzdtor sau cumperalor) la aciiune se prescrie
in
termen de 5 luni de la daia la care coniraciul trebuia ($i putea fi) incheiat
[art. 1669
aiin. (2i C.civ.l.
I1l Precizdm
cd ,,promisiunea uniraterard de a ocntracta, care se mai numegte pact ori
convenjie cia op;iune, este considsratl o lomd elaboratd de contract
wupiritor'al carui
mode! este gromisiunea unilareratd de vanzard'(s.n.)j a se vedea L poe,'op, crr., (2009),

o, 221.

'

i:l in aclsi cez,

hotSr6rea instantei va supijni consirnrdmanrur uneia dintre parti gi va avea

cai'ac1er cccstili-rliv de drepiuri (care va uanslera dreptul de proprietate asupra'imJbi{ului
de fa

promitentul-vanzator

ra

promireiltur-cumpdrbtor); vezi J-c.c.J., s. civ., dec. ni.

zoipaos.

341

D. Pactul de preferinf6
Reprezintd o varietate a promisiunii unilateralfl) care, dataritd specificurui
sdu,
are o aplicalie ce se restrange la contracteie de vanzars gi la cele ae. incruriereEl. -'
Pacfu! de preferintd po-at9 fi definii, cu tiflu generic, cafiind promisiunea
pe care
gi-o asumd una dintre pirli (promitentut) ca, ?n cazuJ in care se
va decide sd
incheie contractul avut in vedere de cealattd parre, sd acorde preferinld
acesteia
din urrnd {beneficiarului) la contractare, la pret egal.

De menfionai ca promitentur-vanzdlor

(sau curnpdr&tor) nu se obrigd sE contracreze pur gi simpru, ci numai c6, dacd se va ciecide sd contracteze, -atunci
?i va
preiera pe beneficiar. 3e exempru, intr-un contract de inchiriere
a rocuiniei se
insereaed o crauzd prin care proprietarur se obriod sd acorde preferinlr
chir:agutui,
in cazul in care ra exnirarea rermenului contraciar,
4rt iv
se va
ve Ihotdrl
rvrdr I ;d
sa v'indd
vd{luA apafia-

mgntultgl-

Dreptul beneficiarutui de a contracta cu preferinld este,

in principiu, transmisibil,
cu conditia sd nu aibl caracler intuitu personae.
Pactul de prejerinle este o promis iune valabild,
intrucit esie afectai5 numai ,46
o condiFe simpld potestal'rlrd {care nu depinde daar de
vointa promitentuluj. ci si de
imprejurdri exteriaare ce l-ar determina sb incheie uAnr"reajioi Acordurile de preferinld, mai ares sub forma crauzeror
speciare de preferinlE, au
gi alte apticatii practice. De exemplu, ?n domeniul
imobiliar pactuf oe preiJnla po"r.
fi utilizat pentru a asigura unui cumpErdtor dreptur prioritar
de a cumpara un tun ,*u
pentru a pune capdi unei stdri de coproprietare
sau indiviziune. Tot asttei, in areptut
muncii, o persoanS poate acorda attei persoane
dreptur de preferinii ta in"heiar"a
unui contract de rnuncd, fie tn caritate de angajator,
fie in caritate oe'satariai.

il. Fromis!unea faptei attuia {convenlia de po*e_fort}

Denumild gi ,,promisiune de a determina pe artul
sd ratirice un act,,, promisiunea
',pentru attul" e$te o varietate de antecontract ce constiiui* o
prin
o
persoand {promitenr) se angajeazd fa.ld de
o artd persoand "onu"nri*
{beneficiar) sd "ur"
cieier_
mine pe un iert si incheie
act luridic promis sau sd ratifice unur inchoiat in
_un
"'" ''
contul lui de cdtre promitent fdrd
imputernicirea sa prerruoireril.'

---

itj A se vedea Fn.

Dem,

ap.

cil.,

p.27.

Frinp'ucttui,an";;i"il":#:fi
3
t ":.::,1'^"S, i';;;;il;d;

te c.alte,..Ed Hamansiu, Bucure;ti, 2006.

til[i,;',].41;Tfl ?,5J',T:TluT"K,i;it,r?;n,
v6 nza re im c niria ra, i onali- ;i.;
;;;#;?. H X;:ffi HJ,iEr' ::'&""#:il,
u' nAYNAilu,
i:?t"T-{;,"*,.
s-a opinar ca pacrLrr de preferin{d nu esie o promisiune
.,,;;j:9"::9i,,::l?l"t ':^::lii
H:'?l:;''::::li'f:1i":l.g l!!y:,t.i",p"'r"; " Ju "*J-;6:;;;;li,'il"i:;;;;:#l:
.Tn*9i:::1.0"".l,::j"^l'l**^;llty;,:,i';{$#q;iln;,;;H'::.'i5;,.?';'[.nrii;I,li;
ei.in-aJ&iiil]ilil?ei'IJ&iiTJil ,._,,
::,0.:"I:_?.,11':^fl,:l-",'1'u_uy".Ttueritagi
o optiune $tidt"tl*i]""'-;ffi;; rHn' "il,i,iJ*l?'-o"*-,
rv'A6unr-! L' flYN.s'
*T'ityl.-(b:lericiaruiuii,
P.Y-Gaurren,
op-cit,,p,g4.'
c!vir_2009 regrementeaza promisrunea faptei artuia in
art. 1283, numai ca
_ '"'codul
exceplie
apaten6 de la orin.cipiut efeciutul relaliv at iontracteior. ii-."niml,'oolirinu
,i
iurispiudenJa tranceza au eraboral i"tt""ga i""i;L I convenlier de porte+oft,
a se vedea,
"
op.,,cll. p. se-se

lnstitulii de drept civil

V. Contracte speciale

in ccncliiiile de mai sus, ,,vAnzEtorul rSspunde fa15 de terlul de bund-credinld

pentru evictiunea ce rezultd din exercitarea preempfiunii" {art.'?733 alin. (1)

Astfel, atunci cand moarlea preemptorului a intervenit inainte de expirarea termenului pe care a fost constituit, dreptut de preempliune opereazd gi dupd decesul
titularului sdu (fiind preluat de succesorii sdi in drepturi). in acest caz, termenul se
reduce la 5 ani de la data constituirii, dacd a fost stipulat un termen mai lung

b.civ.ll'1.

in cezul pturalitdlii de preemptori, care gi-au exercitat preernpliunea esupra

aceluiag: bun, art. 1734 instituie o ordine intre titulari (in raport de situalie). Astif,
vdnzarea se incheie:
- cu :ilul6rul drepiului legal de preempfiune, atunci c8nd se aflh in coflcurs cu
titulari a: unor drepluri conventionale de preemn{iune;
cu tllularul drepiului legal de preempliune ales de vdnzdtol cAnd se aflA ?n
concurs cu al.li titulari ai unor cirepturi legaie de preemptiune;
* dec5 bunul este imobii, cu titufarul dreptului convenlional de preempliune care
a fost r^':i i,-rtai inscris in cartea lunciard, atunci cAnd acesta se afld in concurs cu
atti lituiari ai uncr drepturi conventionaie de prcempfiune;
dacl bunul este mobil, cu titularul dreptului conventional de preempiiune

iart. 1740 C.civ.).

Din dispozitiile coroborate ale art, tz$9 gi 1740 c.civ., rezulii cE dreptul de
prempliune esle, numai in principiu, nefransmisibil.
c) Dreptul cie preempliune in legi speciale

avand C?ia certd cea rnai veche, atunci cand acesla se

litulari a' 'rnor drepiuri convenlionale de preempliune{2].

afli in concurs cu alti

Ordiiea instituiiE de art, 1734 aiin, (1) C.civ. este imperativdSub aspectul legii apticabile, art. 125 din Legea nr.?1/2A11 stabilegte cd prevederile ai-i. i734 C.civ. sunt aplicabile, ca exceplie, qi drepturilor de preemptiune
izvordte i;n oontractele incheiate inainte de intrarea in vigoare a noului Cod civil.
Aluncl c6nd drepiul de preemptiune se exercitE asupi-a unui singur bun
cumpira.: de te4 de la vAnzdtor (impreuni cu alte bunuri pentru un singur pre!),
vinzdioii;l poate pret;nde de la preemptor numai o parte propo4ionala din pretul
conveni: cu ter!ul.

ln ca:ul in care s-au vAndut gi alle bunuri decdt acela supus preempliunii, dar
care nu c'rteau fi desp*rlile de acesta fdrd. sd il fi odgubit pe vAnz&tor, exercitarea
dreptuii-ii ie preempliune nu se poale face decat dacd, preemplorul consemneazd
prelul siaSilit pentru ioate bunurite vAndute Jari. 1ZS5 ati*. (2) C_civ.l,
in coiceplia Codului civil .-2009, dreptul de preempliune este indivizibil qi
netransnis ibil (ari. 1 739 C.civ.)131.
VAnza:"ea bunului cu privire Ia care exist6 un drept de preempliune c6tre un ie(,
este vaialild numai sub condifla suspensivd a neexercit5rii dreptutui de preempfiune de ci::e preemptor (art. 1731 C.civ.)lal,
De reguiS, dreptul convenliona{ de preemp]iune se stinge prin moartea preemptorui:.ri, cu exceplia situatjei in care a fost constif uit pe un anume termen"

t'; Pot:',ril aft. 1733 alin.

{2} C.civ., ,,clauzele contraciului incheiat cu te4ul avand drept

sd i::oiedice exerciiarea dreptului de preempliune nu produc efecte lata de preemptof

(a se inle '::ge cd orice clauzi care limlteazE sau impiedic5 exercitarea drepiuiui de pr+.

Poti'ivit art. 123 din Legea nr.7ll?0oj1, prevederile referitoare la dreptul de

preemp{iune.cuprinse in tegile speciale sunt completate cu dispoziliile arl. i7G01740 din noul Cod civilttl.
Precizdm cd ciispozitiile noului cod civil completeaze reglementiriie iegale
anterioare, precum gi pe cele convenlionale privitoare numai la contractele de
vanzare-cumpdrare incheiate dupd intrarea in vigoare (nu gi la cesiunea de
cirepiuri litigioaselg.
Dreptul de preempliune al cumpirdiorului reglementat prin alte acte normaflve
prezintd unele pariicularildfi, pe care le prezentam succint, dupe cum urmeazd.
Potrivii aft. 17 alin. (1) din Legea nr. 10/20ol,locatarii imobilelor restituire perindrepti{ite, av&nd, printre altelelsl, desrinatiite de unit6.ti gi institulii cie
1o19to1
inv6tdmdnt de stat, unitdti sanitare pi cie asistentd medico-sociala din sisternul
pubtic' irnobile ocupate de administratiils financiare, trezorerii etc., instituiii
cuiturale, precum gi cele ocupate de sediire partidelor politice, ,,au drept de preenrpiiune
la cumpbrarea aceslora".

Potrivit arf. 37 din Legea nr. ss/I994 privind exproprierea pentru cauzi
de utiriiate public6, jn cazur in care un imobi{ expropriat este scos la v&nzare de c6tre
expropriatorul care nu a putut realiza lucrarea de utilitate publicd (ce constiiuit

scopul expropfierii), fostut proprietar (exprapriatul) are un drept prioritar la

cumpdrare, pentru un pre! ce nu poate fi mai mare decat despigubirea primitS
la expropriere, actualizaii.
Dreptul prioritar la dob*ndirea imobilului expropriat are urrnEtoarele caracte-

ristici:
* expropriatul igi poaie exercita drepiul prioritar !n alte cazuri de instrdinare a
imobilului dec6t prin v6nzare (precum in cazu] dreptului de preemptiune);
prelul redobdndirii imobirurui de citre expropriat nu poate depdgi despdgubirea actualizati (are o limitd maximd);

sr>op

empliune 'iste nula de drept).

Fr Poir,\'it dispoziliiior art. 1738 C.civ.,
,,in cazul in care bunul face obiectul urmEririi silite
sau este scas ia vAnzare siliid cu autorizarea judecAiorului-sindic, dreptul de preempliune se
exe.r^gitd ir condiliile prevdzute de Codul de procedurb civiii".
IJr Poir:vi! ar!. 1737 aiin. (t)
C.civ.,,,Dreptul conventional de preemptiune in leg5turA cu
un imobil :e ncteazi in cartea funciarA".
ldr
-.
r'' Bezuitd
ca actui incheial in{re venzEtor gi ie( (in acest caz) nealectat de modalitaiea
previzutE Ce lege, vali sanclionat cu nulilatea relativd.

Penhu. dreptur de preempJiune creal prin conventie, dispozifiire noului cod civir se
_-,-Fl
aplicE numai coniracielor inchei;rte dupd 1 octombrie 20i1
1art. iza afin. (a| oin Legoa
nr. 7112001
fal

1.l.

Pentru'cesiunile de drepturi litigioase iftchsiate lnainte de intrarea in vigoare a Codului

civi{.igi p&stregzi aplicabilitatea dispozifiile art. 1402-1404 din Codut civil de d 1864
iarr. j24
din Legea nr. 71/2O1tJ.
:g vedea, in compietare, anexa nr. 2 !it. a) 9i pct. 1 de la ltt lir. b) la Lega
nI. 10/2001, republlcatd tn M. of. nr^ 798 din z septembiie zbcs, cu modiiicdrile uilerioare-

il.l

riS.;:.:

tnstitulii de rirept civil

V. Contracte sFeciale

Polrivil art. i2B3 alin. {3} C.civ.,,,lntentia promitentului de a se angaja personal

nu se prezumA, ci trebuie sd reras;i neindoielnie din contrc;t sau din imprejurdrile
in care acesta a fost incheiat" (s n.).
Angajamentul promitentuiui este constilutiv al unei abligalii de rezuliat. Asllel,
mijloacele conteazd mai pulin in rapon cu finalizarea care este esenliald.

Daci terlul refuzd sd ratiiice actul sau dacd ratiiicarea devine imposibild {din
cauza decesului, incapacitdtii etc.), actul incheiat pentru el nu va produce niciun
efect, perfectarea contractului nemaiavdnd loc,
in caz de refuz a ratificdrii, pron']itentui gi beneliciarul contractant vor trebui sd
igi res'tiiuie ceea ce au executat in temeiul acelui act, pramltentul fiind rdspunzdlor
cu daune-interese pentru neindeplinirea obligaliei pe care $i-a asumat-o.
Tot astfel, ,,cel care se angajeazd la a determina un te( se incheie sau sE ratiiice
un act este tinut $5 repare prejudiciui cauzat daci te(ul reiuz5 sd se oblige sau,
atunci c*nd s-e cbligat Fi ca fideiusor, dac* terlul nu executd presta.tia prontisd'.
Ca exceplie, ,,promitenlill nu rAspunde dac6 asigurd executarea obligaliei tertului,JErd. a se produce vreun prejudicju creditorului." [art. lZBS alin. (1) 9i (2) C.civ.].
in cazul in care terlul ratifjc* acful, promisiunea este indeplinitE de cdtre promitent, realizAndu-se sccpul mediai, adlcd slafornicirea unui rapoft ju{idie contractua!
intte terl Fi beneliciarul promisiunii.

Particuiariiatea acesiei conveniii consid in faptul

ci,

dacd ter{ul ratificd actul,

acesta s va perfecia retroactiv, ab initic {Cin momentul incheierii saie).

Promisiunea de porlelart apare deci ca o conventie accesorie fala de actut
incheiat in contu! te$ului, o conventie ce nu se confundd cu actul peniru a cdrui
perfectare promitentul se obligd a furniza consimthmintul terJului.
in potida neatenliei cu care a fost tratata de legiuitorul oin zoog, promisiunea
faptei altuia a@ numeroaso aplicafii practiee.

De exemplu, in cazul incheierii de acte juridice in numele gi pe seama unei

psrsoans absente sau a unui incapabil, fdrd a avea imputernicire legald sau
conventionald. Tol astfel, atunci c&nd doud persoane se afla in proces gi una dintre
ele decedeazd, caz in care unu! dintre mogteniiori se in{elege cu partea adversi
sd pund cap{t litigiului, dar se..obligf; potte-iort sE ii deterrnine gi pe ceilalti mostenitori sd consimtA la tranzaclietll.
F.

in

Dreptul de preempliune al curnpdrdtorului

principiu, litularui unui drept de proprieiate (inclusiv al unui ieien) poale

inslrd,ina dreptul sdu, liber, oricdrei persoane (fizlce sau juriclice).

Ca exceptie cie la principiui fortei obiigatorii a contractului, tituiarul clreptului de
preemptiune are, prln vointa Jegii {sau prin convenfie), posibilitatea de a se substiIui persoanei cumpirdtorului iasum&ndu-pi evident gi obligaliile acestuia).

a) Definirea cireptului de preemptiune

Dreptur de preempliurre conferd preferirrtd unei persoane .umitd
preelnpfor ra
cumpdrarea unul bun, ra prel egar, atunci cand proprierarui e.oesruia
ir uinei;{'pJ
exemplu, dreptul de preenrptiune ar chiriagLrlui ler cr.rrlp;irarea apartamen.iuiui
pe
care l-a inchirial.
Dreptul de.preernpliurre osto un mecani:;rlr jurirric c;,rrc crr.; regurri
reprezintd o
voinld legard (ce depagegte intcres(-)ro p;rrliror r:orrlrar {rrrle, r :r
carc. in principiu,
opereazd cu respectarea
prin
Degi
instituirea unLrr dr<lpr r1o lrroelnrprruilr) cr:it(,r flrq)c1ir,;i, in general,
riber_
tat$a contractuala a persoanei, exiutonla kli nil tri,rrr:jf()liltiti viri ,jilrea intr_una
fortatd, deoarece flu este subsiltuitii voir.rlu vllrtlt'ltotulul rlo a i.n:;tr,,.irtA,,,;
uu ing[O-4l
numai libertatea acestuja do a-rsi aieget porr;\.tJilil cuiltl,i.U,;\l()t.tt,Lti,

conrjiltilgr.corr[p3ciurllo;12i.

b) Exercitareo gi intetarea dre:ptLtlul tlt:

...orJ

civil

;;;#;:

Dreptur de rrreompliurro s;..xcrr;itirr, irr r;azur v&nzdrii

dc bunuri mobiie, in
termen de cel rnull 10 zilo cje lit c.lata r:orrrtrnicdrii
ci:iile prsempici a notificdrii, iar in
cazul vdnz?irii <i'burrtrri inr'rrilL;, ilr lcrrnron crc cei
nrurt sb de ziie ce ia oata
eomunicdrii.
Potrivir art, 17r0;rrirr (it) c.civ.,,,titurarur crreptuiui
p'eefiipjiune

de
care a res_
pins o oforltl rje vfrrz;rro nrr i5i rnai poate exerciia
acest dfepi cu privire ra con_
tractul ce i-a fost prr.,pus", crlcnil se considerd.
respirsd dacd nu a rost
termerre'ln prrerviizrrto clo lcgr:.
Hxercitaro' chcpturui de preernpliune produce

acceprate in

doud efecte ciistincte:

oonlri,rctLrrur cJe vanzare-cumpdrare dintre vdnzdicr
gi preernptclsr;
*' dosfii,t^r'*a co.tri.rcrr.rrur inctreiat
anlerior intre venzetor gi fe1,t.

-' incheleraa

lrlP'trivlr arl. r730

arin. {-1) c.civ., ,,tituiarui drepturui de preemp}ir:ns,
numit preeirptor,
,_Ln
r;UtrrJ)0re cu

ponto r;i\
L'r

'

t:t,rnltllrtrtt_; i'rt nr1:,

Codul civil reglementoaz.l clrcptul c[' preorrrl rliltrrr lrl rrlrrrllriirtorulLri

in ar1. 1I301740 iinsistAnd rnai mult, izsttpra motlttllllliku rltt ttxt.r11!1,11at).
Potrivit art. 1732C.civ..,-vAn;llliorul osto ulrlrgrrl ririt rrolilir:e
rl: indatd pteemptorului cuprinsul contmctrjlui inchciat cil rrn krrl.
Notificarea trebLlitl sii ouprindd ntttttrrlo rii prr,rrrurrrL,rle vllr):rlrLorului,
descrierea
bunului, sarcinlie care il qterveirrz.{, Io.rrlrontl .,;;r rjorriJiliilr,r
vitnt:;,,rii precutn gi locul
unde este situat bunul.
Preemplorur ?gi p<Lare exocrlu drc)r)ttrr (rc
;rrr,rc.rrrptiulo pr.in i;omunlcarea cbtre
vanzdtor a acordului slr.r cre in<;hera corttririrrrrr rjo vilrrzarel,
ilsoljld
narea pretului la dispozilia vitrrzr\lonrk.ri.

iJ'iori.lale

r'r A :;e vedt,a

.J. l-iuET, ap. ctt.,

FF. THFnE, PH. S|MLER, Yv. LFauilTE, Drait civil. Les obligations, Dalloz, paris, 2005, p. S1j
si urm.
l'i Penrru anranunte in materia promjsiunii faptei altuia aplicafii)e sale practice, s
a
91
vedea L, Pop, op. c11., (2009), p. 596 Si urm.

ytr

bun'.

p. 112-115.

;.ur. I73r c.civ.,

bunutui cu privire ra:are ex.s,d un drept oe preor1'!i1rne
'olrivil
lq'1;;rl si*rco'rventionar"vanzarea
se poate race c5tre in terl numa'sub co;rcil;a suJpensiva
a
r)rlexer(:*hrii rrrr,prLrrui cs preempiiune de cdl.e preemoroi,
Fezurle ci edLI i.lche:at inrre
acesr caz) neafectar oe mooaiitaiea
frevazurd oe resr. -*i" ,in"liorut ,u

;#l;l:T )ililij:"

346

lnstirulii de drept civil

".__.

v- Contracte speciale

xercitarea dreptului prioritar ia redob&ndirea irnobilului

este muft simplificala
-"
in comparaiie cu procedura de exercitare a drepturui
a" pru"mpiiu#r.'
Potrivit art. 1746 C.civ., terenurile din
fondur forestier afrate in proprietate priva_
fd se pot vinde cu respectarea, in ordine, a drepturui
de preempliune ar copraprietarilor sau

347

pdfire nu re pot inrdtura. conventionarf jr. Aga se justificd

faptur ca ere opereazd. rn
faza form*rii contracturui de vdnzare-cumpirare
,ir,'ur ur,,l,,i#rr,o,rt.
igi n"
obrigaiia de informare.esle o dispozilie imperaivd "u
J*"lnfiu'i* ,n .on"t*n,,p-""*
rinutur oferrei' Asrfer, profesioni$tur rrebuie .i-r inf*,*r*J
;;;;;;;";
in reg6tur* cu aspectete eseniiale ale contractuluj, cum sunt;
ia,jntitat*" pi"Or*au
caracte!'isticire esentiafe are produsurui sau senricju!"r,
pru;r, ,uu'iiiirt,irpa .u.;
"u,
cheituielire de rivrare; modaritalire de pratd, de lrvrare
sau de pre'tare; dreptur cie

vecinilor,

in.ales]e condifii, apreciem cd statur e$te titurar

ar cireprurur de preernptiune,
numai

dacd are gi caritatea de coproprietar sau proprietar

ar terenuriror invecinaie
{celui care se vinde).

denunJare unilaterald a ccntractului etc.

lniormarea trebuie $A fie completd, corecte, precisd,

r*;evantd, clard, ugar de
inleles Fi bazatd pe principiul bunei_credinte.
Nerespeciarsa,,obligaliei prealabile" de informare
a cumpa16torului-coflsumator

d) Sancliune

Nerespectarea dispozitiiror generara

referitoare
dreptur de preempfiune se
sancJioneazA cu nulitatea relativda contractuluj.
'a
Titularii drepturui de preempiiufie qi suceesoriiiorvor
putea cere in ju$lirie anularea sa (nu. gi pdriire:

se sanctioneazd cu nurilafea coniracturui, deoarece

aga-zi;a

,,0briga1ie,, de infor_
mare est mai mult o condilie de validitale.
ca regurS, sancliunea nerespectdrii
,,obtigaliei de infarm;:e,,va fi nuritatee
rcrafnzd (9i nu absolutdi.
obligafia de cansitiere presupune ca, pe
iang. obligatia de informare, vdnz6_
torul (profesionist) trebure si mar furnize."
.onru,nutoriror gi arte eremenie pentru
ca ,'decizia pe care o aciopi& in fegSturd
cu acrrizilionarea i:nui produs sE
corespunda c&i mai bine nevoiror rof
{a*. s rit. c) oin iegea nr. zu8/2004privind codur
consumuluil.

v&nz&toiur uu, ru4ui), o*o*r*"u sancriunea

a fost insiituitd
pentru protejffrea ceior dintdi.
poate li nromovaie indiferent de
buna sau reaua-credinid a

"r,#;'r$:fl,I.anuiare
Dupd

expirarea termenurui de prescripiie

a acjiunii Tn anurare (de 3 ani), v,nzarea se mnsorideazd, cu toaie c5
s-a incheiat
- - au n*rurp*.t'*r*a lonoiliiror
imperative

ale legii {dreptut de preempliun_1.

De menlionat cd' nutitatea reiaiivd' paale
fi acoperitd prin canfirmare expresa
sau tacitid de c*tre cei indreptdtilisd
ceard pronuni*ru* ei de instanfa de judecatS.
confirmarea tacita intervine in situalia
in
tiiJrurii dreptuiui de preernpriune sau
succesorii ror in cireoturi nu introduc
"aie in nuritate
acriunea
rerativd in termenur

In rapori cu obrigatia de informare,

obrigafia de consiriere constiruie
un supridint*i si ;";;;:i;';';"cipiu, in r,rnizarealuluior
cateil:*l?;"#i:'3:"J,.il;,':,
obligatia de consiliere se justificd prin
aceea cii-, unecri, consumatorul
are
t, numai de informatii, ci gi

de

prescripliel2I.

de

ff;?i8
G. Manifest5ri ale

consirni5mdntuluiin vSnrarea de consumagie

v*nzarea cie consumatie iniroduce conceptii

si institillii specifice drepturui
sumatiei dintre
care cer putin doud

opereazdil;;.-

con_

Facem

nT#*

u" inro,m?*,-;i;G:i" de

"aii-J,

consiliere 9i obtisaria de

caracterjstica principara a acestor

,,obrigalii" este ce sunt impuse antecontractual, de odinea publicd, gi nu de
*ii.," pirfiiorexprimata prin contract, asifel cd

a se vedea FF. DLAK, op. cit., p.3T-rB.

i]] T-:l,y:l-":nre,
A se veoea L PoP' Teoila generele u iatigutiiir,
Ed. Lumina

p. 53.

l?A se vedea p. VnsrrEscu, op. clt, (A006).

D. 3

- ' 'A$a cum s-a aritat in doclrina, orice informarie conrie.un_!,u]; a se veciea y. prcoD,
Le dpvoir de loyaute oans re*ecutai ju
c;";"; i_-d:D:, paris, t9e;. D. 122.
r"'cu prrvire ia
derimitarea.onrisa.,iei ie;oi;irilr"ir
obligalia de .nrormare; a se vedea
,.98,:?y:',

cansuma!iei, Eo. sr"*luioi."a,-cjJ;.,nooo.u

?*otu!
.2a:i, p.41.
ce
parlicu,arizeazE obliga!la Ou
.''Ueea
atitudine^ cometcianlutui
as/sra

pe consumator or;n

Lex, Bucuregti, 2000,

i

,:':E'.

^l#r,l"flea
*ri*ilt o*at cereraite
obrigatii specifice
n?"*l,l"i:u
pa4iior. Asrfet, comelciantul
tre_
,."raiiiiu crtonsumatcrul,
y\::.:ti.y, in "oop*r;iii
iar consumarorut
sd comunice ao't*ptdrite sa/e gi'st fL
oescnis un,ti diarog cu

c*merconsilierea nu este, rJeci, un simpru

accesoriu al obrigaiiei de informare,
ci o
variantd autonome a acesteia,
ar c*rei
*p,rar este mai restrdns dec6t

,aobiiga!iite precontrcctuale,,
ranzairuii-iifesionist.
Dreptul consumatiei consacrd^t*trei
aga_zise ,,oniigalii precontractr_rale,, ale
vdnzd_

obrisalia

proresio'

protectier consumatoruiui,buie sE aibd o conduitd

acordurui

succinte prezentdri are ceror

doud inedite institulii contractuare, intrucat
upr*l',*,T c6.se afrd in regdturd directd
cu rorirrJ^' .or"imrdrnantutui consume,st.

:"_r.1fi;;:t.r,"nis1:

=iul,-ou o p'rere c.,i parrea unui cunos_

Notiunea de consiliere implicd

o eonduitd nt
nistutui care sd orienteze, in mod perrine"t,
Aceaste obrigarie aduce in disculie,
"d*;#;i::':

de voinle ar pSrtircr.
la aga-ziseie ,,obligalii precontractual,,
lefelim
-...*'**'|s
la
,s
dreptuf
w'GFLur
Oe ,,Qerll
ue
:"
9i
,,C*nrln!,a"r"
unilaierala,,.
Nq,

,n

"o"uiii"r"'"iLe

de a_l

rundamclrate pe curoagrerea
produsurui sau serviciurui,
l,o11y]a1ga-rnoitp-in;'iriprii
impricarea
rui in procJs.ui cil t-u'areloecizic.
de cdtre ccnsunaro:;
a se vedea E. BezrN, Le consientement
ai
o*nr, Lit]e, 19g9, p. 32.

foiiii*ilui

::-f"reffiffigssa#sr

tnstlr.ulii de drept civil

I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I

V, Contracte speciale

oirl nl (::rlon{1i do iniormare, daracdrei profunzime, din perspeciiva executairji obligaJieli, ,:r;{e mult nrai pronunlate.
Poiii'ril art.37 din Legea nr.2g6/2004 codu{ consumuiui, este interzisd comeroiilli;trtr:a produselor care nu sunt sigurc, cat gi a produselor neinsolite de clocurnent:lirir obligatorie prevdzutd de lege, prirr care sd se ateste c6 ele au fost leslate
gi cerliiii:ate.
ccimerciantii trebuie si se asigure cd produsele oferite spre comercjalizare sunt
sigure li sd ittformeze consumatorii asupra factorilor de risc in utilizarea gi consu*
rrrul acr:siora (art. 36 Codul consurnului).

Poiflvit a''t. 22 codul consumului, se interzice comercializarea produselor ce

irrita prcdilsele alimenlare, fdra a fi astiel de produse gi care prezintb riscul de a

ii

pericol sdndtatea satr $ecuritatea cofisurnatorilor, conform regiernefitdrilor

vigoare.
Po'.i,vit arl. 1 alin. (1) di* Legea nr, z4il2eo4, obligalla de asigurare a securiif,lii
produs'r, or opereazii, incd din momentul in care produselo sunt puse pe piald (ai
continr:5 gi dup6 contractare).
Puier,r spune astfel cd obiigalia profesionistului de securitate a produselor este
contim.ti.
plrne
legale

ir

cumpEfitorului-consumator cle,,den unla re unllaterald',.

Eferiele actului juridic sunt ordonate de trei regull (cu rang de principli): principiul.fo,iei obligatcrii, principiul irevocabilitijii gi principiut retariviralii.
ln b:r.za principiului forlei obligatori (pacta sunl ssrvanda), contraclele valabil
inclieie.e produc efecte juridice (obligatorii) pentru piriile contractante.
?orrtrtil principiulu! lrevocabififfili4 conrra,ctul nu poate fi denunlat uniiateral.
Drorstuf

Astfel,

la

reguld, odatd ce subiectele gi-au clat co'rsirntdmdntul, iar contractul a fost

valabil ircheiai, pdrlile nu mai pot reveni unilaleral asupra existen{ei contraciului,
fiind abi:gale sd execule clauzele contractuale.

Drepiirl de ,,denunlare unilateralb" al curnpiirdtorului, instituit de art^ g2 din

Leg.ea i:r.296/2004 {codul consumuiui), consfrluie o excaptie de la regula de mai

susIt].

Drepiul ccnsumaiorului ra ,,denuntarea contracturui" ,,nu poate fi anulat sau

restrans ce nicio clauzd contracluali sau de iniebgere intre p5r.!i, (ad. 84 din
Codui ccrsumului)ca r::iurF juridicE, dreptul de ,,denuniare unilateralff' al consumaiorului poate fi

atagat fle acordului de vointe, fie inceilrij contractului.

opirim cd ega-zisu{ drept de ,,denuntare unilateral6" (potrivii traducerii nelnspiraie a ir:,:ului origirial), reprezintd o iaculiate acordatd (ad legenl,,achizitcrului,'de
,,a se re i|age de la ssmnarea contractuiui", care se traduce juridic prin posibiliiatea

lui

det,

349

n so dezit:o (a reveni) asupra cansimldmantulul dat la perfectarea contrac_

tLtluilli.

in

corrsocinli:i, po foncl, facultatea de a se dezice acordatd (de lege) consu,

in droptul stiu da a rcveni(dupE incheierea contraJtului) asu,
pra consirn|iittr;)trIttIt ti tittl (anterior) Ia perl'octaroa acestuia.
F)urrctt-rl rjo vodcrc uorc'prrndr], irr gJeneral, taorisi formdrii
,,in etape', a coni,actirlr.r, l)r)trivir o;hrciir, tjoQi irrtr.'o prirnrl fnzil consimthrnAntul profesionisturui
s_a
irrt&lnit ctt t:ttl :'l r:rilir,lrnrirlorrrlqi, 6ci6trilctrtl 1p e:jt6 pr.: rieplirt to'ilat (incheiAt),
ci
dr:ar provi.rori(1, ulnllt t(l c;;1 isi 1r,11;11'1q111 tle rkrzicoro,
Jre mistrrd rje co|rsun.latorul
nrt i{;l ox+xrtitti tltr.:ptttl rkr rrrlilrr;lr[il, r:ilrrsinrliirnfirrtLr] s/itr Sii Se rlafurizeze,
iar
contradlll s-,tl lir'r r',rrr:;,lirltt,,., lri'ttrrr r;r'inr I Vlr f i rioplirr tot.nlittl:,1.
Drc.)ptul rlo rlfrzir:nrrr irl c{)nr;tllnitlrlrrIri
llr,viirul rlrr ilorItl i:r)rrs,;rrrnrrlrti q;i iegilf:
SpeCiille in ntattltttl ('til() il| rhttlt! 11t11,11 q,.t
11t;tttul rh.r rrillrr;t;tit, rr cort:litrrli:rrnl-"rntUlL.ri.
lndiCafoa,,tt:rtrttrrttthrl (i(1 t{!lIr('l1lo,'!l r:,rrr,,titLri1 rrrtir rlillJrr cl;.ttt;:t:lg
ninirlale
Obligatofii p(t Calrrr o(llttlrr(;lll rlrr.rt,lri.,lllrrlirt{, :,,t r,rrtvicli lrrlrrrirr,,rr
lc r;orrllnri [1tCL. l
lit. g) din anexel la lcgtr j.
nrat<rrr.rlr.ri sr"r lrflrJrroo

H.

ArvunA gi acontul

_,ljlunu

este, in clont:rll,

tl,n.,ltl!tt trtlt ttn :u!lur{,/l/i,tr:l rlr) vil1,,i11(;11)l),rt

PfaCtiCa jUdOCSlOfeaSCtllr;l it ;ryrtnr;l;rl, rIr trf ir,tttrrlJril, r1v11rt ,

,r lilrrrl . r1, 1;irr{1r
intf-un aniecontfact Care, in cfu rltt nitl)t!tll(.1,il{r,rvrilt,,iitll, V,t {,ilil,illlill
tl;tu|t,1. in
te rese com?ensaiort $uportale ckr litr tr rr r ( :l lll rr I I rtl,r
I
Putem spune aslfel cd, in r;ortr,llrl, ,,,u,,,,,, ,,,,,,,,,,,,,1.r j,i r tltlil
,t.,trnt,iu;i!(t,u(t

antecontractelar.

Arvunaesteconfirmaioriegi perraliziltorlro(;Ut. llr,t,l l,:i l,,,lt,r:rtv)

Arvuna coniirmatorie este su/ilfi clet l>atti (tiilr rrlln lrrrrrrrll
[r11 111t! ,tlr,)

1,,, 11111
promiteniul-curnp5rdtor o dd promitentultLi-varr;:Jtt,rr (ir (\,ir..lrr
ts, l,(,tt,ti! ,rltti ,rttt,
contract {de reguiS, o parte din pretul cootracrulLlj rlu vilri.rrrrn,liirl,rlrilr)
1,r ',1,.,,
in caz de neperfectare a conkactuiui din ourpa rrnrrrrr rilrrlrt,
r,iirrr, rrrrrr,,,r,.,r ,,ii Ir,,
pierduid ori restiruitb dublu
1844 atin. (1) gi (p)

[art.

C.r:iv.l

conditiiie de.maj sus, dezicerea(se tdtraclot,vt:zi fr., ir l,r,rIrlr,r, ,1,!

r {rlr, .,|r :,rt ,r!i
, ,l1i oin modalitaie
este
de incerare a contracturui (preiuni crr:nrutlrurtt.r i,itttt,tt,,ir,tt,t.r
i,,,,r1rrrrrrl
incheiate pe
ct una Ou,,r&ru"i rr.: a corrsirnliirrrlntrrlrrt,,
' A Se 9.:1?j1
vedea "?d*:,*inatd),
J. Gorcovio, pfolejarea conshilldn.,etiluhil',.lt,,tltt :.1;ttt,t..
l,tt l. ,.,.t
nr' 289/2aM ptivind tegimut juridic ar contractetor pu,niru
cu,su,,, r.r-,i:rltt;trtt t,ttp,ntrt;tr.,,ii,,t
perp^?1ne fizice,in Dreprul nr. giZO0S, p. 2B_g?,

''' ! ermenu l de ref lectare (de relractare, de dezjcere, de rdzganrliro ltr; r r{ r :,r r , r rnrri r, ril
)
cu Iermenul de reflexie (acordat consumatoruluj anterioi
irrchoicirii cclritr,r,'lt,rtiir, rtr: rt,,i,rir ,r j
in vederea cumpirarii unui inrobif) sau cu termentui Jigru1i"
1",ror,,roi, ii,, r,i,,ii,ii1,, ,r,,i ,,
Pentru- achitarea datoriei).
r"r lntr-o
opinie sepaiata s-a apleciat cA vAnzarea cu arvunil orito () \/ilr/,lirl. , ,..,,
a se vedea J. MANoLru, Sr. R^Us(;rlr, r..trqtt r.ivil (.,,tttt,!,,,.
l1::l:f:i,!:
"aT11re;cum;ira1e;
unrvrsitatea,,Al
l. Cuza',, lagi, 1984, p. 4g_49.
I-iA se vedea C.S.J.,
s. civ., dec. nr. 674/199a, in DreptLrl nr. 12l19g4, p. {jt,.

ir) I',c''ivit legii,

consLrmalorui are dreptul de a ,,denunia un;lateral" contractul ,,in terfien
de 1a .rii. :Llctdtaare, lird penatit{li $i ffire invocaree vreinuj motil.
7 aiin. (ij tin o.e.

nr. 1:10,?:ritol.

lart.

institulii de drept civii

Arvuna confirmatorie este o clauzA penaE, desarsce este un mod apane de

evaluare anticipati a cuantumului daunelor-interese datorate in caz de neexecutare culpabil6 a antecontractului.
Arvuna ests gi penalizafoare. Astfel, dacd ,,in contract este stipulat expres dreptul uneia dintre pafti sau dreptul arnbelor p4i de a se dezice de contract, cel care
denun!6 contractul pierde *rvuna daid. sau, dupa caz, trebuie s6 restituie dublu!
celei primite" (art, 1545 C.civ.).
in consecin!6, arvufia are un ral dublu: rol confirmatoi.iu (consfinland incheieree
contractului) gi rol de dezicere {permitand denunlarea unilatera}d a contractului}.

Deoarece vinzarea.este un contraci biraterai, putem soune ce obiectur

contracrului de v1nzare-cumplr?re
dubru. obriga\ia principalS a uanzatorutui are
ca
?ye
obiect predarea lucrului, iar obligaiia cumpdrdtorului plala prefuluftr.

+rrnl,

,,prestatiile ia care se angajeazd pdrfile nu inseamn6 nimic__alceva decirt ac{iunile

-i sau

pA4itor)"{?i.

inacliunile de care sunt tinute p64iie (conduita

ln condiliire de mai sus, in cete ce urmeazd, ne vom ref*ri ra obiectur
derivat
(ff]ate rial) al presialiil or pSrlilor.
A. Luffu! vandut

Poirivit art. 1546 c.civ.,,,Arvuna Ee restituie c6nd contractul inceteazd din

Pentru ca vanzarea sd {ie varabird, rucru} vandut trebuie sd indeprineasc6

mai

cauze ce ilu atrag rispunderea vreuneia dinlre pdrli".

Arvuna se aseamdnd cu acontul (reprezentdnd, de reguld., o parte din prEul

vAnzdrii) gi se deosebeqte de acont, care reprezinte inbtdeauna (9i nu ocazional) o

multe cerin{e.

pade cjin pre1.

4, Obiectu I contrastului de

o) Lucrul vdndut trebuie sd iie posibil

vf, nzare-curnpd

Obiectul contractului este un subiecl dispiltat in docJrind.

Dificil de conturat aste qi raportul dintre obie$ul contractului gi obiectul obli"
gatler Doctrina apreciaz5 ?nsd unanim cd intre obiectul contrac{ului (obiectul

vointei pdriifor) gi obiectul raportului obiigalioflal {obiectului obligaliei) existtr un

raport de determinare (dictat. de func{ionarea conceptulu! de coniract, al cdrui

undament es{e voinla pArtilor)11j.

Potrivit art. 1?28 c.civ., ,,obiectul contractuiui il reprezini5 operallunea juidicd,
pre.clm vanzarea, locafiunea, imprumutul gi aliele asemenea, convenitE de pdrli,
f

astfel cum aceasta reiese din ansamblul drepturiior gi obligaiiilor contractuale,,

," ^ 1i2l

Din textul de lege rezurtd cd obiectur contracrurui ests ,,operalia juridicdpe care
pdfiiie au inleles sd o realizeze", iar ,,obiectul obliga{iei este presiajra pe care
contractantul se angajeaed sd o execute". De exemplu, $-a apreciat ci in cazul
vAnzArii, obiectul contractului constA ?n transferul proprietdtiitsl.
De precizat ca, in raporturile juridice patrimoniale, conduita pdrjilor se reJerd la
lucruri materjale, ins& bunurile (in sine) nu constituie obieci a! aciutui juridic civil.
Astfel, in acest context, bunul (iucrul) poate fi privii numai ca oblectul derivat
(exterior) al actului iuridic civil,
t1l Mai mult,
in doctrina majoritari s-a apreclat ca obiectul actutui jutidic {gi implicit, al
contractului) este idenlic icoincide) cu obiectu! rapartufui juridic civit (obiectril obiigaliei),
precizAndu-se, printre alieie, cb, obieclul contractului nu ttebuie conlundat
cu continitul sau
etectele co^ntactului
,(aeci, cu drepturile subieclive gi obiigaliiie civile ndscute din'acesta); a
se u,gdj.a G. Bonor, C.l \ANGHELESCu, op. cit.
{2011i, p. 158:
r'i Dispozilia codutui civil 2009
a fost preiuatb ciin ad. 141? c.civ. din euebec potrivit
*
cdruia, ,,ooieclul contractului este operalfunea jurdice urm\riE de cdtre pii4l ia rnomentul
incheierii sale, care rezult5 din ansambh-i! drepturilor obligatiitor
s* niJ. Jin conrracf,
9i

'

{s.n.).

l3l A se

cerinla de valabililate este impusd de regula de drept poiilvit

careia nimeni nu
poate fi obligat fa imposibil
ast impossibfiiui, nuila obliga;ic,til
lmposibiritatsa poate.s6. fie materiar5 sau juridiod gi se
apreciazd in raporl de
momentul incheier.ii actului juridic.
Dacd in moffientill inci'rererii unui contract sinaragmatic
obrectul era posibii.

rare

"are

vedea L, Pop, op. cif., (200S), p. 305-302 $i doctrina traneeze cftate.

dar
ulterior executarea lui devine imposibild din cauza unui cez
fortuit sau de fort6
majord, atunci se va pune probrema riscuiui contraciului,

iar dae6
devine imposibiid ciin curpa p6rtii, atunci se va angaja
""""-u,urui
i-ispunderea sa civiri,

Do precizat cd ,dacd, le momentul incheieriisaie,

una dinlre pa4i se a*e in
lmpcsibititate de a-gi execuia obrigalia", contractur
este lotuFi
ei. ,azz

"uiJil

C.civ.).

b) Lucrul vfrndut sd existe

sau

sd poatd existo

Existenia iucruiui esie cea mai importantd cerini5

{pentrL: ,raiabiritaiea obiec-

tului), intrucAt de indeptinirea ei depind gi cetelalte.

Dacd pdrtire au avut in vedere un rucru exisfent,

dar care a pierit toter in
momeniul incheierii contractului, vanzarea-cum plrarea
ssie nuld absotut, intrucat
obligalia vdnzdtorurui este tipsifd de obiect, csea
ce impricd gi iipsa
cauzei

angajamentului cump6rdtoruiui.

DacS bunui

a pierit in pane,

cumpdrdtorur care nu cuncgtea acesl fapt

?n
momentur vdnzSrii poate cere anurarea vdnzdrii,
fie reducerea corespunadtoare a
pretului {art. 1659 C.civ.).

ttl Potrivii art. 1?26 C.civ.,

abiectut obligatieieste ,,piestalia la
torul' (corespunze'a,ate obiectutui conventiioi,,,aceta rlcare partire care se angajeazd deb;sau nu*aiui",u oin par'i
se oblig5"

j;

- art. 962 din Cocjul civit de ta t'B6aj.'

eqngr, c A. Ar,rcueL*scu. op. c,r.. ta01T), p. 73, 1sr.

:-. y?q:l !.
'' trmposlbrrrtalea
obiectulu!. echivaleazS practic cu lipsa obieclu.,-ri,

nulitatea absolfi

A a actului

jufidjc.

ceea co duce

ra

I
lnstifutii de drept clvil

V- Contracte speciale

Siscul pieirii toiale sau par,tiare inainte

de incheierea contractuiui tralsfefur
$i
drepturui de pr'prierate sau dupa incheierea
contraciurui, dar f6rd tran'sterut
dreptuiul de proprietare cumpdrdtorurui,
*upo,rat de vanz'tor tri" p-ii'ir*i*1.
ca exceprie, contractere pot purta".te
gi
in care bunut nu existd in ro*uniui u*,ipre unor bunuri viitoare. As*er, ?n cazur
ii-"iliJ*
dar poate exista in
viiicr, vdnzarea oste, de-asemenea,
"ontructufui,
p"_iOlfa'f"n.
1z?g C.civ.j. Deci, obiecl al
vAn:irii-cumpardrii poare

ilintre bunurire viitoare, ooar *ucce.iunite *,rA.

neceschise nu pot forma
ccntiactujui de v6nzare-cu
ri gi un oun

viilJJ'irii

mpilr ar e.

obiectur

Dac6 0bieclui vanzdrii ii constituie

un bun viitor, cumpdr'torur dobEndeSte
proprietatea in momentul in
care bunul s-a-'rr'rin"rt,t.
BunuJ este considerat realizat
i* o"ia-lu-cui* devine apt de a fi forosit
potrivit
desr'narieiin vederea cdreia a i"ut
i""ttiilt
1658 arin. i5) C.civ.l,
in cazur vdnzdrii
"J,rlr"*tutrart,
cinturn gun ril*",
nu existd ia data incheierii
"rlr ?u.nyr]
coni:sciufui, cumpdralorul
dobandegte pLprr-i-L, ""r*
la momentul inciividualiz'rii de
cdtre r'.nzdtor a hrunuriror ranort".
itr["i[ir[fr.* sau, dupd caz, genur rirnilat
nu se realizeaze, conlraclul
este nultzj.

canc bunur s-a rearizat numai parriar,

cump*rdtorur are de ares, fie
desi.;ntarea vAnz6rii, fie de
de a cere
a
Dai:E nerearzurea padJl*

pr.,l.l;;";;;;;;;,

or""rrl

dele;irinstd de culpa vdnzdtorului,

canc curnpErdtorul gi-a ,*"*;4il;;
"";;;;

*r,;ilt_tT#.:tffif;H[l'; .r,
rilut sa pldieascS

;r-

daune_inlerese,

dupd caz, et rdrnAne obtigat

"*r#ll.uri, bunufuj sau genului timitat,
ta pl"tu prli,riui.'"''""
Dacd rucrur viitor nu se. rearizeazd'Ja

termenur cuvenir, vanzdtorui, pe

pierd:-ea pretului, va fi
r'ngd
obligat l;;;
Juun'*ion,n,"rese pentru neexecurarea
obiig:liei asumate, insd contractul9i
rdmAne ;;;;;.'
c) Lucrut sd

iie in circuitul civil

Fci:ivit art. 1657 c.civ.,_,,orice

bun poate ti vandut in mod
iiber, dacd vdnzarea
nu esie interzisd ori limitatd prin
lege J", pri" .Jnu*niiu
ori tesrarnent,,. Tot astfel.
in c;rcuit"ur
ourectur unei presiarii

il;;;L".u

#,}:ij_]i?j;;:;i".i:,*,u,fi.t"',,

"onr.ac_
cd, pdn6 la proba contrar',
toate lucrurile se prezumd a
fi ,,in circuitul

Bunurile aflate ?n circuitur civij sunt cere care poI li dobandire

sau instrdinate
prin acte iuridice civrle, indiferent cd ar fi vorba despre bunuri care pot
circuia nein_
grEdit sau despre bunuri care pot circuia in condiJii restrictiverrt.
ca o deragare de ra principiur riberei circura{ii a bunuriior suscepiibire
de apro_
priere, nu pot forma obiectul contractului do vanzare-cumparare
rucrurile care (Do_
trivit legii) nil sunt in comert \ertra commercium).
Prohibitia de mai sus poale fi ,,absorurd gi vizeazh bunurire
care prin natura ror
declaralie a legii sunt de

uz sau de interes pubfic Ai, ** ui*r*, *un,

inalienabild'.
sunt inalienabde bunurile cie interes naiionar sau local, care fac parte
din ciom*_
niul public al staturui, respectiv ar uniti{iror administrativteritoriare.
BogEliile de lnleres pubric are subsorurui, cdiie de comunicatie,
spatiur aerian,
apele cu potenlial energetic valarificabil gi acelea ce pot fi
folosiie tn interes pubric,
olajele, marea teritoriald, resursere naturale ale zonei economice
a pfa.toului continentaf' precum gi arie bunuri stabirite de lege fac abiectul
excrusiv at proprietdfil
publice (art. gbg C.civ.).
Bunurlle proprietate pubricd (?n condifiire legii) pot
ri date ln admrnistrare regitror
ori institufiiror pubrice sau pot fi corcesianate
ori inchiriate iari. tso cin
lrtoTT:
Constitutie gi art. 866 C.civ.).

:"l.priltf:o_

vdnzarea, concesionarea gi inchirieroa se fac prin

ricitatie pubricd [art. 123
alin' {2) din Legea nr. ?1F/z-00-1a adminisirariei pubrice
rocure, i*puJri"*tarlBunuriie proprietate pubrici (mobile sau imobiie) pot
ti c*te in toroim,tt- grutuira,
pe duratd determinatd, serviciiror pubrice
sau persoaner.r juricrice iara scLpiucrativ
care desfSgoard activitate de binefacere sau de
,,uliritaie puotica,' qa*.- 124 din
Legea nr. 2151AA01),
in circuitul civil gi produsele (bunuri materiale a c6ror
cleslinalie finald este
consumur sau utirizarea individuard ori corectivS)
in prinr;p"',lr*nr[ *t r*
sigure gi in conformitate cu conrractul de v.nzare-cu*paruiuiii
"ar*,
Sunt

de o reglementare speciald.

iiiur*i#it*i"ra

d) Lucrul sd fie determinot sou determinabi!

cerin{a obicturu; determinat sau determinabir.este

prevEzutd
art. 1225 alin. (2), t j79 atin. (i) pct. 3 art.
12?6 alin. (2) b.civ.
9i
Bunurile sunt determinate prin individualitatea
lor.

in

dispo?iiJirs

Bunuriie cerre se determind

prin prezentarea caractereror individuare, indicdrrdu-se naiura ior (ieren, cas,, autoturism
*t".r, poiiii" ii"""r'*-,"*,
rn6rul, vecinii eic.) sau arte eremente de identificare
"r(precurn marca unui autoturism, culoarea, anul de fabricatie, serje motor eic,).

"*i"

ccrespunzeroare in maierie de carre

l;[';lsfftr:tJ,lillll ."ll,^:flTj?u:,,g:p.oziiiire
!ts,,u, v.ru' urrneaza 'jif
a Ij.construit,
l?l!.it1;,i"*';ffifl
zare_ct:-^p\rare prezjnlti
:Kl",Xt:ffi
Conttaciul
,*iJ?i:"ff:
de vdn_
,;*:il:hlyy"i,riTfi
urn --,- cu contractul deiH."f
aodrll&flari
r'q4ri'rs
antreprizi o"-"""rtr*iri,
.* oeos"o"qil.
se

o"".JrL,n"e

$g1s-ebg+te.

nerealizarea lucrului,,er
t"i.?1:ii:-'j:terese'
r ceune-rnlerese"
'- -:-- Lq'r.
IUU9 drilr. Aj?,;1";:
larr. 1658
Iart.
l3j c^r..,,_ tlJ t,,C,V.l,
Dj-.-cE

jf ?;iz:i::-'de culpa vanzatorurui,

iesffi;

eleste- iinur
vq ptd- 'isr sd
ts

-"r-,;fi"li,T,j;:"1::1,#::ilg""y::jj
j3igr" s-a rearizar numai paniar qi, din acesl
m o ,,,,
v, vr :, zd o u r n u p o ai e, J
o uj ii" i"][1
# :H, ,,'u,X ;li |rrflil,#S;ftrf l"*l ;fl,##
" " "
t

,']t1:: vedea G. Fo'ot, Drept civil" pa,,6a generutd. persoaneta, Ed. Hanrangiu, BucureStl.2008, p. 102.
f'f Nu intrS sub
incidenta Legii nr. 44s/2003 (gi deci nu Ii se aprice
regimur luridic soecrar
al produselor) bunurite varicutein urma;*Gci;itJr]in'"uorrr
procedurii de sxecurare siriie
sau pe baza unui act emis de autoritatile
Judecdtoregti, aoa $t gazele care nu sunt ambslate
intr-un volurn timirat sau inir-o cantitat6 flra gi*nuigi;11"cl.:"a.

lnsiitotii de drePt civil

sperania cd il va

lucrului unui te4 fdrd rea-credinfri iir-'

cumpirdtorl); ale vdnzdrii
pierdetii retrouunu*;iu proprietatea in termen){11 sau ale
dobdndi ulterior gi uu

este indeplinitb fie

generic (res genera)' cerinla
determinste
bunurilor
situalie' se spuin cazul
t'J'iai-' vaiorii- lintr-o asemenea
prin stabilirea precisa
criterii de deterunor
"
plit stabilirea numai a
ne cE oblectul ut'* out"'*in"ii1,r
minare.
facE ,,in mod corect' dili'
c6tre un te4 trebuie s5 se
Determinarea obiecturui de
interesate' va stabili'
pdr'tii
la ce'erea
gent gi echidistant"' ln "^l'J*t'u'' "instanla'
pdrti"
{arl' 1272
o*
c[
"itre pttllrui atrage prezumtia
""-"-t'I
duoa caz, pretul sau -'-#-i"i'"li"t*'*inut
fipsa
in contractele in"n"i"iu']"nt'u proiesionigti
respectiv"
domaniul
in
in *oo oniplit
,,pa(ile au avut in *o*'l"p'*iui;#;"i
a
,"n"lti?"trcJ;,-li*
cazurile, sub sanqiunea nutitdliiabsolute

#ftiii; p

;,li

at'

atin' (1) pct' 3 gi a art' 1225

in concordanld atat cu

,i

117g
t'*buiu sd fie

''.i

ordinii publice ori bunelar moravuri'

;'

'inceput trebuie ta *'Uiini** cd apreciem dispoziiiile art'. !683 din noul

De la
altuia
ce au redeschis. problema v6nzirii iucrului
Cod civil, cel pulin p*ntJ;;tui
in reglementdrite anterioare)'
il-t"ftf it"-,a cotespunzdtor irancJza
recenta se apreciazS ci intrdiclia vttnzarii
precizdm ci ?n doctrina
al
pe oeprin in cazul trarts{erului de crept 9i imediat
lucrutui altuia esie iustiiicJa
ploprlela"re
de
';;;;;;;i;;{"
dreplului
*ana pi4iru amans..ri"ansferur
"on,"i,
"*
vAnzdrii, ,,prohibilia igi pierde oporlunitatea"lq'
inrnuiurii
ulterioard
pentru o datd
vdnzdtorul nil ttebuie sd aibd
in acord gi cu con"*p!i* *tiuara' upiutiutn c&
incheierii coniractului. Este sufiinrordeauna calilatea o- ilp,'-;;;iaiomentrr
la monientul transferului
indeplinitS
fie
cient ca cerinla calitdlii ie-proprietar s6
incheierii ccnlractului sau un
momentul
fi
poate
liiitrnt-cdti cumpd'rdtor lcare
prin voinla parlilor * ad' 1e74 C'civ')' Fentru
moment ulterior, instiluit irin lege sau
de gen, a
oaniaril bunurilor viiioare,'a vdnzdrii bunurilor
acest considerent, in
"urut
pronunia ntrlitatea contraclelcf'
vdnzdrii ia termen elc', nu se putea
mai sus, trebule sd distingem intre
intrebarea'de
ia
,arpunj**
*a
incerc&nd
cump5rltoruiui {irnediat) odat5 cu
strdmutd
se
cum: ptopti*tut"u

,,:l

i
'i

.:!

1l

.liri

Lwrul sd fie proprietatea v&nzdtorului

Prinnaturasa,vdnzareaeste'trans|ativede'proprletate,'deoarecetrans{erd
la cumpdrdtor' Deci' pentru

*'p* r"t'riji' de la virnzdtor iie tiiutarut dreptutui

od;;;il,"fr"r)ii"iitir"iuii ua

dreptul de proprietate
se reariza transierul

prohibitd sau valabild?

Vhnzarea lucrului altuia este:

'I

12?5"r'.:r,,(:l:,,:::":ll:"i*,.T::Jt;;;'-,t;.:.i
(s'n "*-o

instrdi"

(pe
etar' nu poate nici sa vandd
m ai evid e n'l ei ci e
el
t"n'*iti" mai muite drepluri decdt are

I\:,i;i::ffi TyJ #:i:E:!!"i5*; ;''""

,*ru; "J!'
bun sim[ decSrt iaplul "^'
'*"i'i' "uiu
*iftf;l
a vanzdtorului
mai sus' calitalea de proprietar
l-ior oe

pentru validit ate a ab! ectul ui'

Deqi este

doud situaliidupd.

este o corinfd

in"n**,"i

"ontiactului
?n prima situalie,

iucrului de cdtre un
o op*'u''*"f idicE anormalE, vAllarea sub numele de ,,v&nzarea
cu.noscul6
fiind
nepro-

orietar este des intatnita'ln fractica,

lde
sunt cazurile uior operaliuni frauduloasemulii
iucrutui altuia' Cele *J i*irnit"
mai
citre
nun
acetul"gi
lerl sau van="r"a
exemplu, vanzarea r'"'i''rui'*ui
sau' dupd imprejurhri cel
rrl Detefminarea cali4tii obieclutuf -trebuie sblie.rezonabiiS
mutt de obligalia de
Aprecienr ta Oilp"'i[;-ti* mai
Dulin de nivei mediu,,turt.'iz]g-i C."iu.).
A se
moravt
moravuri"
coirformilale-a- :,:-;{ ^A^d ^^nrravine si
Ei ..buneior
"bunelor
t2i potrivit Noului cod civil obiectui este ilicil cAnd-coniravine

inleieqecd,innouaiormt;#;d"iil;-coo'ttiuit'"u"ii*i'iritiitJludeEiobiectulimoral?
"'tH"n r" vedea FR. DEA1, op. cit', p 56.
p 71 $i urm'
trl
D, Cr-rlnrcA, op cil'' (2005)'
n se vecea

a instiruiii ,,vdnzhrii iucrurui

condilii, se impune o recon.sid,erare
fireasc6:
intrebare
pune
o
ss
care, implicit'

"oi
altuia", fapt pentru

.tl

"uu "o]'ti'uuln*

na{st'

*t?"b";J:ili

,,:.1

*n"#ti

f)

al!

:i!

.bfi;';;it*tut'i

oo*,,un arl'

lucrului altula', prin dispczillile art'

Noul Cod .iuit ,.*pus*in Oir""1i* *uhnrur"u
contractui'''ii a$upra unui bun
"
incheierii
ia oata
.l683 alin, ), potrivit
{1
'o"ta''afld in proprielatea unui tert' contractul este
"ai-"
individual determinat, *t*Ju-tt

,ii

convietuire socialE (moralai'

este
ui tu regutiie de
imorallzl' sancliunea care intervine
esi* ilitit
contracturui
CAnd obiectul
"uu

esie prohibit de lege

qpeniru neindeplinirea cerin{ei de

a.i

anterioare, aflata sub irnperiul dispoziliitor

Coduiuicivildelal86a,aadmiscd'.v6nzarea,.lucruluialtuia,'alragenulitatea
-"Jiiri"ru,,ui
validitate a obiectuiui}'

:,li
.ri
,il

,,j

prevederile
Potrivit ceriniei desprinse din

"'"H?3:,-#11,

precizem ca ao"trnJ

licit 5i moral

alin. (2) 9i {3) C.civ',

consecin!6, situaiia
'natlonara
i-"oriei gen"rule a contractului)l2l'

,"*p""tute in toare
aiin' (2) C'civ']'
1225
contractului [ad.
e) Lucrul sd fte

activeadreptului("*u,ma,*a'anulAriisaurezolutiuniiactui,.riachizitivdepfo.
Drietate).
.,r..:^ nu
Fvnrpc 9i' rn
P""i,l'iJgirtulia
-,, ^-t^
este praiibitd
^t-ihir' expres
noaslrd,, vdnzarea lucrului altuia
conveniiila
guvsl'neaze
ce
generaie
este *upus.a principiilor

sau iransf erul proprietilii este amanat,

in;tun"f"t' t proprieta1ii se realizeazd in momentul
de
contrcctul
proprie".ar,
"aiO
de
calitatea
are
ilu
vanzatorul

il
il
L

1l

cheierii contractului, oaca*

;i

unut
ffieunuidintresa11.1]n,jbuncomunfEr6consimiamantul
u*lil,iiia"j"JrJirit *o1,'uanzarea cle calie un coindivizar a
etc
vAnin care art' 1F99 C.civ. ciisprne expres ci

ii

ceiuitatr so1 sau a unui

indivize
bun.proprielate
"-

..1

'l

id{ite

l:l
'.1

Jeosebire de leglsialia lrancezb'

ri
ti

i,i
,:i
I

'*?.?llT:!]:1li]Hli$1tff'li'$;
PH DELEBEQUE, cot'trars

domeniur
pentru care-iurisPl,.d-::f rranceza t;nde $E iimiteze
DUTTLLEUL'
rsgs c,civ- francez: a se vedea F.cot-L,qnr
Paris' 2001' p' 1i't-11s
",r.
iii*zitiux'Dalloz'

i"
rirtii

de aplicare al nutiidiii instrtu:rti

lnsritulii de drept civil

V. Contracte 5peciale

vanz:e-cumpdrare este sanclianat cu nulltatea {pentru neindepiinirea cerjntei

privii:r iucrul vAndut).
in :cnditiile de mai sus, sancliunea apricabird diferd, dupr curn pErJire au fcst in
eroare sau au fost in cunoFtintd de cauze (cu privire Ia cariiatea de proprietar
a

vAnzS.icrului).

r:'i..i:!

*nu*tt:,:i,n:

qt, at tucrului) este amenat ta ur1

moment urterior incheierir conrracturui,
^tian"r*rut dacd vdnzStorur
nu a devenit proprietarur
rucrrrrui, cantractu[ de. udnzare-cu*paraii-irt'u
sanctionat
,"ro-trirtrra {pentru
neindepiinirea obtisatieide a dobdndi
"u
l;i;;

t::1.

card pdrlile (sau cel pulin

cumpdrdtorul) au fost in eraare, socotind ci bunul

vAnciri apartine vanzalorului, s-a admistrt cd vanzarea
este anutabild{lovita de nulitale r-'iativd) pentru eroare asupra caiiid{ii esentiale a vanz{torului (considerat
propi:eiar al lucrului vandut). in aceasta siiuatie, $e poate
spune cd vanzdtorui s_a
compclat caun proprietar aparent.
Nuliiatea relativd a vanzdrii poate fl cerutd. numa! de
cete cumpdrebr, pe care
de ac:::ne (dacd prelul a fost piatit) sau pe cale cie
exeeptie (dacd prelul nu a fost
pldtit;.
vf.;:zd'torur nu poate cere anurarea contracturui
in niciun caz, chiar dacd a fost
de bu''5-credintd, deoarece eroarea nu procluce nutitate c6nd
cade esupra persoan'cu care s-a conlractat.tz)
Ni:: adevdratur proprietar nu paate cere anurarea, fiind
te{ fald de contract, dar
poate
.,ienta o acriune in revendicarel"i. in acest caz, neexercitarea actiunii in
revencicare poare fi interpretatd gj drept
,,raiiiicarea vinzarii c,
proprieraf
lart 1i1,2 alin. (2) C.civ.l.
"ati*
Dald !ns., intre timp, v&nzdtorur a devenit proprieiarur lucrurui
(dupd incheierea
contra::ului de v6nzare), nici cumpdrdtorur nu mai poate
cere anurarea acestuia.
ob.:gafi,a.de garanlie a vanzdtorului pentru evictiune
subzistd gi in siiua{ia Tn
care cr:=pbr6torul nu a cerut sau, inainte de a fi
cerut anularea, este evins de cdtre
adeviraiul proprielar,
De rantionar cd, dacE bunur instrdinat face pa:-te
din domeniur public ai staiurui
sau rn:liii{or a.dministrativ-teritoriale. contraclui +ste
nul absolut ?n loate cazurile,
chiar c:c6 cumpdrdtorur a.fost de bunA-credintd (art.
136 din constitulie).

caiii

",li

ci

rucrLrr

in cunoltinld de cauzd (au'fost de reavdndut este propriei;tea unei arte persoane (gi cieci

proble::a erorii nu se mai pune), s-a considerar

cE v6nzare*"r-ptrur*u'r'r"rutui
altuia reprezintd o operatiune speculativd are o cauzd
,.
iticitd
- gi deci este nuld
absolu, ,.tn baza art. 1286 alin. (2) gi art. 1238 atin. (2)
C.ciu.1[1
De ren]ionat cd, intrucit nuritatea absoiuid poat
fi invciatd de orice persoand,
- aceasii
in
situaiie, gi acrevdratur proprietar are dreptur sd invoee nuritatea,
chiar
dacd n:i a radicipat ia lncheierea conven{iei.
tti A se vedea B.
Snrttrrvtct, l- Mncovrr, Conseeifitele v,nzdrii lucrului altuia in
lumina
salu!i:l9: -ntacticii judiciare,
c""i1^T.R-D, n. i/1sts, p.'es 9i pracricai
N.132' .:?4, in Dreptul nr_ S/199S,
p.21.
"iu..
r"i Pc:rivit arl.
1212. C.civ., ,,partea care e$e ,,riclima unei erori
nu se poaie prevala de
a ce,qPla :cnti'ar exigenlelor L,unei-credinie',,
jjjrr.ll.veoei J , .iy , dec. nr.2iszt1s6z, in G.D. 1s62, p. 83.
' - Lfrrracrur rncheral de cetre vanzdror
in llauda dreplului proprietarului, cu complicitatea g:, in orice caz, pe riscur cumpgretoruiui, consiituie un
caz tiprc de nurirate absofuFj; a
FR. DFAK, op. cit.,p.,42
9e,v1de_:
$i pracijca: Trib. jud. Conslania, s. civ,, Cei.

csi.,

"

l :

in R.F.l. nr. 21988, p. 69-70.

*.iiilfiaZ,

OrJOri"r,1,,

de proprietate cdtre cump6rdtor _

ad.

.t

oeJ

*ii,

,,urigl,.u;*rtini;;;"#;,

(4)

drepiului

C.civ.l.
De precizat cE, in general, noua
anorouie-ooctrina
tegi*laflve in materie se ?nscrie
pe
directia doctrinei europene- oe exe*ptr,
in
francez, recent', vanzarea
lucrului alruia este privit;l restrictf",
,ipi"rii"ir_se ci ,,pentru a exista vdnza:.ea
lucruJui altuia, trebuie ca cumpdrdtoru!
sa fie "'
ixpus eviciiunii realizate de veritabiiul
proprietar
ce exerciti revendicarea,,

{s.n JrtiIlai muit, rot in doctrina franceze

sl ,omite vanzarea tucrurui a,tuia
poare nici si fie anuratd
.cd
,,nu
atunci cdnd
chiar daci in niciun fer proprietar
ar rucrurui, esre praprietarur sdu
"anrd;;i,
;;;;;azur mo$tenito*,ui .p**',,r
ln acest caz, ,,venzareaeste valabild,
"p"r""f,
r..".t.
cu'doud condi i:;;^_""r"r;;;T,Jumparan_
lii,
rutui {et igno'-E faptur cd vanzdrorur'r-;;nryrr"i"riii

ffi,8po""

aeest tucru):

in consecint*,

?n

go^ia

"o* "o.iirr-ir-r^ii

iur(eroarea "-#,u'-"Iii,na
comund esre sursd cie

condifiile noului cod civii, cerinfa

vdnzdlorului iiluiar al drep_

tului de proprietate a suierlt

o ,t"rr,^r"
drepturui (prin vointa oa4ilor
sau a
titatea va!abi tei incieii ri a

ioiJii**a,in

cazur

amdndrii transferuiui
;*'i"i. ;J-rt caz, se admite
asffer gi posibi_
vdnzdror neproprietar.
Pot fi astiet vatabit incheia,"*toriutuiiil;ir;;;
d ;;';;"neproprierar:

Jilfl :;Jffi?*:,::',""3,t1i'5'ii;

p64ire au incheiat-contractur

creciinlii, gtiind

357

peste ioaie cere cre

mai sus, a nu se uita cd, potrivit
splriturui codurui civir, actur
juridic este prezumat a fi valabir,
iar nuritaiea este o. sailciiun*
ce ope_
reazS numai atunci cand actur juridic
nu nr"i plu* fi p'strat in niciun
"*r-r*ia,
fei.
in a doua

;;;;;'ii'

incrv:ou"r

vinz5rite de bunuri

;;i;,;;;',.;ui

condilia

VAnzarea lucrului aflat in indiviziune,

$itualie asemindtoare vanzSrii

rucrurui artuia, o reprezinti
vanzarea unui bun
afiar ?ntr-o indiviziune (sau
in
pe cote-p.rli), care are un
juridic deosebit, in
regim
sensut ce nu I se
priviioare la vdnzarea rucrului
attuia, ci.regutite proprii stdrii
'"o"'
"pri"a'rusr[r*
de

proprieil;;;e
,rJ,iifrJl

Astfer' dacd unur dinire coproprietari,

in roc sd dispund numai cu privire ia
cota-pade ideald din ol.tl:l
("""a c* p"oate face fdrd acordut
coindivizarii, instr*ineaza
:1,
cetortatri
bunur indiviz in mut!*aiit*tea
rui, in tot sail in partq
v^nzarea nu esie nurd, c.i.supu're
cr-pt"i c"o?"oit ce cumpa.d br condi(iei
ca, Ia

f:f,%:''H[:"3,:''13::,,Y,:::r"ii4i;il;,"u.""i"JiJi'",io"i'#i;L,0,.,rrrulvlZltrrls penti'u salvgardarea

drepturitor prof,ri"asupra
bunufuij.
%

l'! Peniru
acesta,,,vanzarea hebuie sd producd
un transfer imediat ar proprietetii,
cnrzandu-i veriiabilutrii Dro?:ielai
ciesPY. G,qurrgn, b,rpt cirir. ""1ir**-ii"i#"i,0,."r*., a se vedea pu. Ml,_nuar_.
ipiiiil,"io,
*o,,.,.* Kruver, Bucures ti, 20a7,
h
"-'A se vedea pH. l,/AL URJE, L. Ayries, py.
GaurrEq, op. cd., p. 126_127.

ill*,

cditiJ,

'fHi..
,:.i

lnstitutii de drept civil

V. Contracte speciale

in concluzie, nu esle necesar ca prelul vdnzdrii sii fie sia;ilit integral in bani, ci
numai ca suma de bani sd constiluie prestalia principaii a cu,npiirdtorului.
in principiu, pretul vanzArii efectuate pe teritoriul nafion;i irebuie pldtit in leitll

consecin!6, dupd incetarea stdrii de indiviziune, soarta dreptului dob4n'

ditorului va depinde cle rezultatul partaiului, in tunclie de situaliile urmdtoare:
- dacd bunul Va intra in lotul coindivizaruiui vAnzdtor, ca urmarevaafiCaracterulUi
considerat
declarativ al partajului, deci a eJectului s$u retroactiv, acesta

in

(cu menliunea ce stabilirea prelului in valuti, cu scopul de a

b) Prelul trebuie sd fie determinat sau determinabi!

De regulS, cuaniumul pretului^.este determinat de pirJi, cu ocazia incheierii

contractului (gi inseral in contract)121.
Potrivit art. 1664 alin. (1) c.civ., preiul vanzdrii esle,,sufi.jent determinaf'dac6

stErii de indiviziune pi nici nu pot intenta o.?cliune in revendicare atunci cAnd

cumpdrdiorul a intrat in posesia bunului" (s.n.)'''.
B. Preiul, obiect al obligaliei

ai

poate fl stabilit potrivit imprejurdrltor. (s.n.),

vdnzarea este valabilS gi atunci c6nd ,,pdrJile au convenit asupra unei modalitdtj
prin care preful poate fi determinat ulterior, dar nu mai tarziu ce data plhlii qi care

cumpiritorului

Prelul este $uma de bani care reprezintd echivalentul da{orat de cumpdrdtor irt
schimbui lucrului transmis de vinzltor.
Preful este obiectul prestaliei cumpd.rdtorului gi corespunde valorii lucrului
vdndut,
in lipsa unui prei, vanzarea este lovite de nulitate absolutS, deoarece obligafia
cumpdrdiorului nu are obiect, iar obligatia v6nzdtorului este lipsitd de cauz6.
Ca element esenlial de validitate a vinzdrii, prelul trebuie se intruneasca
urmitoarele cond$ii: sd fie stabilit in bani, s5 fie determinal sau determinabil 9i sd
fie sincer gi serios.

preintampina

consecinlele inflatiei, nu alecteazi validitatea contractului).

retroactiv proprietar exclusiv gi, ca atare, vdnzarea va rdmAne valabilS;

- daci bunul va intra in lotul altui coindivizar, vdnzarea va ii nuldlll,
in cazul in care bunul indiviz a fost vAndut de citre unul dintre coindivizari,
ceilal{i (coindivizari} ,,nu pot cere constatarea nulitdlii actului de instrdinare in timpul

nu necesite un nou acord ds voinla al pdrtilor'(arl, 166.l c.civ.). in acest caz,

prelul este determinabil.
Prelul poate f i determinat (utterior incheierii contractului) gi de un teri, desemnat
de p6(i. Terlul ,,trebuie sd aclioneze in mod corect, dii,gent gi echidisrant"

larl. 1232 alin. (1) C.civ.l.

cand persoanele astfel desemnate nu au determinat prelul in termenul stabilit
de pE(i sau, in lipsd, in termen de 6 iuni de la incheierea coillractuiui, la cererea
pdrJii interesale, pregedintele judecdtoriei de la locul incheierii contractului ya
desemna, cie urgenid., in camei'a de consiliu, prin incheiere .jefinitivd, un
expeft

pentru determinarea prefului [art. 1662 alin, (2) C.civ.]lsl.

Pre{ul trebuie stabilit in boni

Siabilirea prelului in beni este de esenla aontactului de vAnzare-cumpirare

[an. 1660 alin. (1) C.civ.].
in cazul in care doud persoane convin sd dea un lucru pentru ali lucru (9i nu
pentru o sumd de bani), avem de-a iace cu un contract de schimb, 9i nu cu o
vAnzare.

Tot aga, in cazul ln care in schimbul unui lucru se promite prestarea unei intrelineri, avem de-a face cu un contract de intre{inere, gl nu cu o vdnzare-cumpdrare.
Faptul cd, in practicd, acest conlract mai este cunoscut ca,,vanzare cu clauzd de
intretinere" nu ne indreptdle$te sa ajungem la altd concluziet3l.
DacI insd in schimbul unui lucru se achitd o sumd de bani 9i se promite 9i o
intrelinere, contractul va fi calificat vAnzare-cumpdrare, respeciiv intrelinere, dupd
cum prestatia prlncipald este suma de bani sau intrefinerea, elemente de fapt a
cdror stabilire constituie atributul principal al jurisprudenfei.

cand contractul are ca obiect bunuri pe care vanzitorul le vinde in mod

in mod obignuit de

obignuit, se prezumd cd pirJile au avut in vedere prelul practicai

vAnzdtor.

vdnzarea unor bunuri ar c6ror pre! este stabirit pe piete oiganizate

este presupusd a se fi incheiat pentru prelut mediu aplicat in ziua incheierii
conlractului pe
pia,ta cea mai apropiatd de locul incheierii contractului
[art- 1664 alin. (3) c.civ.lrar'Degi reglementeazdo situafie similard, art. 1233 c,cir,. disprne arifel, in sensur
cd, dacd contractul incheiat intre profesionigti nu stabilegle prer,:l gi nici
nu inclicri o
modalitate pentru a-l determina, se presupune cd pdrlile u, u'uui
in vedere prelul
practicat in mod obignuit in domeniul respectiv pentru ;celea$i prestatii
realizate in

{1r

A se vedea art. t0 din

a nr.31?lzo04 privind slatutul B.N,E. (gi Reguiameniul de
-Lege
acestuia il.112OA5\.
pre{ul se deterrninh in iunctie de greutatea lucrului v6ncji;t, la stabiljrea
cuan''1 gtlo
luil]yJulsay
nu se line seama de greutalea ambalajutui (a*. 1663 C.civ.).
'"' DacS te4ul nu. poate sau nu doreste s6 aclioneze ori aprecie,-ea sa este in mod
man,fest nerezonabili, instan!?, la celerea pdftii intbresate, ,a sitabili, cupd
cai, prelut sau
elementul nedeterminat de c5-tre pd(i. precizdm ca dispoziJiile ad. izzz attn, (zl C.civ. te
contrazic pe cele aie art. 1662
(2) c.cir',, care prevede ca, in acast caz, $regediniole
3rin.
,,cjes.emneaz6 un expert pentru determinarea pretului'i
, _t"J Prelul este ,,liber_determinat prin jocui concurentef'; a se veclea p.H. ANroNr,4nrrEr,
J. RAYNARD, Droit civil. Contnts speciaux, Litec, paris, ZOO8, p. tSO.
apli.c^?re a

tll A se vedea C. SrArescu, C. BlBsAN, Drept civi!. Drcpturile reale, Universitalea Bucuresti,
-lzi 1988, p. 179-180,
Drepturile coindivizarilor asupra bunului urmdnd sd fie aperaie pe calea acliunii in
patd; a se vedea Fn. Deex, op. c,il., p. 62-63.
{"1 Precizbm ce esential in calificarea unui contract (v&nzare sau intre,linere, in cazui de
fa!d) este obiectul gi scopul urmdril de pirti (ce lormeazd conlinutul voinlei interne, reale
fundamentul contractului); a se vedea G. Bcnor, op. cit. (2008), p.24o.

:iiffiff

tffiBt*li1.r"

lnstitulii

:j#l::;'.:..

de drept civll

V, Contracte speciale

iri:d

conciiiii,comparabilo sau, in lipsa unui asemenea prel, un pre rezonabil(art. 1238

Dacd preful nu a fost delerminat in iermen de un an de Ia inchejerea conlractului, v1.nzarca esie nuld absolut.
Este posibil ca pre{ul sE fie parJial determinat printr-o cdtime ja data incheierii

contraciului, urmand ca restul sd fie dsterminai pe parcursui derulirij acestuia,

dupd arrurnite criterii lerme de determinare, in viitor (neinteresand dacd pretui va fi

'11;il
':

ili:i

'

in roc de pref derizoriu se mai vorbepte de ,,modicitatea preiuiui"

sau de o dispropoqie prea mare dintre pret gi varoarea bunurui, ceea
ce p;;; ;; coniuzie
pretul
intre
neserios gi prelul lezional'1,

j
..i

:ii':;t

C.

in contractur de vanzare

se prezumd c5 prestafiire pdrliror sunt echivarenie.

Astfer, atunci cdnd se vinde un .utoiurism cu t b.ooo iei, prelut
pratit de cumpar&tor
reprezintd valoarea de piala a lucrului.
Prestafiife pdrliror poi fi insd toiar dezechiribrate,
caz in care prelur este neserios, iar vdnzarea esro anurabire
{de exempru, vanzarea u""ruiJiiLutoturism cu
surna de l0 lei).
Este posibir insi, ca una dintre prestaiii sb aibd
varoare ,,consjderabir maj mare,,
decat cearafti (fdrd ca dezechiribru{ sd iie totar;, ne
exempiu,
ulni*'un auio_
turism care are o varoare de piald de 10-000 rei,
cu prelur de 1.000 rei. in aceasid
situalie, se vorbegte despre preiul lezionar.
PrEur este rezionar,
eiiste o drspraporlie vddild intre varoarea de circu_
lalie a lucrulut' 9i preluf.cdnd
eieciiv achitat de cumpr*tor
ide reguld, in *ensui ca
valoarea lucruiui este ,,considerabir mai mare").
in cszur pretur$i murt sub vaioarea
lucrului, doctrina vorbe$rs$i d.e.::/tliaiea pretutut"
- --.
tin sens Oe
Potrivit ar1. 1221 alin. (1) pi
{?) C.civ., exiiti leziune aiunci cdnd una dintre partj,
profit&nd de starea de nevoie,
cie ripsa de experienld ori de iipsa Je cunostinte
a
celeiialte pedi, siipuleazd in favoarea sa
ori a unei alte persoane o prestafie cis
o
valoare considerabil mai mare, ra data
incheieiii contraclurui, dec6t varoarea

achitat printr-o singurd prestalie sau prin prestatii succesive).

ln ;:ractica judiciari (anterioard codului civil 2009) au fost declarate nule

vanz*riie cuprinse intr-un inscris care coniiilea doar menliunea ce prelul s-a pletit,
fard insd a ard.ta care a fost acela (sau se frcea rnenfiunea unei pd(i
cin pr.e1, fdri
a s siabili care a fost acesta in intregime){z]. Apreciem cd., ?n noi{e conoilii iegislalive vanzarea in cauza este vaiabll[, urmand ca pre]ul $d fie determinat pe
caiea
procedurii prevdzute de art. 1662 atin. (2) C.civ.
excep{ionar, prerur unor imobiie ce urmeazd a fi in$trHinaie prin acte
. .iT r:o
juridice
intre vii este stabilit prin prevederfie legii. De exemplu, cazuJ vdnzbrii
din
fondu:.lle siatului a locuinlelor cdtre chiriagi in iondiliire
Legii nr" Bsi.1g9z sau ale
Legii nr"

,*

2/1 S9S.

cj Frelul trebuie sd fie reol gi serios

poi]*i"fi-i

Pretu!reai este un prel datorat (adevdrat convenit) ar imobilului vindut, pe

care
plrlib ',u I au stabiiit in mod fictir,, ci ?n scopur de a-r prdri in rearitate{3j.
ln cazul ?n care preiur este ficriv (simurat), contractur de vAnzare-cumpdrare
este anllahir (deoarece pretul a fost ,,stabirit fdr* intetia de a fi pitit").
Preiul {rebuie sE fie gi senos, adicd sd nu iie derizoriu (infim).

Pretul este derizariu, atunci cand este ,,intr-atat de di$propoqionat

faii

ffir;;,-";T"

de

de judecatdlal.

numai o prezur-niie de viciu de consimtdmnf,tal.

. Daci

subiecii.;ismul p5(ilor.

Exisrenfa teziunii se apreciazx

fi

nro_

in runclie cle natura ;?,iil;

De menfionat cd, in doctrina,. Iocurinstitu{iei

reziunii sste c*ntroversat. Astier, !n
conceplia s_ubiectivd preruatd gi de
codur eivii-aoog, reziunea este un viciu de
cansimldmAnt gi, deci, nu pdvegte obiectuf
contractuiui ran. pp.l^iziq c.civ.;Fr.
Tot astfel, doctrina francezd recente
*pr*"iurJ
exect, jeziunea

valoarea bunului, incdt este evident cd pdrlile nu au dorit

s6 consimtd la o vanzare,,
lart. 166s atin. (Z) C,civ.l.
Fiinc o chestiune de fapt, seriozitatea prelului este ldsat& la aprecierea
instantei

preiul este rear gi serios, contractur de vanzare-cumphrare

este, in principiu, veiabil, chiar dac5 prelul este muit inferior sau superior
valorii reale a lucrului
vandut, inirucat pdrti{e sunt libere sH deternrine prelul sub
vaioarea lucrului, echlvalenta iiind rerativd, intrucat este raportard atal ia valoarea
iucrului, cai gi la

Preful lezionar Siv6naarea pe iln euro

Apreciem c5, oricare ar fi.natura ju.dic*

realitate practicd, ce nu poate fi ignorati (gi

"a

,,mai

constituie

leziunii, ,,prelul lezionaf, este o

siJ in acest contert;.

cieci, studiur

tn conciitiire nourui cod civir, noiiunei u" p"gunl-r*;"",1*J#i'il

*,ro,.
prezintd particuraritdti trebuind inleieasr
intr-u; ;ns rnai rarg (put6nd fi vorba nu
numai de compararea preslafiiror din
contractilr respectiv, ci gi de raportarea oi:iigaliei asumate de minor la pairimoniur
sdu ori ta
alta cjrcumstr"ntJi.rii""''*''

se derermind.,,prin r.aportare ta un facror de referinlEi,, iar acesr {acror nu

^..,i1:a:11:::,il
exrsta'
a lncetai se mai existe orl nu mai este accesib{, el se inlccuiegte,
,,cu faciorul cie
.jsi

referinl.

;l *

mai apropiat'{art. tZJ4 C.civ.).

sevsge_a T.S., s. civ., dec. nr. 86/lg86, in C.D. 1F86, p.3A,

'"' ln p-i'actice s-a apreciat cd slipularea in contraci a unui pre! mai

mic decat cel real
alrage rrulitaJea conrracturui; a s^e-veclea c,A. Bucuro$ii,
s. a lv-a civ., dec. nr. 1867/2001, in
Praclici,-:Jiciard civrta ?001-2002, p. 176 gi urm.

'",Ag.vedeaT.S.,s.civ-,.dec.nr. rcaUlTZg,inR.R.D. N.6/1g14,p,74; TS,s.civ.,

dec. nr. 397/1 984, in C.D. 1954, p.2A.

Irl Precizarea este

imDoriantd, deoarece ar pulea avea
drept consecintd constatarea
nulitdlii actului juridic pentiu neseriozitaiea preturui
(degi J este numai lezionair
l'r A se vedea
C. Ftarvaryoru. r. Rosrni_Bara;-'.;;'Ar.H,;;i^'_r,"i.Lii,a"
/rL' s"uu,ANu, ttatar oe srt
drept civi!
*Wf::!

Bucuresrl e002, p, e07.

:l llB:.r,
D Cost'4n, Teoria generald a actului
iuridic civit, Ed. giiintificd,
tnu,% i.iil."o-a
-rA
p.
se vedea

_l

pulG, op.
cif., p. 183.

Bucuresti,

$pi* deosebire de reglementarea anterioard, in care

leziunea ii privea doar pe minorji
i"iuare tLouie ; niilg; iriiu*iJJiunu" in

cu capacirate de exrcirir.r fesrrinsa, in

condiliiie

institulii de drept civil

:rji,t

i!

Potrivit art. 1222 alin. {1) c.civ., partea ,,al carei consimldmant a fost viciat prin
leziune poate cere, la alegerea sa, anularea contractului sau reducerea obligaJiilor
saie cu valoarea daunelor-interese la care ar fi ?ndreptdtitd',.
Actiunea in anulare este admisibild numai dac6 leziunea depr{gegte jumdtate
din valoarea pe care o avea, la momentul incheierii contractului, prestatia promisd

sau executata de panea lezal6. Disproportia trebuie sd subziste pf,n6 la dala

cererii de anulare larl' 122p alin. (2) C.civ,l.

ln toate cazuriie, in$tanta poale sd mentin* contractul ciacd cealaltd parte oferd,
in mod echitabil, o reducere a propriei creante sau, dupd caz, o majorare a propriei
obtigarii [aft, 1222 alin. (3) C.civ.J.
Din dispoziliile de mai sus, rezultd. cd ieziunea poate conduce Ia doud sancliuni
alternative: nulitatea relativd gi reducliunea (sau, dupd caz, mdiirea uneia. dintre
preslatii).

Dreptul la acliunea in anulare sau in reducerea obligatiilor pentru leziune se

proscrie in termen de un an de la data incheierii contractuluifil.
in contextur generar ar exceptiiror de ra principiur echitdlii prestatiiror, amintirn
si
sazul vanzarii pentru un pret simbolic de ,,un euro" (caie poate'fi, in principiu

valabil6).
in situatia de mai sus, dacd obiectul vrinzdrii este un lucru individua! determinal,
iar prelul instrEindrii este un euro, contractul este evicjent, anulabil
{pretul iiind neserio$). tn baza principiuiui conversiunii actelor juridice, acelagi contract poate
fi
insd, valabil recunoscut ca o donalie deghlzatE, dacE a existat intenlia de a face
o

liberalitaie (animus donandi) 9i dacd sunt intrunite condiliile ceruie peniru

validilatea unei liberalitdti inter vivos.
Dacri insE obiectui vrinzdrii este un patrimaniu (drepturi gi obligalii luate impreund) a c6rui valoare corespunde prelurui de un euro, vanzarea este varabird. De
exemplu, vAnzarea unei societdli comerciale ajlate in dlficultate {inanciard
(Tn care
obligatiile tind si egareze drepturile patrimoniale). Tot astfer, poate
fi vaiabirigi vdnzarea pe un euro avend ca obiect un teren impraund cu datariile
sa/e (?n .ar* dreo-

turile pi obiigaliile dobandite de cumpErator formeaz6 impreund

,,un tot indivizibil,{r1.5. Cauza: motivul, scopul gi interesul pdr!ilor

fiajorului gi leziunea in cazur minorurui; a se vedea G- Bonor, c.A.

cr|. 1201 1), p. 149-1 50-

j:Tllll.:E

poj

Ar,:e

Ner-:scu, op.

ri aracare pentru teziune contractete ateaiorii, rranzaclia, prcurn

-:: ?:
^,
contraste anume T
prev5zute de lege (art. 1224 C.civ.),
$t ane
'-' A se vedea Pn. Mnlnunre, L. Avt'rEs, p.y. GAUTTFR, cours rie droft
speciaux. Civit
paris, p001, p. 172_173.
.ei commerciaux, Cu1as,

conlracta.

(s,n.).

Potiivit tecriei rncderne, conceptur crasic

ar eauzei a fost ,.subiectivat,,, prin
inte_.
grarea
personare" afrate ia originea
manifest&rii
"ra{iuniior
iliivur, mobilul contractdriii.
Preciz&m cd teoria m.o{e1' compreteazd
nurnai (nu ?nrocuiegte) teoria crasicd
a cauzei obiectirre (scopul cbligatieD,
cana a"u*i nugt*ru unui ccncept nou,
dualist.Ill
Porrivit nourui cancept, in miteria
,"pofiur dinrre
o,iiriira 6rr_
"an#ii,
"^u*
oeuine rer*uanr, alunci canc
trebute st

d;;;1a

l:[?; ffi:X";ifi;crrv,i{morivut)
* De ce vinde o persoand un imobir? Este

rdspun_

evident, peniru a incasa pre{ui;

p*nt,u

de vanz&tor leternentlblcriv deoaiece

i::E'l#:r:i;urmdrit
* Dar' de ce a darit o-p7rsoand

** *ffii

sd-gi procure ri?.lidiffirft Fenfru

a achita o datorie,
pentru a specura ra burs* etc.
{eremeni s ubiectiv, iie'tde ra un ,a*airr'[

tn conctuzie, ,*ur*-^
i"sritutj; ;;;;;xE care are ta bazd "tru.
interesele
pd(iror tontractante, care 1r]:,-o
pentru fiecare p*rrou',a in pqSe poi
fi;
ratiuni
apropiate
@ry:l1i:1"1_',ly.y3liuniindepartaieTJ*ulil",^o,,*t,".

renrru a ti vaiabird, cauza adurui juridic

oivir trebuie si indeprineascd urmE_
toarele cerinfe: s6 exisle, sd fie ticitd gi
jZgS aiin,
i."*ni"rt.
{ii C.civ.j.
Existenla cauzei valabile *u prurure,
pana.fi* proOu contrard.
neprevdzuid expre$ nu condilioneaza
ullubitit*tuu contractului (arr. i2g9
a."l#tu
Lipsa cauzei atrage nuritalea reJailve
a contracrurui, ,,cu exceptja cazurui
in care
contractul a fost gregitcaliricat
Fi poate produce atte ete"ro i;rrirrie*,, 1a* 1r)oe

"rt"
"fnr,."ri
Cauza este imoral6, c6nd
este

i*gi;

ffi;fiiuff-

{an' iz3B c'c;v')'

,

rnoravuri.
cauza iricit' sau imorard at agu
"ontruA"Oun-etol
nutitit*i iasotutd a contractuiui daca esle
comund ori' in caz contrar, dacd.ceaiartS
parte * -'
sai, dupS ?mprejur*r!,
trebria s-o cunoascd

[arr. lpSB arin. qi; C.;;;.i "lnou*ut-o

Aprecierea instituliei
ta varoarei sa rear&.nu.este o simpr6
discurie pur
doctrinarS, ci are mare 'cauzei"
utititate practicd. n* *""*pru, interprerarea
gi caiificarea
unui contract (a vointelor ,,concordante,,),
fdrd a se avea in ve'ere scopul arm.rit
de pd(i, este de neacceptat.

civi!. Les contrats

cu obiectu{, cauza lormeaz5 conlinutul contractului. in doctrina francezd,

'"'
corelatia..dintre obict si cauza este exprimatd sugestiv; obiectul
trebuie sa ne arate; ce au
vrul pe4ile iar, ceuza: pentru ce au vrut s6, contricteze; a se vedea J- FLouB,
J.L. AueEnr,
H, Sevaux. op. ct., p.2AZ.
lmpreunb

Astfer, in conceplia nouiui cod civir cauza e$te

astfer o simprd concrilre de fand,
i.l
care reprezintd,,motivul,'de a
Apreciem dispoziiiire in rnaterie, imprecise
$i incomprete, ciecarece cauza este
un erement ar structurii
care, pe iond, trebuie:u
,actutujryridb
trivd, ,,rno{ivul" gi ,,scopul.' urm5rit de pdt; la
'.*rn"u#, deopo_
contraciaie.
rnconsecvenia regiuitorurui ciin ?dOg'face
ca ,,scopur" sd iie frecvent reg5sit
in
arle dispozilii are nourui cod civir. De exempru,potr"ivit
a11. 1266 arin. (2) c.civ,,,,La
stabirirea vointei concordanr.e se va
1;ne seama, intre atteie, o: scopulcontracrurui,,

cauza esre iriciticand

Poirivit art. 1179 alin. (2) pci. 4 c.civ., cauza ,,ricitd gi morarE,' este o conditie
de
vaiiditate a coniractului, dar gi ,,motivul" incheierii contractului (ad. 12s5 c.civ.yrri

cazul

V. Contracte speciale

l])A se vedea J. FLouB,

JI..AuBEFT, E. Snvnux, op. cit., p.
!'r A se
zrJzvedea G. Bonoi, c_n n*on.r."J
,7." Ji. tiorr), p. 1se_100.
", es:e dcar
'"'cauza este iriciia 9i atunci.cend contraclur
mijrocu!

unei norme tegate imperative

"" " ""

rat. izsic.ci"J."

peni:u a ertuda apricarea

I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
t
I

V. Conttacte speciale

lnstitutii de drept civil

364

Din dispoeifiile de md sus, rezulrS cd. transferul dreptufui de prcprietate asupra

unui teren {cu sau fdra construclii) se realizeazE numai in mamentul inscrierii in

in ultimul rind, precizdm cA notiunea de

,,cauzd" a dispdrut din proiectele

europene ale contracteioy''r. Notiunea a fost inlocuil5 cu cea de
S-a
"rntered'.
contilrat astfel, cea mai general& defini{ie a cauzei: ,,interesul urmdrit de pdr}i in
cofltlact" igi mult mai apropiald de realitatea construcliei juridice, s.n.).
Nu

caftea funciard..

ln consecin!5, iniabularea are un rol dublu: Jransfrd dreptu! de proprietateal

imobilului de la vdnzitor la cumpdrdtor gl reatizeazd publicitatea imobiliard.
Per a contrario, iipsa inscrierii in cartea lunciara face ca dreptul de proprietate
sh nu fie transierat cumpdrdtorului.
in consecinlh, vanzarea imobiliard ssle supusd condiiieisuspenslve a inserjerii

6. lublicitatea imobiliarf;

De regulE, coniractul igi produce efectele intre pdrlile sale, dar deplina afica.
citale a acestuia depinde do cunaa?terea Fi re$pectarea lui de cdtre teqi, de vocatia dreltuiui sau a actului de a fl opozabil ce{orlalii.
Deja consacrali ?n doctrin5, sintagffia
contraclului - premisd a
'cunoagterea
opozabiiitdiii" inseamna-cd nu poate fi respectatd decAi o reafitate, un tapt care

dreptului

forma eutenticd-i"r Nerespectarea formei cerute de lege

eM

ad

efect declarativ de dropturi('r.

in particular, ne exprlmEm indoiala fald de utilitatea dispoziliei amAnarii tran$ferului proprietalii in v6nz6rile imobiliare, cel pufin pentru coniideren?ele cd dimi*ueazd' grav rolul incheieril contractului in favoarea iniabuldrii'{care astiel, ciobandeste un rol excesiv, neflresc in destdgurarea contractului) gi apoi s-ar putea p,Jne
in discuiie caracterul translativ de proprietate al vanzdrii imobiliare (ceea ce esie
d neacceptat).

ln principiu, transmitorea gi grevarea bunurilar mobile nu sunt supuse unat

m4suri de publicitate, Astfel, dacr vanzdtorul a instrdinai bunul mobil la douE

per$oane, ,,pefsoa*a pusa in posesiune este prereritd pi rdmane proprietari,

chiar
cand titlul sEu este cu dat6 posterioard", cu condilia s{ fie de bun6-credin{drzj.

7. lnterpretarea claurelor gi catificarea contracturlui

lnterpretarea gi calificarea contractului sunt doufr noliuni juridicr: cu somnificatii
diferitetsi- Degi prezint5 asemdndri, interpretarea (in generar) a
,,nonnei priu";;{;
deosebeste de inierpretarea noffnei publice (a legii civile).

validitatem se

A. lnterpretaree iclauzelor) contrac-tului

C.civ.).

ca exceptie, drepiurile reale se dobdndesc fdrd inscriere in carlea funciard

cdnc provin din moglenire, accesiune naturalr, vdnzare silitf,, expropriere pentru
cauza iie utiijtate public6, preoum gi in alte cazilrl expres prevdzute de lege
[art. 807 alin, (1) C,civ.].

Operaliunea juridicd pdn care se determind inlelesul clauzelar contractuala, in raport cu manifestarea de voin!6 (voinJa internd, reala) poartd numele
cle intaprtare.

Reguliie interprel&rii contractelor suni prevduute de art, 1266-1269 c.clv.

Potrivii art. 1266.a[in. (1) C.civ,,,,Contracteie se lflterpreieazE cl:pitr voirla concordantd"t a pdrfilor, iar nu dupi sensut literal al iermenilof
{s.n.).

- "'.,.t'.*,'i vedea Principiilo dreptului european ai contracilor ipEcl), proiectul Gandolii,

Prirr':i1; ilk3 Unidrolt,atrteproiectul Caiala, Cadru cornun de referinld (CFR * Bar).

til Fentru aminunte in

maieria pubticitdiii imobiliare, a $e vodea M. Nrcol^e, Tratat de

t^' p, so vdea
ll.l. MolcA, Fr-. Morru, contractgl de vanzarel-cumpdrare. teorie gi practK:i,Ju,:'riarfi, Ecl. L.rmina t..ox. Bucurgti, 1999, p.220.
tl
';6r vodea P. Vlstr.tisou, Rolativitatea actutu! juridic civil. Repere perltru o noud teorie

publ-rcitate imobitiard, vol. I gi

"

a-_acttilui d, drapt

privat, Ed. Rosetti, Bucure$ti, 2008, p.

6.1 gi urrn.

r'ot ti lnscriso i'n carloa funciard gi alle drepturi, fapte sau rapo*uri jurirlice, dacd au
lo.rllitu" i cu.imobiloto cuprinso in canea funciarA [art. 8Z6 aiin. (2) C"civ.].
'"' l-il:crieroa in cartoa funoiara se mai poato efoctua, in baza hoterarii Judec&tore$tl
rdnla$c derinitivil., a corti(icatului de mogteniior sau in baza unui ait act enris tje autotitaliie

arirninistralive, in cazurile in care legea prevede aceasia (art. ggg C.civ.).

il, Ed. UniversijlJuridic, Bucuregti, 2006.

''r Fentru amdnunte in materie de publicitate mobiliard, a se

ganlrt't,i

amanai

Intabularea drepturilor reale imobiliare produoe: efectul opozabijitdi'i iale

de
te4i, un efect extinctiv (tn cazul stingerii unui drept tabular), un efect achizitiv gi un

esle c'Jncscut de public(21.

Pu:licitatea este cea care organizear5 opoaabilitatea aotului juridic fald de terli,
Pubiicitalea imobiliard reprezinlS o mdsurd de pratejara a acelor persoane {te4ii)
care nu au avut cunogiinli. de existenia unui drepi netranscris, dar care au dob6ndit (pr-in acle juridice cu titlu onerosi acelea$i drepturi pe care gi le-au transcrisi3l.
cartea funciard este cea care descrie imobiiele gi araid drepturile reale se au ca
obiect acsste bunurifal. Drepturile reale irnobiiiare inscrise in cartea iunciard sunt
drapturi tabularelart.8T6 alin. {1)9i ari. BZ7 C.civ.l.
Prin inabil (in ecest context), se intelege una $au mai multe parcele da teren
aldturate, indi{eront de categoria de fotasin,td., cu sau fdrd construcfii, apartindnd
aceluiagi proprietar, situate pe teritoriul unei unit&ti administrativ-ieritorialo gi care
sunt iientificate printr-un numir cadastral unic [art. 876 alin. (3] C.civ.l.
Potriv;t art. 88.5 c.civ., drepturile reaie asupra imobilelor cuprinse in cartea
funciarh se dcbdirdesc, atat intre pdrli, cat Fi fala de rcr,ti, numai prin inscrierea lor
in cafiea funciard, pe baza actului sau faptului care a justif icat in$crierea.
Forma cerul6 pentru inscrierea in cartea lunclarE a convenliiior care strdmuiE
$au constituie drepturi reale care urmeaz* a fi lnscrise in cartea funciard esle
sanctioneazd cu nulitalea absalutda contraclului tart.,

in cartea funciard (mornentul iransfelului dreptului fiind astfel,

p8nd la intabulare).

;i
+
l;

v6,clea L. pop, Drcplul d6

prap{ietate.Ff_dezmembftmintele sale, Ed. Lumina Lex, Bucuregll,
A001, p. A69,
r"' Precizirn cd, in docirind
nu se face distincli inlre ,,intorprotarea contractului" (in
ansamblui.sau) $i irterpretarea clauzelor sale; a se v'edea poe, ip. c/t., (lt), p. 543.
' ' La $a_blllrea vointej concordanie $e va tine seama, intre altolo, do scopul conlractului,
de negocierile purtate de per[i, de praclicile stabitite inke ace$tea
$l do componamefltui 1or
ullerior incheierii contractului lart. 1266 alin. (2) c,civ.]. sintaglma,,voinlei concordanie,',

366

Jnstitulii de drep!

'lirnfl:T,
:
:

civil

A fost astfel, consacrat*, metoda interpretdrii subiective a contractelor. Rezult6

cd, inclusiv deterrninarea sensului clauzelor (obiigatiitor) contractuale, se va face

nuffiai fn raport de vointa reald,

ln

interpretarea sisfemairbd {indivizibild) a contractului, ,,clauzele se interpreteaza unele prin altele, ddnd fiecdreia inlelesul ce rezufta din ansarnblul

contractului" (ar1. 1267 C.civ.).

Flegulite de ifiterpretare a clauzelor indoietnice iclauzele susceptibile de mai
nrulte intelesuri se interpreteaze in sensui ce se potriveFte cel mai bine naturii
$i
obiectului contractuiui) sunt prevdzute de art. 1269 C.civ.
Potrivit art. 1269 aiin. (1) c.civ,, ,,daca, dupd apricarea reguiiror de intei.pretare,
contractul ramdne neclar, aeesta $e interpreteazd, in favoarea celui care se obligd
{adic6, a debltcrului, s.n.).

In materia vdnzdrii, clauzele conli"actuale indoielnice sau neclare se inte!.preteazd ,,in contra vanzerorului" (in dubio contra stipuianlem), De precizat
cd nu
numai clauzele referitoare la propriile obligalii, dar gi ceie referitoare la
obligaJiile
vdn_zdtoruIui se interpreteazd in f avoarea cump6rdioiului.til
Regula de mai sus a fost preruatd gi in vanzarea de consumatie. Astfel, potrivit
art.77 c- consum., ,in caz de dubriu asupra interpretarii unor crauze contractuare,
acestea vor fi interpretats in favoarea cumpdrdtor-ului". Tot astfel
,,stipulaJiile
inscrise in contracrele de adeziune se interpreteazd ?rnpotriva cerui care ie-a
oropus" (a prctesionistului) gi, deci, in favoarea consumatarutuiz)_
A nu se confunda crauzere indoiernice, necrare (imprecise) ce urmeazd a fi
interpretate, cu crauzere abuzivdsl, a cdror stipulare este interzise
in conri.actere
dintre profesionigti gi consumatori [arr. 1 arin. (3) din Legea
nr. 198i2000 privind

clauzele abuzivej.
B, Calificarea

,^-9!!!i?.,:?u
Iapt
la
Jurrdrc)

contractillui

este operatiunea prin care se rapofteazd un caz concret

{aci juridic,
un concept ab$tract recilnoscul de o autoritate norrnativdr., in scopul

aplicirii regimului sdu juridiclal.

Precizdm c6, in practicd, de reguld, contractul este callficat

exclusiv

V. Contracte 5peclale

;,:4',

in

raport de

obligaliile principale ale pbrtilolll, regul& pe care o aprecien drept ,,simplistd gi

supedicialE', deoarece ignorE principiul polrivit e&ruia, vofnia este fundafintul
contractului (Ei numaj apoi sunt obligaliile),

in concep{ia Codului civil 2009, calificarea contractului se face in raport de

obiectul seu. Polrivit arl. 1225 afin. (1) C.civ.,,,obiectul col':i'actului il reprezintd
operaliunea juridicd, precurn vAnzarea, locafiunea, imprurnuiul gi altele asernenea". Astfel, obiectul este cel care califlcd contractul gi, deci, cel care deterntind
regimut juridic aplicabil.
Apreciem cd operatiunea calificdrii unui conlraet concrei lrebuie s5 cup;.inC6
loale elemenfele cu valoare de calificare precum: calitatea pdrtilor, obiectui gi
cauza (continutul vointei), forma contractului. obiigatiile asumaie etc.
De menlionat cd elemenlele calificdrii trebuie analizate ca un tot unitar, ca o
structurd cu rol proeminenl in operaliunea de calificaret2l.
in contextul de mai sus, ur cantract se calificd, drept v2nzare-cumpd.rare, de
regul6, cAnd uria dintre pdr'li a dorit insirdinarea lucrului propiiu pentru o sum6 de
bani, iar cealalla pafte Se dobdnCeascd proprietatea (pentru a face o inve$iitie, a
avea unde locui etc.).
Un conlract poate fi calificat numai o varietate avdnzdrii ca:d un element esenlial poarld unele particularltdJr. De exemplu, lucrul vendut e$te un imobil, o mogtenire etc., pdrtile sunt profesionistul gi consumatorui. proprietaiea esie periodica eto.

Secliunea a lll-q, Efectele cantractului de vdnzsre-cumpdrare

contractul de vanzare {ca orice act jui1dic) produce efecte juridice, destinate sd
punh in executare interesele pdrlilor.
Dupa cum derivd direct din contract {de drept) sau sui,i in sarcina pdriilor,
fectete contractutui se impart in. efecle Iegate gi efecte persanale. Astfel, coniractul de vinzare are un efecf dublu: transferul dreptului de proprietate de le vdnz6lor la cumpdritor qi crearea de obtiga,tii (in sarcina pErlilor).
3.

Transferul propriet5|ii: de drept sau in sarcina v6nzi.:orului?

il

condiliife textului de lege, potrivit cdruia

iransnite sau, dupd caz,

'v6nzdtorui
se obligd si lransmitd cumpdrSlorului proprietatea
unui bun" lart_ 1650 alin. (1)
C.civ.J, s-ar p6rea cA legiuitorul din 201 1 este preocupat ;umai de momeniul

instituita,de art. 1266 arin. (1) c-civ., ca principiu de bazi al interpreiarii

conlractului, a fost
preferat6 unei tormurSri mai potrivite:
,,voinia reata sau interna a partiioa'.
I'l

transf erului propriet6lii,

nr. 5.

Fdra a diminua rolul momenlului in care dreptul de proprietate este transferat

de la vAnzdtor la cump{rdtor, apreciem cel pulin la fel de imporlania gi deier-

A se vedea Ffl' DuoI:.gp: cjr., p.'71 9i piactica-liiar"-tt'""uro. TS,

s. civ., ciecn{. 1844i1988 in caier nr. 58/1989; Cas. ttt, ciei. irtr. 419/1919 in
C. ;*;;"fu,'pl',+ez-+s+

i2l Regura
speciara de inrerpretare- a iost preruate
din dispoziliire imperative, in
vigoare, ale Legii nr. 296/ZOM privind Codul .on.r*uiri. uust)

minarea resortu[ui prin care dreptu! real trece asupra cumpdrdicrului.

'-",u

crauze conrractuara ... va fi consider.ati abuziva daca ... creeazd,

?n detrimentul
consumato_rurui gi contrar c:lnl:roj bunei-credinfe,
un dezchilibru semnificativ irrre orep.
turile li obligaiiite plri.ilor,'- art. 4 atin. (1) din Legbd nr, 193/2OO0.
' - rn oocrrna, carlficarea juridica a contraciurui a fosr apreciatd, gi
ca,,un prim rezutrat
interpretdrii"; asevedeac.s'iArescu,c.BiFSAr.r, op.cit.,p.s+.nirecilm,iiipotiiua,"aar
inlerpreiarea crauzelor contractu,ui este o consecinte'a calificSfii rui.

Itl A se vedea T,S., col. civ.., dec.

in C.D. 1S56, p. i41; T.S., cci civ., dec,

nr.171/i9E4,in C.D, 1984. p. 64.
Potriuit unei opinii ce re{ertnii, esin,;ialiin opeiaita calificarii coltracietor. este ,,natwa

N. 1751/1978 in
{'l

Nr.. 525/1956,

R.R.O nr.371979, p.54; T.$., col civ., dec-

acarriului de voinle" {eprgciatA la momeiltul ineheierii acestuia}: a se vedea

{ll), p. 553-sss.

Pop, op. cfi.,

lnstitulii de drept civil

v. contracte speciale

Clariiicarea se justific5 prin inconsecvenla dispoziliilor noului Cod civit. Astfel,

potrivit art. 1650 alln. (1) c.civ., ,,vanz6torul transrnite" sau vanzatorul
,,se obligd sE

transmitS proprietatea" {a se inlelege cd transferul proprietd}ii este o cbligalie

personaia a vAnzdtorului), in schimb, potrivit art. 1674 C.civ.,
,,proprietatea se
strimuti de drept cumpbrdtorului din momentul incheierii contract;ui', gi art. 1683
alin (3) c.civ., ,,proprieratea se strdmute de drept cumpfirdlorurui din momeniul
dobandrrii bunului de catre vanz6tor'' ideci, iransferul proprietdfii se realizeazi
de
drepl, ca efect al acordului de voinle chiar gi atunci c6nd vdnzdtcrul devine pro,

transferui.proprietd{ii gi obligaliile pdrlilor este drferenfa ctintre obligaliiJe de a da pi

de a facd').
.1.1

::;i

,"i

1:i

'.1

,i

prietar Cupd ?ncheierea contraciului).

In continuars, vom prezenta succint particularltdtile lransferului propriet5{ii

?n
contractrii de v&nzare"cumpdrare, atet sub aspeciul mecanismului care il proiuce,
dar $i a inplicaliilor niomenluluiin care se rsalizeazd.
4,.

Stiimutarea propfie#lii; de drept (autornatic, abstract

i*stantanee)

in coi^'traclete translative de proprietaie, doctrina roprezentativE este

unanifild in
drept {prin acordur de voinfe,
coniraclui in sine fiind sursa transferului).
Astfei, i1': cea mai autsrizata opinie naliorrara, s-a apreciai
c6 ,,in contractete ce
au ca obiect transratia proprietalii sau unui ait drept reat, proprietatea
sau dreptui
se trans:iite prin erectu! contractului'(s.n.), astfel, rran$miierea drepturui
de pro_

prietaie se realizeazd,,automat gi ex legg't\,

Tot a-.stfel, ,,chiar gi in
in care pirtire amand prin voinga ror transferur
.tazut
proprietati; la o artd cratd^decdt
cea a incheierii contracturui, acest transfer se ve
realiza ici automat" (=.n.)l'i.
ln acelagi context, dai'intr-o arid opinie, s-a afirmat ca
,,vanzarea-cumpdrarea
este prin esenia sa un contraot transrativ de pioprieiate,
astfer incar tiansferur
proprietAtii vAndute se {ace de plin drapt, prin
ineheierea contr*ituti}oi-ln_ consecin]d, vilnzdtorur tlu.are o obtig4ie
cie transfu a proprieidiiideoarece,
.
incheierea contracrurui, proprietaiea se transfera
de drepr, fSni interveniia

?:

'.-V[r2,"rr., pr?pryEti

se produce de drept,chiar dacd $-a convenit ca momenru{ rransie:urui sd fie amdnat

{art. 1683 arin. {3) c.civ.l. Fe scurt, diferen}a dintre
tjt *t vedea
L. ?or" Discttii in legdturd cu unele clarificdri ale obligaliilar
dupd oblectul
lor,,in Dreptul nr. Bl21fri, p. 56.57.
"'.,,van:srea dd nastere doar obrigaliei de predare a rucrurui vaftciut, care
este insS una
de a face. iar nir una ce a da, subsedvdntl trdnsteiuLiproprieiaiii,,;
a se vBdea D.

,
.

CHinlcA,

op.,git., p.';4-78.

'"' A se

,..edf

c/t
talin drcirina *urop""nl
consacrata,
Fr_.

Llc.*ru, op.

(2011), p. 59.

ie

apreciaz6 unanim cE transferul lucrului vandut

in sarcina vAnzdio*,rr:i, deoarece et se reatizeazd prin simprut

1,13-,3,,1^:?:ls^11::,."-..f,"
eresr ai cc:iraclurui, adicd de^ maniera abstracta, farb nicio iormarirate gr,
i; [ri,rcip;u,
instanlaneir' (s n.); a se vedeafn, MABilfriE, r-. Arrls}.v.
GaurrEn, Droir civi!. Les contiats
lpaciaux, De{renois, paris, po07, p, 161; J. llur:r,'Traitd a"
irli iiii lui-jiicipaux
contrats si63iaux, L.G,O.J., paris, 2001, p 1TS; A. Berunarrur,
Droit civi,, Les contrafs

speciaux civjls et comerciaux, Monlchrestien, earls, ZOOS, p.

e+.

rate" al dreptuiui de proprietalet'r.

Apreciem cd neinlelegerile nolui cod civil, semnalate in materia mecanismului
de transfer at proprieiSiii, trebuie puse pe $eama diversitdlii situa{iilor gi a necoordondrii textelor de lege.
Opindm ci, in niciun caz, nu poate ti vorba despre un altfel contrcct de vilnzare'cumpdrare (decat cel deja, cunoscui) pi deci, potrivit conceptului consacrat ?n
doctrina nalionald gi europeand, transferul drepiului de proprieiate in coniractui de
vAnzare'cumpdrare opereaz& lntotdeauna de drept (indiferent dacr momentul

iransferului coincide cu incheierea coniractului sau a fost amdnat prin voinla

gi

a aprecia cii transferul propriefiiii se praduce de

:jif

Mai precizdm cd transferul dreptului de proprietate se tace rnslanteneu {in

totalitate, s.n.), adicd e$te de.neconceput a se inteiege un eventual ,,transfer in

..1

'i
'!
'i

pdrlilor sau a legii)r31.

ln concluzie, ,,strdmutarea'' proprietdlii este un efecl legal af contractului, iar
vdnzdtorul are doud abligalii{personale} principale: predarea lucrului gi garantarea
cumpErEtorului.

B. Momentul

transferului dreptului de proprietete

sub aspectul desiigurdrii sale in timp, important este gi mornentul transferului

proprieteiii {care trebuio delimitat qi, in niciun caz coniundat cu sursa, resofiul
transferului dreptului).
a) Transferul dreptului de proprietote la momentultncheierii ccntrscrului

De regulS, transferul dreptului se realizeazd in momentut incheierii eontractului

de vAnzare-cump5rare. se vorbegte, astfel, despre lransferul imediaf al proprietdtii,

Potrivit art. 1674 c.civ., ,,proprieiatea se strdmutd de drept cumpdrdtorului d'in

momentul incheierii contractului, chiar dacd bunul nu a lost predat ori pretul nu a
fost p'dtit tnca".

b) Amfrnarea transferului dreptului de proprletote dupd incheierea contrcctului,

la o datd ulterioord incheierii vdnzdrii, poate fi opera legli.

Tot astfel, qi pdrtile pot amfina mcmentul tran$ferului la o datd rrlterioard accr.-

dului de voinle. Ele sunt in drept s5 am&ne.momentul lransferului propriet&iii

deoarece,,momentul nu este de ordine publlcd"ial.

tliA se vedea Fn. Comnr DuiLLuL, pH, DeLeeecouE, op. ciL (A001), p.
f76; G, Sonor,
C.A. Ar.roxer-escu, op. cft. (A01 1 ), p. 156.
r"rA se vedea D. CHtBlcA, opcil., p.40.
1"r
ln conditiile in care dreptul de proprietate este a notiune abstracfe, ile punem fnirebarea: Cum al tnlelege legiuiiorul transfirut efectiv a! drcptului de proprietate prin acliunea
diractd a v1nzdlorululT
talin docirina francezA $e vorbeste gi despre devansarea momentului transferului proplietatii unor bunuri imobiliare ce urmeazd a fi cump&rate ulterior; a se vedea A. BTNABENT,
op. crt (2008), p, 95-97^

'4,ry

ji{

institufii de drept civil

V, Contracte speciale

in cazul vanzdrii de bilnuri viitoare, transferul dreptului ds proprietate opereazd

numai din momen{ul in care acestea au fost executate (este cazul lucrurilor ce

vindut, nu din acest moment trec asupi'a cump*r{toruiui riscurile pieirii fortuite,'.
Astfel, transmiterea riscurilor pieirii fortuite este ,,condifionaid de preclarea efectiv6
a bunului de la vAnzdtor Ia cumpir6lof'|1J.
friscul contraclului este suportat, in prlncipiu, de debitorul obiigatiei imposibil de
executat (res perit debitorff.
Potrivit art. 1274 alin. (1) c.civ., riscul ,,rdmdrre in sarcina debitorului obliga{iei
de predare (a v6nzbtorului, s.n.), chiar dacd proprielatea a iost transferaid dobdnditorului".
?n cazul pieirii fortuite a bunului, debiiorut obllgaliei de preciare pierde dreptul la
contraprestalie {pretul vAnz6rii}, iar dacd a primit-o, este obligat sd o restituie.
Ca sxceplie, ,,creditoruJ pus in lntdrziere (pentru luarea in primire a lucrului)
preia riscul pieirii lortuite a bunului". cumpiritorul ,,nu $e poale libera (in situafia
de mai sus) chiar dacd ar dovedi cE bunul ar fi pierit gi dacd cbJiga,tia de predare ar
fi iost executatd la timp" laft. 1274 atin- (A) C.civ.l.
potr;vit art. 108 din Legea nr. 7112011, dispoziliile art.. 1274
c.civ. referitoare la
transferul riscurilor in contractele tran$lative de proprietate se aplic* numa.i contractelor incheiate dupi intrarea in vigoare.

urmeazb a fi confectionate, al recoltelor viitoare etc.).

De asemenea, ,,atunci cand vanzarea are ca obiect bunuri de gen, inciusiv
bunuri dintr-un gen limitat, proprietatea se transfere cumpdrdtorului
data individualizdril acestora prin predare, numfrare, cantarire, m6sur"re ori prin orice
all
mod convenit sau impus de natura bunului,, {art. 167g C.civ.).
Atunci c6nd la incheierea contraciului v&nzdtorul nu este proprietarul lucrului,
proprietatea se strimuti de drept curnpdrdtoruiui din morne*tut dob&ndirij
bunutui
de c6tre vdnzdtor {an. 1689 alin. (G) C.civ.l.

ti

Tot a$tfel, in cazul vanzdrii

in

rate, ,,cumpdratcrul dobendegte dreptur de

proprietate la data achitarii ultimei raie din prel", chiar

dacd lucrul

i fost pieoat la
incheierea contractulul (art. 1684 gi art. 17sE c.civ.). gi in acest caz, transferul

prcprietdtii lgi mentine caraclerul automatic gi abstractil].

Potrivit ar1. 119 din Legea nr.
formaritdlire de pubiicitate necesare
penlru opozabilitatea rezervei proprietd.tiise apiicd gi coniractelor
incheiate inainie
de intraiea in vigoare a noului cod civil, ,,dacd rezerva proprietdtii
nu devenise opoeab.ild potrivit legii anterioare',.
ln sfargit, prin voinia regii, .,drepturire reare asupra imobireror cuprinse in
cafiea
iunciar6 se dobdndesc, at&t intre p54i, cet gi raje ce Erti" numai
din momentur
inscrierii in cartea funciard (art. Bgi i.civ.), Rstfet, in coniiactul
de vanzare_cumpdrare intabularea marcheazH numai momentul transferului proprietdfii
imobiliare
(nu^gi transforul in sine, care are loc prin acordul
de vointe).
tn eonciuzie, poirivit noului cod civil, in vdnzarea imobiliard,
momentui transfe_
rului proprietAlii de la vdnzdtor la cumpdrdtor este ulterjor incheierji
contractului si
se suprapune mamentufui reailz&rii opozabititdliitaf5 de terli,

vlzar,

C.

?. 0hlieatiile v6nzfr t*rul ui

Pe lflngd tran$ferul dreptuiui de proprietale (care opereazd de drept), contractul
de vE.nzare-cumpdrare mai creeazd Ei obligalii (personale) in salcina v6nz6torului
gi a cumpirdtoruluil2l.
Principalele obligafii ale vanzdtorului sunt; obligalia de pr-edare a lucrului gi
obligalia de garanfie (conira eviciiunii gi viciitor).
lntrucdt afi.. 1672 din noul cod civil prezinti, ,,transmiterea proprieidtii bunutui"
drept prima obligafie principald. a vanzdloruJui (pe lan96 cele iouE consacrate), se
impun a fi fd.cute citeva precizdri.

fiiscul pieirii foftuite a lucrului 5i al contractuiui

Dupd cum am mai ardtat, transferul dreptului de proprieteie se realizeazE de

drept ca eiect al acordului de voinle (gi nu prin intervenlia efectjvd a vanzitorului).
Potrivit noului cod civil, in unete situatii particulare, v&nzliorul
'este obiigat s6
asigure transmiterea dreptului de proprietal" [art. i6gg alin. (l) c.civ.],
sd dobandeasc& bunul sau s5 procure cumpdrdtorului ,,proprietatea asupra bunului',
[ail. 1683 alin. {2} c.civ,]. Apreciem cd aceste obligalii nu au semnificala i.ransferului dreptutui de proprietate in sine (ci creeaz5 numai conditille realizdrii sale gi, in
opinia noastrH, ele ar putea fi incluse obligaliei principaie de oredare).

Polrivit art. 558 c.civ.; ,,Froprietaru! supor-td riscur pieirii bunurui,

dach acesta
n-a Jost asumat de altd persoand sau dacd prin lege
nu se dispune altfel,, (s.n").

Articolul 558 c.civ.

consfinlegte principiur res peiit domino, potrivir cdruia

proprietarui {v&nzfrtorur sau cumpdritorur, dupd
caz} va supona paguna pricinuitd
de pieirea fortuit& a bunuiui.
Principiul res perit domino, potrivit cdruia riscur pieirii tircrurui
este suportat de
proprierar, nu are caracter imperativ. Astfel, pdrJile pot
conveni ca v&nzdtorul s6

suporte riscurile dupd ce a operat transferul proprietdlii sau cumpdraiorul

sd igi

asume riscurire inainte de momentul transferdrii dreptului

de proprietafa (d
exemplu, in cursul execuiirii lucrului viilor)tz1.
intr'o opinie separatd s-a sustinur cd, in cazut contractului de v6nzare-cum-

pdrare, dacb este vorba despre un bun individual

determinat, ,,chiar dacd odatd cu
in principiu, se transmite gi proprietatea asupra lucrului

t'i A se vedea FL. Morru. op, cii. (2011), p.

59.
t'r Potrivit art. 1672 C.civ., v6nzbtorul
are ilrmAtoarele obligatii pfincipale: sd transmi.ri
proprietatea bunului; $5 predea bunul gi sd ?l garanteze pe cumiarator eontra evictlunli gi
viciilo; bunulul. PrecieEm numai cE dispoziliiie ar1. 167kc-civ. conirazic pe cele aie art. t+gg

incheierea contractului,

y:g:l D. Merl.rcuv, Contftts speciau4

ill+::
' 'A se veoea hH. IJEAK, op. c[., p. 19,

Dafloz, paris, zooe, p, 1zB.

C.civ., potrivit carorar obligaiia de a str6muta proprietatea ,,lmplici,, (,,o cuprinde,'in varianla
anterioare) gi pe aceea de a preda lucrul- 9i atunci, de ce sunt distjncte?

+...

i:!

lnstitufii de drept civii

V, Contracte speciale

A, *bligagla de predare a lucrului u6ndut

varzdtorul aredouSobiigalii principarelll: sdpredealuerur vandutgisdil garanteze pe cumpdrdtor contra evicliunii gi contra viciilor,
i1 afara obligaliilor de. mai sus, pdrliie mai pot stipura gi arte obrigatii (conventionale) gi' in aceragi timp, ele sunt in drept chiar sd mod-iti"e ob{igajine
regtementale de lege.

o) Sennificafio materiqld a obligaliei de predore

Precarea lucrului vandut inseamnd punerea efectitd a lsunului

vandut ra dis^
pozilia cumpdrdtarurui,,,impreund cu ioi ceea ce este
necesar, dunE imprejurSri,
pentru exercitarea riberd neingrddiii a posesiei"
9i
(an. I6Bs c.civ.;.'
obiigaiia de predare esre irnpofiantd, deoarece prin executarea
ei, cumparatorul devenit proprietar al lucrului in(iividual deterrninat poate
sd_gi exercite pose-

sia de fapr a bunurui, poate percepe fructere qi poate forosi

bunur dobandit.
obriga{ia de a preda un iucru individuar determinat
o cuprinde gi pe aceea oe a+
cansert/a p1nd la predare {art. 14gB si art. 14gb C.civ.)
OUtigapa je.onse*"r* a

bunulu: este accesorie obrigatiei de predare gi existd

in cazur in care rucrur ss

pred6. dund incheierea conlractului-

Precizdrn insd c6 ,,predarea nu are semnifica{ia transferurui

drepturui de proprietaie,gl nici chiar a posesio! (in sine, s-n.;,
cl numai a Jetengii,;-iaterute

lucrulu,:.t't

Luciul v&ndut se predd., ,,impreund cu tol ceea ce e$te

necesar, dupd impre_

.
jurdri'
pentru exercitarea. Jiberd gl ne?ngrrditi a posesiei"
astfer, obrigafia de a
preda bunui se intinde gi ra ,,accesoriile
sare, precum gi ra tot
*sL

destinat
lolosin{ei sale perpetue,, [art. 1686 alin. (i] C.civ.i.
"u
V6.nzdtorur este, de asemenea, obrigat s5 piedea
tit[uriie gi dotumentere privitoare ra proprietatea sau forosinla bunurui. Tot astfer, ln
cazur bunuriror de gen,
vdnzatciuJ nu esre liberat de obligalia de predare
chiar dacd rotul din care Jdceau
parte bunuriro respective a pierit in totaiiiate,
afard nurnai dacd rotur *iu
prevAzut in conveniie [art. 1696 atin.
"nu**
{2) 9i {3) C.civ.j.
DacE nu s-a convenit artfel, fructere bunuiui vandut
se cuvin cumpEr6iorurui din
ziua dobi.ndirii proprietdtii (art. .t 692 C.civ.).
Freda:'ea imobirurui se,face prin puneiea acestuia
ra dispozilia cumpdrdtarutu!,
,,liber de crice bunuri ale vAnzdtorului', 1"rt. 1687 C.civ.).
Predarea bunului mobir se poate face fie prin remrte rea
materiard, fie prin remi-

terea titjuiui reprezentaliv ori a unui alt document sau iucru

cate ii permitg curnpdrdtcru!-ri preiuarea in orice monlent.
De- regurd, predarea lucrulul pre.upune c aiitudine
acrivd din partea vanzdto,
rului. in uneie cazuri, predarea piu*upune uneori o aiiiuciine pasivd
din partea vdn,
111
in alara acestor doue obrigatii principare, pa4ire por stipuia arte
obrigatii (dupa cum
$i
sunt in C:,'pt sd mcdifice chiar 9i o6ligaliite ,egiemehtaie de
lege); u ," u"o"i-V-. fvu,,i=S. op.
cit-,,n.282.
''' A se vedea Fn. Deax, op. cit., p. ZZ.

zdtoru{ui {de exemplu, cdnd imobilul se afld deja in posesia cumpdrdtorului), in

alte
cazuri, este necesard sdvargirea unor fapte pozitive pentftj ca respeciivul cum,
p6rdtor sd intre in stbpinirea efectivE a imobilului cumpdrat (de exemplu, predarea
cheilor, eliberarea clddirii etc.){'i.
Predarea lucrului individ*al determinat se face la locul unde bunul se afia in
rnomentul fncheierii contractului (a*.. 16gg c.civ.), Rezultd, deci, cd predarea }ucruiui vAndut este porfabrld.
in cazul in care, la moffientul ?ncheierii coniractuiui, lucruJ v&ndut nrr poaie fi locaiizat (de exemplu, bunurile de gen), predarea trebuie sd se faca potrivit reguliror
genera.le.(la domiciliul debitorului-vanzdtor), iiind, in acest caz, cherabildiart.
14g4
alin. (1) llt. c.)1.

Dispoziliile coduiui civil, privind locul predErii, sunt sup/etlve (pdr[ile putand
conveni atffel).

Predarea

lucrului vdndut se face la momentul incheierii contractului seu Ia

termenut convenit de pdr{i. ca excepfie, lncheierea contractului poate consfinii gi
predarea lucrului; de exempru, in cazur in care acesta se afra deja
ra dispozilia
cumpdrdtorului cu alt litlu (depozit, locatiune, comodat etc.).

in lipsa unui iermen, cumpdritorur poate cere predarea bunurui

,de ?ndata ce
pretul este plaiit" (art. 16s3 c.civ.). Deci, cumpErfrtorul nu poate cere
de la vanzStor predarea bunului vtndut dec.if da cd gi-a indeplinit obligalia de platd pretului.Izi
a
Lucrul v6ndut trebuie, nu numai predat, ci predat in
,siarea in care se afia in

momentui incheierii contraciului,' (s.n.).

cumpdrftorul are obligatia ca,,imediat dupd preluare sd verifice starea bunului',
(s-n). Dacd, in'urma verificdrii, se constatd existenla unor yicri
aparents, cumpdidtorul irebuie sd ir informeze pe vanzEtor despre acesiea f6r* int&rziere. in
ripsa
informdrii, se prezumd cd predarea iucruiui a fost coniormd (art. i 6g0).
Din
de rnai sus, rezult5 ci receplia lucruluivdnduf (,,verificarea stdrli
_dispoziliile
bunului") poate fi fdcuid pi utterior Neddrii pi respectiv judrii in priiire,
adicd ,,imedial dupd preluare"DacE cu ocazia verificdrii,
contestd catitatea sau sfu.rea bunului
pe eare vdnzdtorul i l-a pus "cumpbrdtorul
ra dispozilie, pregedinlele judecdroriei de la locul
prevdzut pentru executarea obligaliei de predare, ja cererea oricdreja
dintre oirii.
va desemna de indatd un experi Tn vederea constaterii"
[aR. 16sI arin. (1) c.civ.irli
in condiliiie ari. 1691 c.civ., instanta poaie Ji"pu,t* sechestrarea sau crepozi-

larea bunului" (iar dac& pdstrarea bunuiui ar putea aduce mari pagube
sau ar

lrlPolrivit art. 1604 c.civ- francez,

obligalia de predare presupilne tran$portul rucruiui
vandut gi punBrea in posesie a cump5rdto-ruiui; in acest sens, a s vedea
J. GATsr, Les
conlrals spdclaux, Armand Colin, paris, 1998, p. 41.
t'r Dacd insd,
urffare
a
unol
imprejrirdri
,,ca
cunoscute cufiparatorului ia momentul
vinzdrii, predarea bunului nu se poate face decat dupe trecrea unui termen, pert;le suni
prezumate ce au convenit ca p!'edarea sd aibd loc la expirarea acelui tei-men'i (art. 1693
C.civ,).

remarcat ca legiu.itorul
^insa,lt''o*
care e$e deosebirea)

distinge intre ,,calitatea" gi ,starea bunului" (fdrd e ne suger"a

ocaziona sheltuieri insemnaie,.se va putea.dispune

chiar v&.nzarea pe cheltuiara
proprielarulut'lari. 1691 atin. (Z) (3) C.ciy,111t. '
9i
Din ceje de mai sus, rezu-lrd cd, piin Alspbziiiite
art. 1690 gi art. 1691; legiuitorul
a instituir. o procedurd speciatd. a recepliei ruciurui in
etapa preddrii-primirii aces-

DacE plata prelului nu a fost afectatd de un termen susnensiv, v&nzdtorul

are
insd u-n-drept de retenya, putand refuza predarea bunuiuj pand la plata de cetre

cumparalor a prelului'''.
Dacd obligafia de platd a pr+tului este afecta& cle un teimen gi, dupd vanzare,
curnpdrdtorul a devenit insolvabil ori garaniiile acordate vAusioruiui s-au diminuat,
v^nzdtorul paale suspenda executarea obligaliei de predare c6t tinrp cumpirdtorul
nu acordi garanlii ?ndestuldtoare ca va plati pretul la tern;enul $tabilit
[art. j694
alin. {1) C.civ.;.tel'

tuial2l.

chertuierile de predare.a bunurui vdndut, respectiv

caniSrirea, nilmdrarea, rn6surarea, etc., sunt in sarcina vanz5torurui (iar
cete de ridicare a lucrurui de ia rocul
predSrii sunt in $arcina cumpSfioruruii, caci
nu s-a convenit artfer.
bJ

Sancliunea nepreddrii lucrului

c)

in caz de neexecutar totar6 sau pa4iara a obligaiiei

de predare (datoi-ata culpei
vAnzEtorului),

cumpdrdtorul are de ales intr" Vej posibiliteti.

cumpdrd'torut poate invoca exceplia do ,eexecutii (exceptio
non adimpreli
cofitractus)! in sensui c# poate,,sd refuze executarea
propriei obrigalii,'(de prat6 a
prelului) deoarece nu a predat lucrul
{degi trebuia sd o facfi)r3j,
Dreptur cumpSratofurui de a opune exceplia
de neexecutare se justificd prin
aceea c6, in conrrac{ele sinaragmatice, obriga{iire pd4ir'r
sunt reciproce gi inter-

'

depenciente,

j
,,iJ

:.:i

'tj
j'l

:
'ri

.1.\

t
rl

..i!
.rt

:1

cumpdrdtorul poate cara executarea in

fiafura a cantractulur. potrivit art. 1527
alin. (1) c,civ.,,,creditorur poaie cere intotdeauna
ca debitorur sd fie consirans sd

executs obligatia in nat*rd' (cu exceptia cazului

ciind *"e"utarea tn nuiura *"tu
imposibi{5},
Dreptul

cumpErdtorurui ra executarea in naturd a obriga{iei

de predare cuprinde
gi dreptur Ia repararea sau.inlocuirea
bunurui,,,precilm $i orice art mijroc pentru a
remedia o executare defectuoasd"
[art.. 1EZ7 *tin qe; C.*u.l.
De precizat ca, potrivrt art. 1539 c.civ., cumpdrdtoruJ
,,nu poate cere atat
executarea in naturd a obtigaliei principare, cat pkta
penatinlii, ut"ra a*
$i
in
care penalitalea a fcst siipurat5 pentru neexecuiaiea
obrigaliitol ta tmp sau "urrr
in rocur
stabilit"

rti cul a ritdlil e p reci d ri i tere nu ri lo r

v6 n d

ute

Potrivit noilor dispoziiii ale Godulul civil, obligalia de piedare a terenurjlor se

realizeazd cu respectarea unor reguli specifioe.
Atunci cdnd se vinde un imobil determinat, fdrd indicarea suprafefei, pentru un
prel total, nici cur"npdr*tcrul gi nici vanzElorul nu pot cere r,ezoluJiunea ori modificarea pretului pe moiiv cd suprafa{a este mai micd ori maj mare dec&t au crezut
(art. 1741 C.civ.).
Atunci cand se vinde, cu un anumit prel pe unitatea ce mdsurE, o anumita
suprafald dintr-un teren ,nai tnare, a cdrei lnlindere sau amplasare ilu e$te deief_
minatS, cumpirdtorul poat cere strdmutarea ploprietelii nui"nai dupd mdsurarea
gi
delimilarea suprafetei v6ndute la*. 1T4Z C,cir,.)1.1.
DacE, in vdnzarea unui imcbir cu indicarea suprafetei gi a preluiui pe
unitatea
de mdsurd, suprafala reald este m,i mici decdt cea indicati in contract,
cumpd_
poate cere vanzdiorurui sd ii dea suprafaJa conveniia
fi43
(1)
arin.
lart..
Xrtorul

Dacd cump5r6iorul nu cere sau vanzitorul nu poate sd transmitE aceast&

suprafale, cumpard.torul poate obJine fie reducerea corespur..;z&toare a pre,tului,
fie
rezoluliunea contractului dac5, din cauza difereniei de supi-afald;
bunul nu mai
poate fi lolosit in scopul pentru care a fost cumpd.rat.
DacE ins.i suprafa{a rea{5 se dovedegte a fi rnai mare d;cal
cea stipulat5,, iar
excedentul depeqegte a rrouaeecea pafte din suprafala conveniia,
cumpiratorul va
ll:l: :r.p,ol'"'r"tul de pret core$punzdror sau va puiea ob{ine rezoluiiunea con_

1s.n.).

cumpdndtorur paate cere rezoluliunea

vdnzdrii. potrivit art. 154g aiin. (1)
c'civ.' dacA nil cere executarea_sirite a obrigaliiroi
contractuare, cumpdrdtoru! are
dreptul la r,zotuliunea sau, dupd caz, reziliireL
lontactufui,,,precuil'gi la dauneinterese, ciacd i se cuvin',.
cui"npfi.r5torui are dreptur gi_ia daune-inferese pentru
repfirarea prejudiciurui pe
care vdnzdtorur,,i r-a cauzar gi care e$te consecinta
directd gi necesard n"a**_
cutdrii fdrd justilicare sau, dupd caz, cuipabite
a obtlgaliei,,
tSSO C,civ "
1arr.

tractuluit"r.

cand prin aceiagi contract s-au viindut doufi. tonduri cL; precizarea intinderii
fiecaruia gi peritru un singur pre1, dacd intinderea unuia este mai mare,
iar a celui-

t.

g"-i:i:fii*,esi*.o.garanlie put.pasivd, deoarece nu conrcr5 e; dreprut de

.._,-,?:"_tlyl
urmarrre
asupra bunului, cl poate ii exercitat atat timp cet bunul nu a ,ost preciat;
a se vedea
J. Mrruolru, 9r. RAuse4i, op. cit., p. 2b.
t*r Dach insd,
la dala ?ncheierii cortractului, vAnzEtorul cunostea insolvabilitatea cum"
pdr6torului, atunci acssta din urmd pdstreazi beneficiul termenului
dacd starea sa te insotvabiiitate.nu s-a a.gravat jn mod sub$tanliai [art. 1694 al]n. (2) C,civ.].
rq Soluiia se
rnult
mai
din
ionsiderentele tehnice ale identific&rii terenuiui prin
iustificE
nurn6ru] cadastral unic.

art. 1691 aiin. (4) c.civ., hotarArea de vanzare va

trebui comunicatd inainle de
^'l-l-"l,.tl
punerea
ei in executare cei'lralle pa4i s.au. repr"r"ntaniltut
sau, oaca unuf oint"
,*
aJle intr-o tocarirare siiuati in.circumscripliallGai"iiui"ur*
".lqilu
a pronunlat hotdrarea.
rn caz
*ntJ,ul,loralllea va ii comunicarb in termen'Je
C;;b J" ta sxecutarea ei_
urspozrrrre art- 1690 arin, (2) gi (3) - 16g1
c.civ. se aprica gi contractercr incheiate
inainte de dala inrrerii sate ln.vigbare,
bunuiui are ioc dupd aceast6 dar&,,
"o"ca
(ar1,"]20 din Legea

"

pil"ii*"

nr, 7112011).
'"'cu excepiia cazurui in=care prin rege, ,din vointa pdrliror sau din uzante
rezultd cd
cealatiA pade este obiigatd se oxecute *aiintai,.
t.,t. idSO alin, (11 C,civ.l.

lal Dacd insd excedentut

nu depasegtd a doudzecea parte dln suprafala convenitd,
c,um.pgrljsful_lu.poate obline.re_zoluriunea, dar nici nu este datff sa ptaiea,iii pi"lut excedentului[art. 1743 alin. (2) C.civ,].
:,rit:.,

.,t.i.;^t

n1&..

,ii"r33!i@&3"i..

V. Contracte speciale

tnstirutil de drepr civtl

""76

lalt nai micd, se va faco compensalia intr'e valoaroa surplusului 9i valoarea lipsei.
in acest caz, acliunea, fie pentru suplimentul cie pre!, fie pentru scaderea sa, va fi

in condiliile art. 1743 $i an. 1744 C.civ., iar rezoluliunea contractutui va fi

supusd dreptului comun,
Termenul de intentare a acliunii v6nzitorului pentru suplimentul de prel (ori a
introciusd

cumpdrdtorului pentru reducerea prelului) sau pentru rezolutiunea contractului,

este ce un an {qi curge de la momentul incheierii contractului). Face exceplie cazul
in care pdrlile au fixai o datd pentru mdsurarea imobiluiui, in care termenul de un
an curge de la data respectivd {art. i 744 C.civ.)

sului)i11. De exemplu, existd necon{ormitate atunci cAnd, degi au

:,,i

,i

fj

in contractul

cie vanzare-cumpdrare conformitatea reprezinta deplina concordanld intre identilatea sau caracioristicile gi condiliiie pe care bunul sau bunurile
vandute trebuie sd le indeplinescd potrivit clauzeloi contractuale, respectiv, natura
sau jdentitatea bunului, cantitatea,_calitatea, locul iermenul de predare, gi exe$i
cutarea efectivE. a acestei obliga{ii,tl1

caclrul legal in materie este asigurai de Directiva lgggl44lc? privind anumite

a$pecie ale vdnzdrii gi garantiilor bunurilor de consum gi Legea nr, 44gl2oae

i
1

privinc r,rinzarea produselor gi garantiiie asociate acesiora.

Pcti-ivii aft. 5 alin. (1) din lege, vanzdlorul este obligat sa livreze consumatorului
produse care sun! in canformitate cu contractui de vdnzare-cumpdrare. produsul
vanciut reprezintd orjce ,,bun material mobil a cdrui destinatie este consumul sau
utilizarea individuald ori colectivd,'{art. 2 lit. b) ieza ll.
Poirivit legii, din categoria produseror sunt oxcluso bunui precum qi ,,apa gi

.ijiii

Nu se considerd a fi lipsd de conformltate cazul in care GonsumatorLtl-cumin mod rezonabil, sd nu cunoasc& aceastd lipsd
de conformitate ori dacd lipsa de conformitate igi are originea in materialele furnip1r6'tor,,a cunoscut sau nu putea,

.,1
rr,fii

'':,

zate de consumatof' (art. 6 din iege).

in concluzie, nu orjce neconformitate atrage rdspunderea profesionistului.

Astfel, neconformitatea prociusului irebuie sd indepllnesci cele lrei conditli (impuse, de altfel, gi garantiei pentru vicii): nconformitatea si fi existai ln momentul
Iivrlrii; neconformitatea sI fie ascunsi in momentul cumpdrbrii; neconformiiaiea sd

:,ii
'.1
,ri

,ri
:.ri

fie graval?i.

.ii

.'.t
t

ll

ts.

,i
.il
.ir

Obligalia de garanfie contra evicjiunii

Prin contractul de vdnzare-cumpdrare, cumpdrdtorul dobAndegte dreptul de

proprielate cu toaie atributele sals: ,,de a poseda, folosi gi dispune de un bun ?n
mod exclusiv, absolut gi perpetuu" (ad. 555 C.civ.).
Pe idng6 predarea electivd (materiald) a iucrului, vdnzdlorul trebuie s6-i garanteze cump5rdtorului gi exorcitarea deplind a dreptului dobAndit dupd incheierea
contractului (gi indeplinirea formalitdlilor de publicitate imobiliari, dacd este cazul).
Obligafia de ga,.an1ie a vdnzdtorului are o dubli intdligare: pe de o pane, acesta
trebuie sd il garanteze pe cumpdrdtor de linigtita folosinld a lucrului (garanlia
contra evic,tiunii) gi, pe de altS parte, de utila folosinld a lucrului (garanlia contra

ri
.+

i
,,1

.i

i
.1
:tri
.l

ii

.t
'.t

viciilor).
Evicliunea const5 fie in pierderea proprietSlii lucrului (?n total sau in parte), fie in
tulburarea cumplrdtorului in exercitarea prerogativelor sale de proprielar.
Potrivit art. 1695 alin. (1) C.civ.,
este de drept obligat sE il garantoza
"v5nzdtorul
pe cumpAratcr impotriva evicliunii care l-ar impiedica total sau parlial in sldpAnirea
netulburatd a bunulul vAndut".
Garanlia contra evictiunii opereazd dacd sunt intrunite doud condiiii;
* pretenliile lerlului sunt intemeiate pe un drept ndscut anterior inclreierii v6nzdrii gi care nu a fost adus la cunogtinla cumpdrHiorului;
evicliunea provine dintr-o fapta impuiabild vdnzAtorului chiar dacd acestea
s-au ivit ulterior vdnzdrii.
Rezultd cd vdnzdtorul este de drept obligat sd il garanteze pe cumpErdior de
eviciiunea totalA sau pa(iald a lucrului vandut, precum pi de sarcinile care nu au
fost declarate la incheierea contractului.

gazele care nu sunt ambalate intr-un volum limitat sau intr-o cantitaie tixi gi
energia electricd" larl. 2lil. b) teza a ll-a1lzJ.
Produsele sunt in conformitale cu coniractul dactr: corespund descrierii fdcute
de viinz.ltor, scopului urmirit de consumator, utilizdrii normale potrivit parametrilor
de calj::.ie gi performanlelor rezonabile.
Din ,iispozitiile art. 2 din directivd se deduc cele dou6 criterii fundamentale de
definiro ale conformitd.tii:
- criieriul coresponcientei (dintr"e lucrul promis contractual gi cel etectiv predat)

gi

{ost predaie toaie

componentele unui mobilier de dormitor coirvenite, unele cjintre ele nu corespund

nuanlei de culoare convsnite in contract.

'.i

d) 0bligotia de conformitate, aferentd livrdrii produsului

3'/7

crjieriul agteptdrii rezonabile, legitime (lucrui posedd calitefle oblgnulte ale unui

bun de :celagi tip gi la care ,,consumatorul se poate agtepla in mod rezonabil').

carecleristicile pe care maria trebuie s6 le indeplineascd se refora la culoare,
dimensiuni, formd, origine, compunere, cantitate etc. Astfel, in principiu, confor-

miiatea exisld numai daci produsul predal cumpirEtorului-consumator prezinti

toato c;.iacteristicile cuprinse in conlract (sub aspectul cantit5lii gi calitA{ii produi1l Prin
,,calitate" se inlelege suma tes\fuillor lucrutuipe care p64ile l-au avul ln vedeie
inchelnd contraciul de vAnzare-cumpdraro; a se vodea LF. Poea, Conformitatea luctului

tll lar atunci cdnd clauzele contractuale

sunt lacunare 9i dacd pd(ile nu au stabilit altfel,
se_vor apii.a dispoziliile supletive ale reglemntarilor in vigoare, vilzi L. pop, op. cit. (a009),

vAnlut, Ed. Unlversul Juridic, Bucuregti, 2010, p. 32.

l'r Po{rivlt art. 14 din Legea nr. 4+S1ZO}S,,,consumatorul nu este indreptiitit s5 soliciie
rezolutiunea contractuiui, daca lipsa conformita!ii este minoi'd",

p. 5C7.

I2r

in p:inciplu, nu sunt excluse bunurlla de ocazle (folosile) din domeniu (decat dach au

fosl achizitionate ta o licita,tie publicl).

t
;:.i.;*.,

..,r,;8iffir,

_".-':'jj4:1ffi

378

tftstltulil de drept civil

V- Contracte speclaj

obliga{ia de garaniie contra evictiunii existd

Fi .fale de subdobandilori, chiar

dacd acegria sunr cu'rirru parricurar gicu

titru grituir'iihr,t"r,""Jr#lru", u*,u
gat sd garantezs contra evicliunii
taia oe orici dobenditori subsecventi

b) ;aranyio contra evicglunii rezultdnd din

fopra turtului

oo,,_

ai rucrurui

(ar?. 1706 C.civ.).

obligafia de garanfie a v&nzdtorurui este

o obfigalia patrimaniatd,ceea ce facs
ca' gi dupd rnoartea acestuia, obrigafia
s5 se transmit* succesoriror
vqvvwsv'irvr urrrv!
universari sau

UniverSal.
obfigalia de garanJie contra.cvicfiunii este
apricabird aricdrui tip de vanzare,
inclusiv celei prin iicitaiie publicSt2l.
Cu titlU

'.rrl

il
iri
,:lj
...

Potrivit art' 1697 c civ.., cbliga!ia de garanfie

i - confra evictiunii este indivizjbild in
ca:ui pluratitE{ii de debitori ivAnzaiorii.

v .

Evicfiunea poate proveni din fapta unui

ter!,
--'i dar ea poate rezurta chiar gi din
vtnzitorufui). -

,,fapte personale', (ate

Poirjvit art' 1695 afin' (3) C'civ., garanlia

irnpotriva e'ictjunii

este datoi.ata gi
atunci cenc ,,prcvine din fapte imputaiire
v.rnzdtorurui, chiar dacd acestea
s_au ivit
ulterior v&nzfirii,,.
Faptu! personar ar v^nzdtoruruieste
un fapi ori aci, anterior sau urterior v6,nzdrii,
dar tdinuit de cdtre v&nzdtorsau *u""**orii
laiuniversari ori cu titiu universaf, cie
natura a-l tulbura pe cumpariitor in linigtila
ioiosinla a lucrului, indiferent dacd este
o tulburare de fapt sau o tulburare
de diept.

C,civ.).

ca exceptie, obrigatia negativS a v&nz.torurui

do a nu-i tuibura pe cumpdrdtor
,,ulterior vdnzdrii prin faplul
cunosciindu-re

.au prrronai;;i

in momentur vanzdrii, r"-u

;-;

iiffiJ!1iJ":.{"r,1

llr13r?;
inlEturatd conveniional (orice conventi;
"orir**u
Mentiondm cS evicliunea rezurte ftrai";;r;;;;rd,,consideratd nescrisd,,).
aies din i*pt, tu4rrri, ins6 este evident
c6
obligafia subzistd cu atet mai mult,
atunci c6nd provine de la cei care irebuie
sd-l
garanteze pe cumpirdtor (cef
,,care este obtigat'sd garanteze contra evictiunii
nu
poate $A evingd'' - art. 1696

i'

C.civ.).

rmpotriva simpreror turburari de fapt,

lfi;:"?:llt#3'Josesorii;

a se vedea

rr,r'

ia

creanJei.

realizarea

Evictiunea poate exista qi in cazur invocSrii

de citre ler! a rnui drept de creantd
-- -asupra unui irnobil (de exemptu, exislonfa
unui conlract Oe,localiune;.
evicliunii sd tie anterioard vilnzdrii.
:.?auza

vanzdtorul este garant

:l
,a
,:i
it

ti

numai dacd tutbuiarea din partea ierturui

are o cauzd
antefioard momentului incheierii conlracturui
d" vanr"ru-*umpairare.
v;inzdtorur nu rdspun.de, in principiu,
oe impre;urerire ivite dupd momentur
incheierii contracturui, adicd dupd
drepturui de proprietate asupfa
cumpdrdt'rurui (cu conditia ca turburarea
sd nu ti provenit dinir-un fapt personar).
cauza.evicfiunii sd nu fi fast cunoscutl
de cumpdrdtor.

t.***ilr*.'

;ln cazul in care

o*otiinia de

"rTl1l1pr!t,^..uu:t
acitrptat riscut gi prcblema
rdspunderii vanzdrorutui
ln aceast' situatie, vanzitorului ii reuinesii";

evictiunii de cdtre cumpErdtolll.

pericolul evicfiunii,
uy rv'ul
et

i; ;; ;;; ;Jil.

a,

de a proba cunoagrerea cauzei

c) Efectele abligaliei de garanyle

contra evic.tiunii

Atunci cdnd cump&r&torul a fost evins, dreplurile

sale imrotriva vdnzdtoruiui
diferd, dupd cum evictiunea este totala
sau partiald.

ltl A se vedea
Fn. D-rex, ap, cit., p.77.

'''

rdspunde dacd servirurea nu existd, tntrucdr

rnic;oreazd

ipofeciror gi ar priviregiiror, obrisaiia

de garanlie se deciangeazd numar
. T debitorul
dacE "31yr
principai nu igi plategte iaioria gi
creditori,l treee

numit* excepfie de garanle.

De precizat
uAnr,i^ltj,nu
sd evingd nicidac6 a dobandit o noud
"t ineheierii contractului
cati_
1o*i3
tate dupd momentul
de vAnzare-cumpArare_
por conveni *a-r *oon*r"." pe
rur'|Aalur uv
de urrus
orice g
garantie
-- rv vanz'tor
,

Potrivit art' 1sgs alin- (2.) C.civ.,

,garanlia este datoratd impotriva

ei,icliunij ce
rezurtd din pretentiire unui.te4 nu*ul du"d acestea
?nremeiate'p-e un orept
nescut anterior datei v&nzdrii 9r care nu a fost adus .sunt
ra
(la incheierea contractuiui).
"u"opi*qu "rnipirdiorurui,,
in.acest caz, obligalia ia garantie contra evicliunii
exist6. i*cd sunt intrunite trej
condiiii.

ll$.r?lX,i"lilzdtorur

Nu orice turburare a iinigtiiei st*p&niii

a bunurui cumpdrat atrage obriEaiia de
garanfis a v'nz*torurui pentru
eviciiun*,
nu**i tulbur*rire care se-intem;iazd pe
un dreplts,' in acest caz,.cump&r*torur
"ipout* up*ra prin
invocarea ur
unei
ri"'| i"ysus,ca
rui exceptii
perscnale,
""

^^3^n-:T.r."'',.ri4ire
conira
evic{iunii (art. lSgB

Dacd turburarea provine din fapta unei rerte persoans, rrsnzdtorur

e$te obrigat
sd il apere pe cump{rdtor, iar dacd nu reugeglL
s* ir apere, va fi obrigat sd suporie
consecinlele victiunii.

- sd lie vorba despre o tulburare de drept,

VAnzdtorul e$te garant numai dacE tulburarea
terfului este de drept; atunci cand
iulburarea din partea t@rtului este cle fapt,
el nu rd.spunde, inti-ucdl nu are un lemei
juridic.
Dreptur invocat de terfui evingaror poate
fi un drept rear jmobiriar, cuil ar fi
dreptur de proprietate seu un drepi de uzufruct.
DacS imobirur a fost vandut ca fond

a) Garanlio contro evicfiunii provenind

de la vdnzdtar

?70

-cumparatorur
rtt""'i*,*Z'n

se poate apara singur, prin inten_

tracie civite,'eo.

dliJlri**,

cru;-

t'. y' de evicliune fofald, poirivit art. 'rzoo

c.civ., cumpdrdtorul poate ceie
rezor::iunea venzdrii qi daune'interese.
Astfer, var,zdtorur
are urmatoaieie onrigalii.

,r#: i;t:?i?:

$i A.

BEniABENT,

Droit civit. Les ccntrats spdciaux, i,tontchresrien, paris,

3qg

lnstitulii de drept civil

V- Contracae speciale

sd restiluie ,,in intregime"preful primit de la cumpardior

ia incheierea contractului, chiar dacd, la data eviciiunii, varoarea bunurui vendut
a scEzut sau

dac6
bunul e suferit deteriordri insemnate, fie din negrijenfa
to4e
major4.
"urparaioruruiiie frin
DacS cump5rdtorur a obtinut un beneficiu ?n
urma det'riordriror cauzata bunurui,
vineiiorul are dreptul sd scadd din pre! o sumd
corespunzdtoare.
Daci rucrul vdfldur are,. ra data evicJiunii, o varoare
mai mare, din orice cauzd,
vAnz'icrul este dator sd.ptateasrt curnpdrdiorului, pe
lAng{ p*i"r
, sporu!
de yloay acumutat p&nd la dara evicfiunii
Jart. 170i arin. iS) b,civ.l."i_rerii
vanzStorur ste obrigat si..resiituie prrlut primit
gi in ipoteza exercit5rii aciiunii
in garantie de c{ire un subdotranditor,-inciterent
caig a dobandit bunur ia un prel
rnai mig sau mai maie ori cu titlu gratuitrlJ.
si pldteascd cumpdrdtorurui varoarea tructeror pe care a fost
obrigar se ie
inapoieze terturui evingitor
[ad. 17oz rtt. al c.ciu.:. Textur vizeazd iru",*iJ p*
cunrpd.idtcrul le-a perceput dup5 ce a devenit
de rea-credinla; O*r, i"je de "ur*
v*nz'tor, er rSmane un cumpdrator de bund-credinlu,
ce justificS dreptui iui ra
i
valoarea {ructelor
"*uu
sd achite cumndrd\ru.lui
judecatd ocazionate de procesur
de
cu
.clettuietire
ter{ui evingdtorr precum qi chertuietire
de,*rmiiare de incheierea g ii"[utirru
tractuluiia*, 1702 lit. b) gi c) c.civ.l.
sd pldteascd sparur de valoare dabandr
de lucru intre momentur incheierii
contractului gi producerea. evicliunii, precum gi
ci,\rigurire neraarizate de citre
cumpdrdtor din cauza evictiunii.
Potrivii art" fiae ailn. (2j c.civ., vanzdtorur
mai este
sd rarnburseze

restituite.

"rr-

cum_
linut
pardtoruiui sau sd fac5 sr i se ramburseze
ae catre'acera care *in# to*t*
cheliuiellie pentru rucrdrife efe,ctuate in tegaturd
cu bunur vdndut, fie cd rucrdriie
$unt auionorne, fie c5 sunl acidugaie
idar, in acest din urmE caz, numai ciacS sunt
flecesare sau utilei.
cheiiuielite votuptuarii.{dy simprd pr6cere) ficute
.
do cumpdr5tor nu vor ii resti"
tuile acestuia, decat dacd vd.nzdtorur'a tott

i*

i"i-."r"diftaFcunoscut cauza

evicliunii ia daia incheierii contractului _ arl. 170latin. qS1 C.civ,;.

Evic{unea pa\iard constd fie.in pierderea ?n parte
de cdtre cump'rator a dreptului de :roprietate asupra rucrului cumpdrat,
fie in restrangerea drepturui de ioro_
sinti asupra acestuia, fie in orice arid. restrdngere
a crepturitor dobandite (sau
pre,

ii dobAndite) in temeiul vanzlrii-cum*pdr6rii.

ln caz de evictiune pa(iara, cumparSiorur are dreptur
de a opta intre; a cere
rezolutiunea contraclurui de vdnzare-curnparare gi
a menline contractu!
sup^use a

{cu despdgubhi pentru pierderea suferit:i}.

Rezaiuliunea contracturui peniru evictiune parliara
discre,t[onar, ci nurnai in cazur in care ci**on*ii"ura

incheiat

nu

restituirea prelului gi,,repararea prejudiciului

fi cerutd in mod

c6 pierderea suferita

uferii",

Cdnd vdnzarea este menfinuld, cump5r6torul are dreptul la o despdgubire

+t:11

..r':

Irt

.it
iii!l
t:f:i
r.rti.i

echivalentd cu o parle din pre! propoqionald cu valoarea pdrlii de care a fost evins
gi, dac5 este cazul, sd pldieasc5 daune,interese {art. 1TOG C.civ.).

Ac{iunea in garan{ie pentru evicfiune a cumpdi-dlorului impoiriva v&nz*torului se

prescrie in termenul general de prescriplie (care curge de la data producerii evicliunii).

ii i!
1t":i

iii

,::i
.r:i
il'l

.l

'ii

iii

d) Garantio conven;ionald gi limitele sale

Garantia datorat.S de vanzdior {prin lege) pentru evicliune are caracte!.supletiv.in
consecinld, pdrtile pot sd modiiice regulile respective priil convenlia lor, adar_rggind,

micaorflnd sau chiar ptergdnd obiigalia de garantie pentru evjcliune [art. 1698

iil

aiin. (1) C.civ.l.

Lrli

Garanlia prevdzuta de pSrfi (prin conventia lor) poartd numele da garanlie

ffiftvenlionald (de iapt). Aceasta are anumite ilmile peste care pertite nu pot sd

'i',i

'i

treacd, iar in cazul depdgirii acestora, stipulaliile respective vor fi lipsite de valabilirate {nule). De exemplu, chiar dacd s-a conrrenil cd v&nzaiorul nu va datora nicio
garanlie, el rdspunde totugi de evicliunea cauzatd ulterior vanzdrii prin faptul siu
personel ori de cea provenitd din cauzs pe care, cunoscandu-le in momentul vdnzdrii, le-a ascuns cumpdr5torului (orice stipulatie contrare, in acest caz, esie consi-

deratE nescrisd).
ln caz de evicliune consumatS, vanzdiorul lrebuie sd restituiepretulprimit, chiar
dacd (prin conveniia pdr{iior) obligafia sa de garanlie conira evicliunii a fost
inldturaiH lart. 1698 alin. {?} C.civ.l.
De menlionat cd, in privinta clauzelor de agravare a rdspunderii vanzdiorulul
penlru faptele propri! sau chiar peniru evenimente fortuite, Iegea nu prevede
limitdri.
e) inldturareo ohligoiiei de

gdranlie contra evicliunii

Atunci cand cumpErdtorul a pastrat bunul curnpdrat pletind tertului evingdtor o

sumi de bani sau ddndu-i un alt bun, venzdtorul este liberat de urmdrile garantie!?l
prjn:

poate

rambursarea cdtre cumpirdtor a sumei plaflte cu dobanda legalh caiculatd de

ta data pldlii ori,

este

Ase uedea FR' Denr, op. cit-, p.g5. potrivit arior

opinii, subdobanditcrur nu poare cere
prelul pptit de er, diterenga
;ri;rd;; If,rura v*nzarorului de cumpdrarorut
T.l-:-"lt:::a]
rnlermed;et:
a se vedea D. ALEXANDnFSCo,'op. cit., p.22g.
.1'l

,,indeajuns de insemnatd incdt, dacd ar fi cunoscut evictiunea, el nu ar mai fi

incheiai contraciul" [art. 1700 alin. il] C.civ.ltll.
$i in acest caz, d*cd are loc rezoluliunea vanziirii, cumpirdtorul poate cere

ir; Fiind o chestiune de fapr,

rdmdne ca instania de judecati sd aprecieze importanla

pier.{erii sufrite d cump6rdior.

EjDegi ari. 1704 c.civ- poadd

denumuirea marglnal6,,inrdtuiarea evicliunli de ceire
cumpirEto/' (s.n.), precizdm cs *u evjctiunea este inldturatd de cumprretor,'ci numai obliga[ia de garanfie aferenth (,,urmbrile garin]iei", cum bine este rnentionat ?n text).

lnstitulii (ie drept civil

V, C0ntracte speciaie

- pr:n plata valorii bunurui dat, precurn gi, in ambere cazuri, a tuturor chertuierircr
aferente.

intre cele doud siiuatii exisld insd deoseblri esenfiate, dupd cum urmeaz5.:
in cazul erorii asupra substantei obiectului {error in substenriani, din cauza
acestui viciu de consimtdmant cumpardlorul nu a putut cu::,tdra, ?n substanla $a,
Jucrul voit gi poate cere anuiarea contractului;
- in cazul viciilor vizale de art. 1707 c.civ., cumpErEtoi-uj a cumperat tucrul vait,
numai cd acesta este impropriu intrebuinldrii dupd destinatie sau, din cauza viciilcr,
se micgoreazd vaioarea de intrebuintare (deci, eroarea se reierd numai Ia caliiatea
lucrului gi cumpdrE.iorul nu poate cere anuiarea contraciuii;, ci are o actiune in

Potrivit art. 1705 C.civ.,,,cumpdrAtorul chemai

in judecatd de un tei.t care
pretinde cd are drepturi asupra rucrurui vendut
rrebuie sd il cheme in cauzd pe
vanzdlor''. in caz contrar, cumpdrdtorur
,,fiind condamnai printr-o hotdrdre ;ntraid irl
puterea lucruiui judecat, piorde dreptur de garanlie

dac6 vdrutto^ri dovedegte ca

existau motive suficiente pentru a se respinge ceierea,, (s.n.).

Daci nu existd o hotf,r*re judecdtoreascd rn cauzd, cumpdrdtorur

care r,a
recunoscut dreptuJ te{ului piercie dreptur de ga:-anrie,
afard de cazur in care

garaniie contra vanzAtorului)111.

dovedeqte cd nu existau rnotive suficiente pentru

a impiedica evictiunea, [art. 170s
alin. (2) C-civ.l.
C. Obligagia de

Deosebirea semnalatd a fost subliniatE gi de practica .:cecdicreasch, asifel:

,.intre eroare asupra sullstaniei gi viciile ascun$e existE o crsiinciie net6; ercarea
asupra suhstanJei deschide calea aciiunii in anulare, care p;ate fi exercitaid chiar
de vdnzdtor atunci cand ea privegte $ubstanta presialiei prc:;il, in vreme ce viciile
ascunse din materia vdnzdrji peimit doar cumpdildtoi'ului oo;,-inea jntre actiunea in
rezolutiunea coniractulul gi actiunea in micgorarea Fre1ului'i2i,
Viciile vizate de art. 17A7 C.civ. sunt cuno$cute in doctrini Si ca vicii redhihitorii,
intrucit actiunea in garanlie prin care cumpirdtorul poaie c:re rezolutiunea contractului se numegte redhibitorie.

garantie contra viciilor lucrulu! vAndut

V'nzitorul trebuie sE asigure cumpdrdtorurui gi posesrunea

utrid {norrrrai*) a
lucruiui v6ndut. Astfer, bunu! lrebuie sE aibd caritilite
necesare p*ntr, * putea fi
iolosit normal, potrivit naturii sare sau destinariei
i"r" J* perr,l'iiot-r*ti, prduseJe livrate de p:ofesionist trebuie sd fie
"in conformitate,, cu contractur de

vdnzare-cumpdrarel?1.

Descoperirea defecteror rucrurui dupd incheierea

vanzerii airage r5spunderea
vanzdtorurui [art. 1707 arin. (1) c.civ.j. Tot astier,
vanzd,rorui este ftspunzdtorfaid
de consumator pentru ,,orice iips, a conformiid{ii,, produse}or
'
Deci vdnzitorur va rdspunde in cazur in care
bunur vancut este ,,improprlu intrebuinierii la care este destinat sau care ii mic'oreazd
in asemenea mdsurd intrebuinrarea sau varoarea incilt, dac* re-ar fi cunoscut,
cumperdtorur nu ar fi cumpdrat
sau ar fi dat un prel mai mic', lart. 1 707 alin. (1)
C.civ.l.
De exempfu, tn cazur in care s-a incheiat
vdnzarea-cumpdrarea unui autoturism
gi' dupa un timp, cumpdrdtorur con'?Atd c5 motorur
nu este cer criginar, c! unur
contraficut, imprejurarea constituie viciu ascuns.

s) Condiliile garfrnliei contra viciilor

Nu orice viciu al lucrului vandut atrage rEspunderea v6.n'iloruhi. Asiiel, viciile
{defeclele) lucrulul trebu;e sE indeptineasod trei conclitii.
- viciul trebuie sd fie ascuns.
viciul este ascuns c&nd, ,,la ciata predarii, nu piJiea fi desJoperlt, f6re asjstenta
de specialitate, de catre un cumperetor prudent gi diliger:" farr. 1707 atin. qb|
c.civ.l. Astfel, v&nzdtorul nu datoreazE garantie pe*lru viciile eparente (cu prfuire ia

'ivrate.

care cumpirilorul a putut singur s6 se convingd).

Nu poale fi considerat ascuns nici viciul pe care v6nz6!::rul dovedegte cE i-a

adus la cunogtinra cumpirdtcrului, in momentul incheierii cci;;-actuluilsi.
in consecinlS, viciul esle ascuns cand nu a fcrsl adus la irnogtinta cump5r-dtorului la incheierea contractului gi n1c1 nu putea fi descopeii ce cumpdritor ia momentulpreddriilui[art. 1707 aiin. (p)- (a) C.civ.].

Garanria datoratE de vanzdtor opereazd in toate

varietdiire de vanzare, cu
excepfia vinzdrilar sir?e in care,,nu se datoreazi garan1ie
conira viciiior ascunse,,
iarl, 1707 aiin. {5} C.civ.l.
siiua{ia rucrului vandut afeciat de vicli prezintd
asem6nd.r! c\) eroarea esenliatd
de_ consimldmant) care. paarid asupta
substanJel obiectului coritraciuruj
lviciu.

laft.

1207 alin. (2) pct. 1 C.ciy.]l3l

viciile sd fi existat in momeniul preddrii lucrulu;.

Potrivit arl- 1707 alin. (3) c.civ., garanlia vanzdtoi"uiui
sau Gauza lui exista la data precidriibunului" (s.n.).

esi; datoratd ,dacd

viciu!

Rezultd cd vanzitorul datoreazd garanfie gi pentru vjc:ui care apare ulterior

tll.Dispoziliile privitoare
Ia.garan{ia contra viciilor ascufise se aplici, nu
numai atunci
^ lucrur prezintd defecte,.djr
cend
,,9i ,jtun*; cano r:un-rrt ia.*ut nu corespunde cariieli,or
convenite de cerre pE4i" (art. 1214 C.Jiu.y
('l se considerd
ca oror-Jus_ere sunl in conrarmltate dace corespund
descrierii f&cute de
lan:ator, scopuiui specific soricitat ou *nsu*aioi,*s"ciluriro, pentru care sunt utirizate in
mod normar, prezintd paramerrii de
g; p**oi"..unlr normare
[art, 5 arin. (1) ,i (2) din
Lesea nr' 44e'tz0o3 +i Lesea nr- z4otzeo4
^car*are
;;;;;';';i.pr"o"i""l;"ir! i*n,,'u'p%auru,*
cu defectel.
":r
IrlA se'vedea Fn. Dra<.

preddrii lucrului. dar care igi are cauza producerii anferioracesiui mornent.

tti A se vedea C. HcvebisLu, l. Rcsrt-r.t-BALANFscu,

AL, BAlcotA!..1u. op. cjl., p. gi.i..
Izl A se vedeaC.S.J., s. civ., dec. nr.
16Oi1gg3, in Dreptul w.7/1e!j4, p. 84-BS.
l', A se vedea practica, T.S_, s. civ., dec. nr. 1 186/19S7, in
$i
C.D. 196'f , p.90. Tol asif el,
nu se considerd a fi lipsi de conformjtate dace, ia incheierea vanzdrii, consurnatorul a
cunoscut-o ori daci lipsa de conformitatg ??i are originea in materiaieie furnizate de consumator (art. 6 din Legea nr. 449/2oA3, repubiicatE).

op. cjt-, p. BB-90.

;:;;1.r.1

Institufii de drept civil

V, Contracte speciale

As'i;ei, potrivit concepliei nourui cod civii,

nu este necesar ca viciur sd existe
anteriqi precldrii in toatd amproarea sa, fiind suficient
sd existe doatr-ui inceput at
acesluja iori numai cauza).
Viciile intervenit urterior preddrii vor {i
suportate de cumpdrdtor (?n
caritate de

proprietag.

ca exceplis, atunci c6nd

dreptur cie prop$etale nu se

lransmite odaid
cu
-gi
predarea rucruiui {de exempiu, ra vanzarea
in rate), vanzdto*r rarpunol pentru
*
viciite ivire urrerior v*nz'rii
{p6na in momenrurti"*rrrJ-ipi"pr,rr?1i,f""- viciu! sfr fie grav.
Peniru a atrage rdspu_nderea vdnzStorurui,
iucrui vdndur trebuie sE fie aiectat de
incAr.sE devin5 impropriu rntreounlarii ta
care este de$rinar
]il^;
uuira rlatura T^"s^TE
sa sau sii rnicgoreze intr-atet valoarea de inlrebuinta*,-in""f
pdrdlorul, in cunogiinld Ce c1u11,
nu ar fj
ar fi cumpirat la un"rnpref
mai rnic. Agadar, nu orice deficienfe
ate "r*iar"t^.",
tucrurui vanout suni suli"lriilr* cn
*
atrage rast'underea poniru vicii, ci numai
cele cu o anumita gravitate.
Gra\"liarea viciutui fiind o situarie de
fapt, r;mane *e tiu *pru*i"te de instaatd.
DunE
s"a rlinui in practica juoecatoieascd, grav;tatea
viciiror "nu
-cr:m
necesiteie
ca {ucrul sE fie afectat in chiar esenla,
iri*uUstanta lri,ii'

tl":::

,*d;;'f1;
'-"'

b) E;ectele rdspunderii vdnzdtoru!ui pentru

vicii
Pctrivit ari' 1710 arin' (1) c'civ., in terneiur garaniiei
contra viciiior, cump5rStorul
poate cere instanlei:
a) ?nliiurarea viciiror de c6ire vanzdtor
sau pe chertuiafa acestuiarzri
b) inl';cl;irea bunurui vandut cu un bun
de
r*t, insd ripsit J* ui"ii;
c) recucerea corespunzAtoare a pretului; """t"gr
dJ rezclutiunea vAnz5rii.

La ceierea vAnzd.torulul,.instanla, tinand

seama de gravitaiea viciilor si de
scopul peniiu care contractul a fosi in.h"iut,
gi de a*e imprejurdri,
o*r*
il"l:
dispune o artd. md.sura decitt cea soricitata
Je' [uipdrdior (dintre
i*
m"i .ur).
cur'rp5r"dtoruf poale opta peniru una dintre
"*iu de art.
variantele prevdzute
^ gi in caz de pierciere
17j0
c'civ'

sau deteriorare a bunurui

lcniar prin
Dacd obiectur contracrurui este divizibir gi
,,numai unere dintre bunurire vf,ndute
sunt afe':aie de vicir" gi acestea pot ti
sepaiate de cereiarte

ffi;il;F,,

iar insranfa poaie dispune

"ltlTlo,:
alin.
(1)C.civ.l

,"iitutriiri"

tara

pug;bai*t*

parliatda vAnzSrii lart, 1711

angajarea

rdspunderii, vanzitorurur, nu trebuie

ca viciur sd ,,afecteze rucrur in
^-^lir:T'"l
,,ii[ii_,i;]tJff,'lJ.#,1.X.,.u*o"u r.s., '. -i',,iiJ. nr. sss/rss+, i,"c.b.'r?iilp. za,

''' n accrd cu pi'actica iudiciara anterioard, noui cod civil a instituil

posibilitatea inlaturari:
viciiior de cd'tre cumpfrrEtor (pe chertuiara
.-r ."*r]r".ca remedierea sa fie posibiri, iar
.h",5i'S::,:*u^fre
f

.+

inl*poit, u"riaida ru.rurut.

rru{rziJrn ca, tfi acest caz, legiuitorul
din 2jCg a schimbat regula anterioard polrivjf
dispropo-4ionutn

::ffiHi: ;: ;fli;1'fJl;ffi : ild* ;;;;;'..#,'"";

";;;i;";'1",",iu

"t,,roo,

,ii

ii','l

CAnd viciile privesc obiectul principal al vAnz5rii, rezoiutiunea atecteaz6 intreg

contractul. Astfei, ,,rezoluiiunea contractului, in ceea se privegie bunul principai
atrage rezolutiunea lui gi ?n privin]a bunuluj accesoriu" {art. 121 1 aiin. (2) C.civ.l.
vAfizeturu! de bund-crediniid {care nu cuno$tea viciile bunului vandut la daia
incheierii contractului) $te obiigat sd restituie curnpirdloruiui doar prelul gi aheltuieille fdcute cu prileiul vanzdrii (ln cazul in care s-a produs redr-rcerea pretului sau
rezcluJiunea vAnzarii).
vAnzdtorul de rea-credin,td (care cunogtea viciile bunului vandul) este oblisat gi
la plata de daune-interese, in toate cazurile (arl" 1712 C.civ.).
ca exceplie de la regula legii aplicabite, potrivit art. '121 din Legea nr. 71/2011,
dispozifiile de mai sus se apllcd gi in cazul viciiior ascunse descoosrjte dupd iata
intrdrii in vigoare a codul*i civil 2009, dar incheiaie sub imperiui reglementdrilor
anterioare.
c) Prescriplfd dreptului la acliune pentru vicii ascunse

cumpdrdiorul care a descoperit viciile a$cunse aie lucrului este otrirgaf sd /e

aduci la cunogtinla vdnzdtorului 'intr-un termen rezonabi!, stabilit pofrivit cu ?mprejurdrile, sub sancJrunea decdderii din dreptul de a cere rezolutiunea contraciului
[art. 1709 alin. (1)C.civ.].
Eezultd cd noul cod civil introduce ,.o procedurd prealabild.,' introducerii acliunii
in r*zolufiunea contraetului, a c[rei exercitare esie obligatorie (in caz contrar iiind

sancjionaiS cu decEderea).

Atunci cand cumpirdtorul esie profesionist, iar bunul vandul este mobil corpo.
ra!, terrnenul de acjucere la cunogtinta vanzdtorulul este de doua zile lucrdtoare.
Termenele ,de aducere la cunogiintd" ?ncep sE curgi de la data descoperirii lor.

cdnd viciuf apare in mod gradual, termenele de aducere la cunogtinla vdnzdtorului

?ncep sa curgi din ziua in care cumpdrdtorul i$i da seama ds gravitatea
$i
intinderea viciului.
curnp*rdtorul lucrului afectat de vicii, care nu au fost remediate prin aducerea
lor,,la cunogtinla vdnzEtorului", are de ales intre cele doud acliuni principale: actiunea in rezolutiune (cunoscute in ace$t caz sub denumirea specificd de aciiune
redhibitoriej gi acliunea estimalarie {cunoscuid gi sub denumirea de actiune quanfi
mlnoris).

cele douE acliuni au caracter patrimonial, fiind acJiuni personale, nhscute din
contract gi, in consecin!5, sunt supu$e prescriptiei extinctive.
Acliunea redhibitorie gi acliunea estimatorie nu se pot exercila concomitent,
cumpdrdiorul fiind obligat sd opteze ori pentru una ori pentru cealalid (dar intentarea uneia nu implic.f, renunlarea la cealaltd, atdt timp cdt nu a intervenii o
achiesare sau o hatdrAre judecdtoreasc5 de primi instanti).
Dreptul la actiune, fie redhibitorie sau esiimatorie, se prescrie in termenul
generai de prescripiie exiinctivh {de trei ani)t1].
lor Potrivit ar!- 2517 c.civ., ,,Termenul prescriptiej este de irei ani, dac5 legea nu preved
un alt termen".

38S

V. Contracte speciale

Prescrip$ia dreptului la actiune pentru vicli incepe sf, curgf, diferit dup# cum
viciile sunt aperente sau ascunse.
in caz de vicii aparenf#, prsscripfia dreptului la ac{iune izvor*t din transmiterea

tarea garantiai pentru viciile ascunse, dac5 terrnenul tegal rtabiiit pentru descoperirea acestorfi fiu a expii"atllli,

unor bunuri, gi legea $ail contractul obligfr la g*runiie gi peniru asemenea vicii,
incepe sd cu4g# de k data preddrii,snu recepliei f[na'{e i bunu/ui orl
a lucr6rii $au.
dupd cau, de la data ?r'nplinirii terrnenului prev*Eut de lege ori stabilit prin procesulverbal de constatare a viciilor, ilentru fnlflturarea de cHtre debitor viciilor
a
constatate [art. e530 alin. (1) C.civ.].
Dispozifiiie de rnai $us se aplicf, gi in cazul lipsei calit6Jilor sonvenite ori
ai lipsurilor cantitative, insfi nunrai dacf, oricare dintre aceste lipsuri puteau fi
descoperite,

f*rii cunogtinie speciale, printr-o verificare normalE.

il;

Vf,nuatorul este

obligat sS garanteze contra viciilcr ascunse,

,,chiar gi atunci
c&nd nu le-a cuno$cut" [art. 1709 aiin. (1) c.civ,J.
Deoarece nbligaiia {legatd) de gar*n[ie a vfrnz#torului pentru
vicii arc caracfer

s*

Fe lfingE obligafia de garanfie a v&nrfrtsrutui contra evi*tiunii gi viciilor,

'.:

dj Sarr nfii convenfiono/e

supiefir' pfrrlile sunt libere

Ia

irnplinirea unui an de Ia deta predEriil;, in afara cazului in care viciul

a fast dlscoperit
mai inainte, c*nd prescrip{ia va incepe sh curgf,
il
descoperirit [art. asgl
alin. (t) Iit. a) C.civ.]11r.
Terrnenele prevfreute de aIt. 2$31 C.civ, sunt terrnen* de garanfie,
inf,untru{
cf,rora viciil+ trebuie, ?n toats cfi,xuril+, sf, se iveascd.

;;

e] ndspunderea profes{onistului pentru nflconformitatea produsului vfrnduti ue

treia garanlie"?

ln caz de vicii fi$#uns#, prescriplia dreptului Ia aciiune lncepe sfr curgfr,,de

iimiteze sau chiar sf; inlfiture firi, dirnpotrivg, sE

agravsee prin Ponvenlia lor aceastfr +biigafie, prlntr-a clauz6

expres&.

fn favoarea vfinzHtorului opereazE o' prezurnfie de bunE-credin!fl gi,

estfel,
dovada c{JrToffFfe#i viciilsr de cEtre acesla frebuie s# fie ffrcui;i
are cumpdrdror {cu
orice mijloace de probfr).
Lirnitarea saranfiei poate fi stiputata pi sub forma scurtdrii
termenului de trei ani

pentru viciile a$cilnse.

Clauzele contractuale_sau inletegerile dintre v&nz&tor gi consumafor
{Tnainte ca
lipsa de ccnforrnitate sd fie cuno**uta de consumator gi cornunicatE
uunieiorutui),

#ar* limiteaea sau inlEturd (direct sau indirect) drepturile sonsurnatorului,

,,sunt

nule de drepi" fafi. ?z alin, {1} din Legea nr. 44g/z00gJ,

ta excep{ie, dacH v&nz#toruf a fost de rea-credin{E clauza care fnl1turd snu
lirniteazd rdspunderea pentru vicii ssfe nuld, ,,in privinia viciilor pe
care vfinzgtarul
le a cuno$cut ori trebuia s* le ounsflsc* la data incheierii contractului,,
lafi. 17ffg
alin. {?) C.cjv.J,
Clauzele de agravare a obtigafiei de garantie nu cotrrportil iimitdri,
?n general
{cu precizarea.cE stipularea unei ciauee de agravare pentru orice vici!, inclusiv cels
apareftte sau de bunfl funclisnare, in cadrul unui termen mai
scurt decat cel prevfrzut pentru descoperirea viciilor ascunse, nu atrage dupfl
sine, fu

**pii*r*, inr*-

{ti Dispo{rliite art' ?s31

alin- {1} lit. a} c.clv. se apticdsi rn cazuiirpsef de
conformfafe a
produse/or, fns* numa! dacfi orlcare dintre_aceste
lipsuri
nu puteau fi
rr descoperite,
uu'i/r'L'rr'vrr\
fErE
'
*unogtinfe speciale, printr-o verificare normald,,

387

...t

'a

t:i

. 1l
..,i

':

::

;i
'i.i
.i
.,1

noul

Cod civil reglementedef, gi ,,garanlia pentru buna funclionare" a produsului v&ndut,

speciflcfr domeniului consurnaiiei. Disporitiile in cauz6 le coirpleteaz5 pe cele ale
Legii nr' 449 ftAffi privind vfrnzarea produsslor gi garanfiile as*clate acest*ra gi ale
Legii nr. 240i?0S4 privind rfrspunderea produc&torilor pentru pagubel+ generate de
produsele cu defecte
Fiind evident cE dispoziliile de nrai $u$ vizi*azfr vil:nzdiriie de consumape, ne
punern intrebarea: cireptul non$urnatiei a creat s nou6
{a treia} ob}igalie de garaniie
pentru v&nedtor?
incerc*nd s& r#spundern !a Tntrebarea de mai su$, facenr a succintf; prezentare
a reglernentdrilor amintite.
,Despre geranlia pentru buna funcli+nare" iafi. 171s-1 718 ,il.civ.).
in afar& de garanlia contra viciilar asclinse, vanzHtorul care a garantat pentru
un timp deterrninat buna funcfionar# a bunulu! vfrrrdut este abiigat, fn cazu I oricdrei
ciefecliuni ivfte indunfru! iermsnului de gatysnfie, sd repare bunii pe chettuiala
Ctind reparatia este impesibil* sail dac# durata a+estei
dep1tgegte tinrpul
stabilit prin contract sau prin legea speciaifr, vAnzfitarul este nbligat sd inlocuiascd
bunul vfrndut.
Durata maximfr a repsraiiei este de 15 eile de Ia data cfrnd cur.,rpgr#torul
a soiicitat repararea bunului.
ilacfl v*nzH'torul nu inlocuiegte bunu! ?ntr-un termen rezonabi!, pstrivit cu inrprejurftrile, ef esfe obtigat, ta cererea cumpdrdtoru[ui, sd
restituie preful pr.irnit ?n
schimbul ?napoierii bunuiui fart ..1716 atin. (3] c.civ.J.

sa.

ii

Ca excepfie, v&nz*toru! nu datoreaz# garanlie p+ntru buna functionare a produsului, dacd dovedegte c:* defectiunea s-a produs din pricina nroclului
nepotrivit in
c*rs cumpftrfrt*rul a fol*sit sau a pflstrat bunuf,
La apre+iersa colfiportamentului nep+friv# al curnpHr#toruiui se iau in considerare gi ,,instrucfiunile scrise oare i-au fost cornunicate de
cfitre v*nzdtor,' {art , 1T1T
C.civ.)

$ub sanctiunsa de*Ederii din dr*ptu! de garanfie, cumpdr6iorul trebuie sh comunice defecfiunea ?nainte de Tmplinirea terrnenului de garanfie
DacS, totugi cjin motive +biective, nu s-a putut comunica defecliunea ?n
t+rrnenut de garanfie, ,,sumpfrrf;tsrul are obligatia
{pi posibilitatea, s.n.} sH comunice
defecliunsa fntr-un terrnen rezonabil ae la data expir*rii terrnen;.rlui de garaniie"
lart. 1718 alin. (1) C.civ.Jti,

!]] *u vedea Fn. ilrex, op, cit., p. 62.

ttl
in rnod corespunrEtor $e va prcceda pi Tn cazu! in care v*nzdtrru! a garantat c6 bunul
vflndut va p&sira un ttmp detsrminat anurnitb caltd;i1arr. t Z1B aiin.
b.*fr;,1

ie:

lnstitulii

38S

de dr+pt civil

V. Contracte speciale

de spe#iaiitate, s-ff apreciat cf, noua garan]ie pentru buna func]ioin sarcina cumpilrdtarufui. Asifel, cumpf,rfrtorul paate
beneficia de garanfie nurnai dacd: uti{ieeazil luuu! in conformitate cu rnsfru ctiuniie
t
producfrioruluipi ccrnunicd defec{iunea tn termenul prevf,zut d# legstri.
Precizf,rn cE, potrivit art. 122 din Legea nr. 71/?01 1, dispozifiile art, I T1T"C.civ.
referitcare la defectiunea imputabilh cumpfirfltorului derogd C* ta regula legii ap!icabile gi,. deci' se aplicd pf contraclelor incheiate inainted; de dafe intrdrii fn vigoarE a n*ufui Cod civil,,,dac#, cornpofiarnentul curnpAi'Etorului care pricinuiegte defecliunea iltervine dupa aceastfi datfl",
[n, literatui'a

r1are

'instituis indatoriri pl

#ar*ntia pentru ne*anformitatea produsului vsnduf prevdzut# d* Legea

nr. 44#!E##3.
VAne*iorul este rf;.spunzdtor fa{d de cnn$urnator pentru orice gpsd a conformitdfii*xistenid !a momeiltu! cfrnd au fost livrate produsele.
In cazul lipsei conformitfilii, consilffiatorul are dreptul de a solicita v6nzf,torului
sd ise *duc{ produsul la conformitate, ff,rfr plat#., prin repflrare sau inlocuirs sau
sd b+neficieze' de reducerca cor+spunzfrtoare a prelu/ui ori de rezoluliLtnea
Efrntractului privind acest produs.
Consuil'latorul are dreptul de a solicita vAnuHtorulul, in primul r1nd, repararea
pradusului gt apoi are dreptul de a solicits fni+cuirea pradusulu!,
in fiscare caz fdrfr
plai#, cu excsFlia situa{iei in care rnfrsura este irnposibilE
sau dispropar.tionat6,
-unei

Repai'area sau ?nlocuirea prociuselor trebuis f6cuta ?n cadrul

p*rfoade
rezonabi{* de timp, stabilit5 de comun acord, in scris, intre vanzgtor p! consumatoi
gi fhrH niciun inccnvenient semnificaiiv pentru consurutator, lufindu-se in
conslderare naiura produselor gi scopu! pentru care acesta a solicitat produselettl.
in cazul prnduselor neconforffle, con$ilrrratoru{ paate solicita fie reducerea
corespllnz5toare a prefului, fie rezoiutiunea contractulu!, dar numai dacd.:
* nLJ beneficiaz5 nici de repararea, nici de Tnlocuirea produsului;
* vanzdtorul nu a reparat produsui Tntr-un tirnp rezonabil;
* lipsa c*nformitnfii este rninorE
{art. 14 din lege}.
Fsnti"u [ip*a de confarrnitate rezultatfr. dintr-o actiune sau dlntr-o omisiune
a
producfitorului ori a unui operaior econornic din acelagi lanf contractuat,
v&nzdtorut
are dreptui de a $e indrepta impotriva cetui responsabil Oe fipsa de conformitate, ?n
condfliiie i*gii {a*liune in regres}
Hdspr"rncierea vanz5torului este angajatE cjacfr lipsa de conforrniiate apare
intr-un termen de 2 ani, calculat de la livrarea proCusuiui (art. 1fi din lege).
Lipsa -de conforrnitate apdrutd ?n termen de 6 lunl de !a livrarea pradusului se
prezurTl6 cfi a existat la nroPnentul livrHrii acestuia, cu
sxcepfia caaurilor in care
prezlrmtia este incompatihil# cu natura p:'odusului $au a lipsei de conforrnitate

(afi. 1B Cin lege).

{tl A se vedea Fl. luloltL},

op. cif. (8011}, p. g7.
nu'poate foepegi TS zile calendaristice de !a data Ia care
cump#'riil*rul a adus la cunog-tinlE vAnz5torului tipsa de confonnitate a produsului
fart. 1 1
alin, {4) ciin Legea nr, 449120SSJ.
{nl Ferioada de
tirnp stanifitfi

fiarantra profesionrsfuiui trebuie sH cuprindd nrenfiuni cu. privire la dr+piurile

c+nf+rite prin lege consurnatorului gi sd ateste Tn rnod clar cfr aceste drepturi nu
sunt afectate p,rin garanfia cferitf,ill.
Garanlia trebuie sE precizeze eleffieniele de identiiicare a produsului, terrrrenut
de garan{ie, durata medie de utilieare, rnodalifE}ile de asigurare a geranfiei . ilir*finere, rsparare, inloculre gi termenul de realizare a acs$tora, incluslv denumirea si
adresa vAnzdtorului gi ale unita{ii specializate cie
f,lauaele contractuale sau fnlelegerile Tncheiaie Tntre vanz*tor pi coilslrrnatcr
inainte ca lipsa de canformitate sfi fie cunuscutfr de consurnator gi carnunicai5 v6n-

seruice,

zfrt*rului, care limiteaz# sau inff,turf;, direct ori indii'sct, drepturile consumatcrulul
prevf,zute de prexenta lege, sunf nule de drepf iart. tz din legei.

H#spunderea praducdffir,{or perrfru pagrubele generafe d* prcduss.re sf,.$

d+fecfe, fn cond{fi/+ [egff nr. 840/8004.
Legea nr. 240/?004 reglernenteae& raporturiie dintre producdtori g$ persoan*le
vfltflrnate ori prejudiciate de produsele cu defecte puse Tn circulatie, r5spunciersa
civilf, pefitru pagubele generate de acosto produse, precuffi gi dreptul la acfiune
pentru reFararea pasubelorttl.
HHspunderea civilfi este antrenat5 intre cele dpu$ pf;rli: producHtorut pi consurnatorul.
Potrivit fffi. 3 din lege , producdforuf rdspunCe penfru prejudiciui acfua/ pf pcniru
tel viitor, caLtzafe de defecf#/ produsu/ui s#lr.i*l
Pentru angaiarea r$spunderii civitre a producHtorului, p6r$oana prejudiciafd
frebuie sd facd dovedfl pagubei, a defectului $i a raportului de caueaiitate dintre
defect gi pagubfr.
Ca exceptie, produc&torul esfe exoneraf de rdspundere, dac$ Jovegegte unul
ciint re u rm*taarele aspecte:
nu el este cel care a pus produsul Tn circutafie; defectul care a generat
paguba nu a existat Ia data la care produsul a fost pus in circula{ie; produJut nu a
fost fabricat pentru a fi comercializai; defectul se datoreaz$ nere$pect6rii d* c6ti.e
con$ilmatoi' a instrucfiunilor de utilizare etc.
ftfrspunderea producttorului poaie fi /irnrTafd sau inldturafd de instanla oompetent&, ?n cazul ?n care pagilba este cauzat# atiit de def+ctul produsului, cflt gi Ce

tti [n sensul art. ? Iit. e], prin garaniie

se in{elege orice anga}ament asumat de v1nestor
sau produc[tor ia[a de consumator, fdrE solicltarea unor costuii suplimentare, de restituire a
prefului plHtit de consumator, de reparare sau de inlocuire a produsului cump6rat, dacd
acesta nu corespunde condiliilcr enun{ate in declaratiile referitoer.e la garan{ie sau ?n puhtricitatea aferentH.
{al Legea nr, t40/2004
transpuns in plan nafional Dlrectiva nr. S$/3?4/CEE ciin pS iutie
l gSS privind rf,spunderea producatorului, publicat$ In Jurnalul Sficial al Cornunitfrlilor Europ*ne {JOCE) nr" L?10 din 7 august 1sSS, rnodificatd gi completatfii prin Directiva nr, 1.999/
34/CH a Parlamentillui fluropean gi a Consiliului, publicatfi ?n Jurnalul Oficiat al Comu.
nitritilor Europene {JOCE}, nr. LT4i din + iunte 1ggg.
tb]
Send mai multe peisoane $unt rdspune6taare pentru pagubH, ele r5spund salidar.

lnstitulii de drept civil

:iiil

Prevederea de mai sus este derogatorie de la regula geneiald potrivii cdreie,

in
materie de obligafii bdnegti, plata se tace la domiciliul sau sediul crediroi.ului
[art. 1494 alin, (1) lit. a)]. ftezultd cE, in mated de vdnzare-cumparare, ptata

culpa persoanei v6tdmate ori pre.judiciate $au a altei persoane pentru care aceasta
este linutd sd rispunddlll.
Societelle de asigurdri au drcpt de regres impotriva produceturului pentru
su$.lele plS.tite porsoanelor prejudiciate.
Orice clauze contractuale de limitare sau exonerare de rdspundoro a producdtorului sunt prohibiie (gi sanctionate cu nulitatea absolut6),
Drepiul la acliune peniru repararea pagubelor se prescrie in termen de 3 ani.
Termenul curge de la data la care reclamaniul a avut sau ar fi trebuit sE aibi
cunogtinfd de existenfa pagubei, a defectu'ui $i a identitalii producdtarului, iar
aciiunea pentril repararea pagubei nu poate fi introdusd dupd implinlrea a 10 ani
de la data la care producEtorul a pus produsul respectiv in circulalie.
Acliunea pentru repararea pagubeior produse este de cofi]petenla instanlei de
judecalS in a cdrei razS teritoi'iald s-a produs paguba, se afld sediui sau, dupd caz,
domiciliul pAr6tului (art. 12 din lege).
in final, apreciem cd cele de mai sus sunt numai pafticularitdli ale obllgaliei de
garan{ie contra viciilor (dreptul comun), impuse in v&nzdrile de consumalie {gi,
deci, nu se poate vorbi despre ,,o a treia obligalie de garaniie").

preluiui e$te po rtab il d.

ca element de noutate introdus de art. l7a0 c.civ., plaia prelurui se face in

momentul transmiterfi praprietdlii lucru|ui vilndui (qi nu la incireierea contractuiui).

Rezultd cd, in vdnziirile imobitiare supuse irrscrierii ?n carrea iunciard, cumpdritorul este obligat sE ptdteascd p{eful in momentu! intabutd.rii (care corespuncle
gi lransferului proprietdtii intre pdrii).
CAnd cump6rEtorul se teme de o eventuald evicliune, eJ
t,catc suspenda ptata
prelului ,,pdnd la incetarea tulburdrii sau pand cand vsnzaiorul oferd o gaiaftiie
corespunzdtoare" [art. 1722 alin. (1] C.civ.l.
ca exceptie, cump5rdtorul nu poate suspenda plata preluiui,dacd a cunoscut
oericolul evictiunii in rnomentul incheierii contractului sau dacd, in contract s-a
prevEzut cd plata se va fece chiar in caz de tulburare"
[afi. 17zz alin. (2) c.civ.].
Plata prelului se poale face integral sau in rale,

c&nd vanzarea se face cu plaia pretului in raie, dacd obiigalia de piaid este
gai'antat5 cu rezerva dreptillui de praprietate, cump6rdtorul clcb-andegte dreptu{
de
proprietate la daia achitdrii ullimei rato din pre!, iar riscul bunului esie transferat
cumpdrdlorului de la momentul preddrii acestuia (art. jTFS C.civ.).
Fiind o chesiiune de tapt, dovada pidtii pre{ului v-anzErii se iace prin orlce mjjloc
de Prob5tl?.

3. Obligaliile cumpSritorului
Cumpdrdtorul ai'e dou6 obligatii principale: sd pidteasc1. prelul gi sd preia lucrul
viindul (art, 1719 C.civ.).
in afara obligeliilor de mai sus, cumpdrdtorul mai are obligalia de a suporfa
cheltuielile vAnzdrii {dacd nu s-a prevEzut altfel in contraci}.
Pdrfile pot ins6 stipuia gi alte obligalii pentru cumperdtor in atara celor prevdzule,,de drept". De exemplu, ele pot introduce Tn contract obligaiia cumpdrEtorului
de.^a asigura vAnz$lorului sau famiiiei acestuia {sau altor persoane) folosinta lucruluitzl in coniinuare, dupd transferul dreptului de proprietats

a) Dobdnda prelului vfrnzdrii

Potrivit aft. 1721 c.civ., atunci cand cump6r5tc'rul intarzie plata prelului, el este
linut, in plus, ,,sd plEteascfi dobdnzi asupra pretului,'"
Dobflnziie,,asupra pretului', vAnzirii s$nt datorate:
- din ziua dobandirii praprietEfii, dacd bunul produce frucie civilo sau nalurale,

ori

A. Ob!igalia de pleiS a prelului

Principala obligatie a cumpdrdtorului este de

V. Contracte special

a plilti prelul

din ziua preddii, dacx bunur nu produce fructrs, ?nsd ii prccurd alte foloase.
Deoarece dob&nziie respective sunt datorate pentru int6rzieri la plata prelului,
ele au natura juridicd a daunelor-interese moratorii(despdgubirl pentru inliLrziere
la
execularea obtigaliei).
cuantumul ciobanzilor datorate de cumpdrdtor poate ti convenit de pdrlitn contract (sub fcrma unor penalitdti) sau de rnslanl a de judecatl.
ln acest aaz sunt aplicabile dispozitiils ,dobanzii legald' regiementale de o.G.
nr, 13/2Q11 privind dobdnda legald remuneratorie gi penalizatoare.

dobandirii lucrului

{vAnz&torului}.

DacE pdrlile contraclante flu au convenit altfel, ,,cumpirdtorul trebuie sd piiteascd pretul Ia locul in care bunul se aflain momentul incheierii contractului gi cie
indatd ce proprietatea este transmisd" [art. 1720 alin. (i) C.civ.]131.
ltl Potr;vit art. I din lege, aplicarea dispozitiilor prezentei iegi
nu exclucie po$ibilitatea persoanei vetimate oti prejudiciate cje a pretinde despeoubiri in temeiul rdspunderii contractuale sau extracontractuale.
i2l Jurisprudenla
a admis ci actiunea in rezoiufiunea ccntractuiui nu poate fi admisd dacA
vAnzitorul dispune de o actiune pentru valorificarsa dreptului (abitalie) in baza contraclului; a
se vedea C. S.J., s. civ., dec. N.1767h992, in Deciziile C.S.L. t ggo-i gga, p. 23-26.
r'r Dacd la data incheierli contraclului bunurile se
alld in tranzit, in lipsa unei stipulaiil
contrare, plata pretuiui se face la {ocul caie rezultd din uzanle sau. in lipsa acestora, la iocul
destinaliei [afi. 1720 alin. (2) C.civ.].

b) 5anctriunea nepldfii

prelului

in cazul in care cumpdi'Siorul nu 'igi executd principala sa obligatie de platr a

pretului, vdnzdtorul are la dispozif ie |rei miiloace juridice:
l'l A se vedea V. Nrnlsg, op.
cit., p. Ag6.
,';l'<:;',

...:;t:,*'k'l#Zll

-:ljryf

#'
tr

:lmjirj'
.:,tlllj':

I .yi{

Institulii de drept civil

t,

i
t

V. Contructe speciale

li

- sd invocs exleplia de neexecutare (exceptio non adiffipleti confracfus), care ii

permite sd reluze predarea lucrului v6.ndui
{art. j69g C.civ.).
- se ceard executarea si{il6 a obliga;iei de ptatd (care este lotdeauna posibild,
?ntricdt are ca obiect o sumd de bani); acliunea in plata prelului are caracter personal qi se prescrie in termenul general de B ani.

sd ceard rezoluliunea potrivit rogulilor generale

[precum gi daune-inrerese

pctr:vit art. 1549 alin. (1) C.civ.l.

ln cazul vanzdrii bunurifor mobile, cumpdrdtorul este de drept in lntarziere cu
piir,;i:-e la indeplinirea obligaJiilor sale dacd, la
scadenfd, nici nu a p'Etit pretul gi rici
nu a preluat bunul farr. 17ZS alin. (1) C,civ.l.
Dacd bunur sste un imobil gi s-a $tiputat cd in cazui in care nu se prate$ts preful
Ja termenul convenrt, cumpirdtorul este, de asemenea, pus
de drept in intaaiere.
in arst caz, ciirnpararorui poate sa preieascd
tiefur 9i dup6 expirarea termenurui
cat:rffp nu a primit declaratia de rezolutiune din partea vdn;atorului (art. lssz gi
art. 1728 C.civ.).
cdnd vdnzarea a fost rezorutionata pentru neplata preJului, ,,vdnzdiorul esie
linut sd restiluie toate suffiere prinite, dar este indreptdiit s5 refind, pe langd arte
daune*interese, o compensatie e_chitabild pentru foicsirea bunului
cle cEtre cumpdri.lrr'' larI. 1757 alin (1) C.civ.JI'].
c) Simulafia

prelului

iir practica judiciard s-a pus in disculie situaiia in care piriile contractante, rnai
ales in vAnzdrile imobiliare, declard ?n actul auiintic un prel mai mic decat
cel real
con,tenit, cu scopul de a plati laxe $i onorariu notarial rnai mici.
lntr'o opinie a doctrinei, s-a apreciat c&, in cazul prelutui slmulat, curnpirdtorui

va puiea fi obligat numai la plata pre]ului declarat in aciul auientic, deoure""

acesia este singurul valabir {pentru ci irnobilul nu poate fi instr*inat decat prin
iorrnr solemnh impusd de lege).
Jnlr-o opinie contrard, impdrrf,giti affit de doctrind, c&t gi de jurisprudenJd,

la

care ne raliem, s-a apreciat cd prelut datora! de cumpdrdlor va fi

cel ,,realmente
canvenit" de pdrf4 $i nu cel simulat, declarat in aciul autentict?1.
Ju-stificarea soluJiei de mai sus are la bazd efectele simulatiei in dreptul
nostru,
potrivit cdrora actul sirnulat este valabil
{dar produce efecte numai intre pdrlile

cOnifactante, nu $i fafd de teni).

De men{ionat cd valabititatea preJului simulat este recunoscutd exclu$iv

in
drepful civil, declarar*a unul pre! inferior celui real in actul auteniic de vAnzare
a
unui imobil pul&nd produce consecinJe deosebite sub aspect administrativ sau
chiar.oenal (admlrristratia financiard fiind in drept sd pretindA iaxeie legale la nivelul
prelu[ii real incasat, 9i nrr a ce]ui simulat).

:.i

S.

i'i
+
r!

ii

Obligalia de a prelua lucrirI v&ndut

Cumpdrdtorul st otlligat s,i preia isd ridice) bunul vAndut la termenul stipulat
in cantraci[art. 1719|it. a) C.civ.].
Cdnd bunurile mobile nu au fost preluate in termenui convenit (care ,,sunt
supuse deteriorErii raplde sau deseior schimbdri de valoare"), cumphrdtorui este de
drept in intArziere in privinla preiuSrii lor, ,,chiar dacd prelui a {ost pletit, sau atunci
ciind a solicitai predarea, fdrh sd f1 pldtit pre!u{" (arl. 1725 C.civ.).

Dacd nu xistA un termen de platd, iar cumpirdtorul nu a pl5tii prelul, vAnretorul poale ca, in cel muli 15 zile de la data preddrii, sd declare rezoluilunea fdrd
punere in int1rziere gi sd ceard restituirea bunului mobil viindut, cAl timp bunul este
incd in. posesia cumpdrdiorului gi nu a suferii transformdri larl. 1TZ7 aiin. {i}
C.civ.lt1l.

Nou! Cod civil introduce gi o procedurd, de ,,execLitare directd'a bunuiui mobit

nepreiuat. Asifel, cAnd cumplrbtorui nu igi indeplinegte obligatia de preir*rare {sau
de piatd), ,,venzElorul are faculiatea de a depune lucru! vdndul ?ntr-un depczit, la
dispozi,a gi pe cheltuiala curnpdrfrtorului, sau c{e a-l vinde" [art. 1726 alin. (1]
C.c]v.lr2r.

in siiualia de mai sus, cumpdrdtorul are ins5, dreptul de a pretinde diferenla

dinire silma ce reprezintd cheituielile achizitionirii bunurilor gi pre[ul convenit cu
vanzdtorul, precum gila daune-inierese, dacd este cazul [art, ',|7A6 alin. (4) C.civ.].
C.

Obtigalia de a suporta cheltuielile vsnzErii

Pe l&ngd cele doul obiigalii expres previzute de art. 1719 C.civ., cumpd.r5torul
mai trebuie sd suporte pi cheltuielile vdnzdrii.
Pairivit afi. 1666 alin. (1) c.civ., cheltuielile peniru incheierea contractuiui de
vdnaare suni in sarcina cumpS.r6torului. Astfel, ,,spezeie v6nzdrii,' precum: cheliuielilc propriu-zise ale actuiui, taxele de iimbru gi de auteniilicare sau de publicitate
imobitiard etc., sunt de regula suportate de cump[rdtor^
MEsurarea, c6ntdrirea gi chelluielile de predare a bunului sunt in sarcina vAnzdtorului, iar cele de preluare gi transport de Ia locul executdrii sunt in sarcina cump6rEtorului, dacd nu s-a convenit alifel.

De asemenea, cheltuielile aferente operaliunilor de platd a prelului sunt in

sarcina cumpdrHtorului. Dacd bunui trebuie iransportat dintr-un loc in altui, v&n-

{11 MenlionEm
c5, potrlvit art. 1550 aiin. (1) G.civ.,,,Eezolutiunea poate fi dispus5 de
lnstanld, la cerere, sau, dup6 caz, poate fi declafttd ut iJatera! de cdtre pariea incjreptititd.

(s.q).

'"'VAnzarea se va face prin licitatie publicd sau chiar pe pre1ill curent, dacE lucrul are un

t]:a:

exceplie,,,neprata unei singure rete, care nu e$te mai mare de o optime din prel,
nu da d:"eplul la rezolutiunea contraclului', iar c.impdratcrul pestreazd beneficiul lermenutoi
pentr:. ratete succesive (art. 1756 C.civ.).
''' A se_vedea B. PArFA$cu, A. JoHA, Daspre simula,tie cu orice prel. Aspecte cantrc.
versele,in S.D.R. nr. 1-iy1gS1, p. SS.

prel la burse saLr in tArg ori stabilit de iege, de cAtre o persoand autorizatd de lege pentru
asemeneq acte Fi cu dreptul pentru veflzeior la piata diferentei dintre prelul convenii la

prirna vAnzare $i ci etectiv obiinul, precurn qi la daune-interese. Tot ast{el, dacd vAltzarea

ale ca obiect t)ilnurj funsibile supuse unui pret curent, iar contractul nu a fost executat din
culpa vanzetorului, cumpdrdtorul are drepiill de a cump6ra bunuri de acelagi gen pe chelluiala vailzdtorului, prin intermediul unei persoane autorizate [art, 1726 alin. (2) 9i (3) C.civ.].

i:lirt-

i de drept civil

'r:,:!

zetorur trebuie $d se ocupe de expediere, dat chsrtuierite de transpott

sunt in sar_
cina curnpardtorului (art, 1S67 C.civ.).

(rezerva) drepiurui de proprietate si plata prelului in rale ivezi ar1..l7s5

c.civ.),
contractul nu se calificd drept varietate de vdnzareill. in sc;,imb, vanzarea
imobi_
lelor constituie o varietate de vanzare (degi nu este recunoscuti,, ca atare,
de

MenlionAm c& regulile privitoare

ia suportarea cheltuielilor vdnzirii sun/

supletive gi vizeazd numai rapofturile dintre nini.
Hezuite c&., in rnaterie, prevederire iegii ori interegerea
dintre pdrli nu sunt opozabile statu[ui' De aceea, statur, reprezentat prin direcliire generare judetene
are
finanfelor pubrice, poare sa igi recupereze taxele
ra rbr* l.tu inarlpteiit ou r*
oricare dint,e pdrlire contracrante lpotrivit art. 7 aiin. qr1
oin necreiuini'ibslrsss
referitor la stabilirea gi plata taxeior de timbrultlt.
Precizdm cd regulile privitoare la suportaiea
cheituielilor vanzarii sunt cilrmuite
de voinla pd$ilor {$i numai in lipsa unei silpula{ii
cont!'are cad in sarcina cumpdr.dtorului).
Sec{iwnea s [V-s. Vfrrietdli

noul
Cod civil).
in cele ce urmeaz6, vom prezenra trei varietbli ale vaazd;-ii prevdzuts expres
de
codul civil: vdnzarsa pe incercate, vanzarea mogtenirii gi vinzarea cu optiune de
rdscumpdrare.
vom prezenta $uccint gi particularitdtile vanzdrii de cansumaliea c&rei prezenti
in via{a noastre ju{idicd este de necontestat.
1.

dle contrqctului

C.civ.l.

Din textul de lege rezultd e& aceasia varietate de vanzare este intotdeauna
incheiatd 6ub condilie suspensivd (respectiv condilia incei"cErii bunuiui
de catre
curnpdralor sau de un ifiputernicit al acestuia; de exemplu, iin expert in maierie)^
!n cazul in care prin contractul de vanzare pdrtile au prevezui cE bunul
vandur
urmeaza sd fie incercat, se prezumd c& s-a incheiat 0 vanzare pe incercatelaft.

DupS cum teoria conlracturui eonstituie dreptul

comun pentru materia contractelor
.speciale, tot aga gi regurire specifice contracturui de vdnzare-cumpdrare
constituie dreptur comun pent.u diferitere feluri
de vdnzdri, cun'scuie in domeniu gi
sub numele de varietdti ate cantractului de venzare-cumpfurcrc.
varietdlile (feiuriie) de vanzbri sunt conrracte de
vanzare-cumpdrare caracterizate prin particurarridti date de dispozitiile
speciare ale coduruj civil sau are artor
acte normative.

1681 aiin. {3) C.civ.J.

fncercarea are drept scop a stabiri dacd burrul corespunde sau nu

,,criteriiror
stabilite la incheierea contractului" (s.n.). Astfel, in cazui cumpdrHrii unor
bunuri
tehnice' incercarea are drept scop verificarea funcfiondrii gi a caiitetitor produsulu!.
De-mentionat cd reztrltatul incercirii nu esle lesat la aprecierea discretionara
a
cumpirdtorului (acesta motivfrnd cE nu ii piacer Drodusul{a}1, ci el vebuie
sE fie
urmarea constatdrii obisctive a unor caracteristici care ?l fac impropriu
destinafiei
saie, total sau parlial.
Pentru ccnsideientele de rnai sus, vanzatorul poate cere a expertizd
a calit#tilor
gi a funclionalitdtii bunuluj obiect ai contractulul.
contractul se incheie odatd cu acordul de vointe al p6r,tiicr, insd tiansferul
d,'eptului d proprietate se va face numai dupd ce se cunoi,$te rezultatul pazliiv
al
tlce.rgerii.
.il consscinle, pan& ra indeprinirea condifiei, v&nzirorur rdmane nroprie-

Disiinclia dintre varietdlile

de vanzare este dterminati{ de regurire speciare

apiicabile fiecErei vdnzari in parte, iar asemdnaroa
consra in aceea cd ioate varietelile se supun in fonci reguriror generare are contracturui
de vdnzare-cumpErare
{analizate ln sectiunile anterioare}.
intruciit regurire speciare ce determinE fiecare
varietate de vdnzare modificE mai
mult sau mai puJin regurire generare are coiltracturui (cadru)
de venzare-cumfar"r*,
urmeazd ca acestea din urmd se canslituie (?n
ripsa n'rmelor speciare) gl dreptur
comun in materie de vdnzare-cumpdrare civild,
in consecinld, penrru orice varietate c* uanrare,
aspectere neregrementate prin
norme speciare vor fi cornpretate de regulire generare
aie contracturui de van_
zare-cumpdrare.

tarul bunului.
Dacf, durata incercArii nu a fost convenitd gi din uzanle nu rezulid attfel,
ccnditia
se considerd indeplinitd in cazul in care cumpErdtorul nu a ceclarat cE nunul
esie

in doctrind s-au exprimat opinii diferite cu privire

la delirnitarea
"-' varietdtilor de

.";;;;;.

in acest contexi, apreciem cE nu orice rruuia"

1i*pu=d normaliv)
^

VEn;area pe incercate

Vdnzarea este pe incercate atunci cand se incheie sub ccndilia $uspensiva

ca,
ln urma incercarii, bunu{ sE corespunda criteriilor stabilite la ?;cheierea contractului
ori' in iipsa acestora, destinaJiei bunului, potrivit naturii sare
[a$. 16g1 arin. (1)

de vdnzare-cumpdrare: vdnzdri particularizste

vAnzare, neexistiand un criteriu unic de depariajare

V. contracte speci:]t

transformE

nesatisfdcdtor in termen de 30 de ziie de la predarea bunului

[art. 1681 alin. (2)

vilnzarea intr-o varietate, ci numai cere care privesc

eiemente eseny'iare ate contractului flcare, in tota!, pafticutarizeaze vilnzarea
respectivd (1n raport cu dreptul
comun), De exempru, dacE intr-un contract pdrilre
au convenit numai amanarea

C,civ.J.

itl
.in co,rdilille in care nou{ Cod civil nu a mai reglementat institutia rehactului titigio$,
aprpflgT cd nici.vAnzarea de drepturi titigioase nu se.fra! calificd drepf 'varieiati
i ienzarii.
'-' vanzatorul are inse facullatea de a fixa termen potrivit pentru lncercare gi rSsprns; in

Pentru aceste taxe tl!ti,,!e stat),. pdqiie

contraciului de vanzare-cumpdrare sunt
, ,.111
obligat solidar, iar dacd prata'diterenlei ae t.i*
a tortlecuperate de ra ambere odrti, vdn_
zatorut ar dreptut sd i$i reupereze de ia

cumpirdio;il;;iitil

acesl sens, a se vedea FF.

"..r

:,:.

J'lli&ffiit^,.

DCAK, op. clL,

p. 109,

V. Contracte speciale

Riscul pieirii foriuite a lucrului este suportat de vanzdtor

Fi dupd incheierea
contractului (res perit daminoj panr la indeplinirea condiliei suspensive.
Degi vanzarea pe incercate se aseamdnd cu vdnzarea pe gustate, ele nu se
coniunci. Deosebirea constd in aceea cd vgnzarea pe gustate nu este un contract
sub condiiie suspensivd, deoarece incheierea acestuia survina abia dupd ce
cumpdrdtarul a constatat cd bunul corespunde dorjnlei sale (obieciive sau
subiectlvd).

l.:,1;:. caz, ei poate refuza nunut pe simptui motiv cd nu ii place {art.

C.civ.i:

16Ba

2. V3*:area unei mogteniri

vanzarea unei mogteniri esie o varieiate a coniracturui de vdnzare-cumparare

reglementatd de ar|, 1747-1284 c.civ. Ea esie cunoscutd in literatura
de specialitate gi sub denumirea improprie, de ,,v6nzarea drepturi{or $uccesorale,,.
VAnzarea unei mogtsniri este posibirE (varabird) numai dupd deschiderea
mogtenirii \prin mogtenire, in acest conrext, inleregandu-se iniotdeauna
mogtenire

deschisi').

'o

De precizat cd o mogtenire nedeschisd nu poate fi instrdinatd

{nurta viventis
heredites), nici chjar cu consimldmAntul persoanei despre a cdrei
mogtenire esie
vorba, n-reniJestarea de voin!6 fiind in acest caz imorald. sanciiunea
nlrespectdrii
cerinlei de fond este, fdrd exceplie, nulitatea absalutd.
obiec:ul vanzhrii mogtenirii il constituie inlreg patrimoniul succesoral (ca
universaiitate, cuprinzdnd drspturi pi obrigalii corerative).sau cota-parte
incivizS asupra

unei uni'rersalitdfi {dacd sunt mai mulqi mogteniiori)tel.

De meniionat c5, dac6 mogtenitorul legal ori testamentar vinde bunui.i

succesorale priviie ut srngull (gi nu patrimoniul succesoral ori
o fracliune din acestai,
v{nzarea va fi supusi reguriror vanzdrii de drept comun
{fiind o vAnzare-cumpdrare
purd gi simprq, gi nu regutiror speciare are v6.nzErii unei
rnogteniri. Do exempiu,
legatarui cu tiilu particurar.vinde apartamenful (obiect al
dreptllui siu succesoral)
cu suma cie100 milicane lei, caz in care obiect al instrdindrii esre
un lucru individual deierminat (gi nu un patrimoniu, ce consiituie intotdeauna caracteristica

v Anzdrii,.ir ei mogteniri
).

ca exceplie, ,,lnscrisuriie sau podreiele de iamilie, decor.atiiJe sau alte asemenea bun':r'i, care nu au valaare patrimaniatd insemnall,lt dar care
au pent,,u v6nzdtor o rraioare afectivd, se prezumr a nu fi cuprinse in mogtenirea vdndutf'
la*..1752 alin. (1) C.civ.l.
ltl ,'ve"uarea sub rezerva
ca bunur sa corespunda gusiuriror cump6rhtorurui se incheie
a fScui cunoscut acordui siu in tjrmenui convenjt ori stalotnicit prio
uzanfe". Dacd bunut vandul. se afld la cumpardtor, iar ace$ta nu se pronunld
?n termen,
vdn_zarea se consideri incheiaii la expirarea'lermenului.
t' il sensul prez'ntei secfiuni, prin moErenire se inlerege
dreptur de a curege o mopteniredesc"isd sau o cotd din aceasia {ad. iZ47 alin. (1)'C.c-iv.l.
"' ln c?: corrtiar, daca bunurile de familie ,,au valojre pakimonlala ?nsemnata, vanzdrorul
care nu si le-a rezervat expres datoreazd cumparirorurui pretul ror la oaia vanzari;"
laft. 1752 aiin. (21 C,civ.l,
i"lumai dace acesta

Pe tangd patrimoniul instriinat, vanzrtorul este obligat sd remitA cumpdrdtorului

toate fructele pe care le-a cules gi toate plb\ile prtmite pentru creanlete mogtenirii
pAnd la momentul incheierii contractu[tti, preJul bunurilor vAndute din mogtenlre gi
orice bun care inlocuiegte un bun al mogienirii (art. 1749 C.civ.).
Potrivit art. 1750 C.civ., intrucdt oumpdrdtorul dobAndegte un patrimoftiu {arepturi,gi obligalii impreund), el va {i }lnut sd pldteascd, alet datoriile gl sarcrn/e mogtenirii"r, cdt gi cheltuielile ficute cje vdnz*tor cu pretuarea mosfenlfi (de exemplu,
cheltuieii de immormantare, cheltuieli de administrare gi conservare a patrimoniului
succesoral etc.).
in consecin!6, vAnzarea mogtenirii ar urmdtoarete efecte juridice:
* vAnzdtorui este obligat sE predea cumpXrltorului intregul patrimoniu succesoralsau o fracliune din acesra;
- v*nzdtorul este obtigat sd predea cumpdrdtorului fructele percepute, crsantele

incasate sau prelul lucrurilor vdndule din masa succesorald, dac6 nu exjstd o

convenlie conirard.;
* vdnzdtorul garanteazd fiumai aalitatea sa de moglenrlofi el este insd, i-dspun*
zdtor pentru datoriiie mogteniril vtndute (art. 17S1 C.civ.);
- cumndrrtorul esie obligat sE pld{eascd pre{ul vAnzarii, dar qi datoriile gi sarcinile mogtenirii, precum gi cheltuielile de preluare (daci nu s-a convenit altfel);
* drepturile reale a$upra imobilelor cuprinse in mogtenire se dobiindesc Ia data
f n scrie rii in cadea funcia16,.

vAnzarea moglenirii trebuie incheiatd

in formd

autenticd, sub sanctiunea

nulitdlii absotufe a contractului {art. 1747 alin. (Zi C.cirr.l.

3. Vf;nzarea cu opliune de rdscrumpirare

vanearea cu opfiune (pact, clauza) de rascumpdrare este o varieiate a v&nzErii

prin care ,,vi.nzitorul igi rezervd dreptul de a rdscumpdra bunul sau dreptui transr,.ris
curnpEralorului", restituind cumpdrbtorutui pretu!, cheltuielile $i uneori qi sporul cle
valoare (art. 1758-1762 C.civ.).
Fdscumpirarea bunului instrEinat esie inse numai o opliune, o facultate da#
vinzdtorulul, care o poate exercita (caz in eare vanzarea se desfiinleazd cu efecie
de la data incheierli contractului, iar vanzdtorul redobAndegte proprietaiea lucrului
instrdinat) sau nu {caz in care vanzarea se consolldeazd, iar cump5rAtorul r6m6ne
definitiv proprieiarul lucrului).
Op{iunea de rdscumpdrare nu poate ti stipulatd penlru un terffien mai mar Ce F
ant .(dacl s-a stabitit un termen mai mar, acesta se reduce de drept la F ani).
in consecinld, soada contractul*i de vAnzare-cump6rare esie diferitd dupd cu,'n
v&nzdtorul $i-a exerciiat sau nu opliunea de rdscumpdrare:
- dacd gi-a exercitat opliunea de rdscumpdrare, vAnzdtorul irebuie sd restituie
cump5r*torulul prelul primit gi chettuielila pentru incheierea conttaclului de vAnzai'e
(inctusiv a iormalit5.tilor de publicitate), dar qi cheltuielile pentru ridicarea gi transpoi.tl] Creditorii il vor putea urmdri pe vinzhtor numai pentru
datoriile succe$iunii (dar nu
Dux, op. cit., p. 112.

pentru cailtataa a de mogtenitor); a se vedea Fn.

9i

lnstitulii de drept civil

V. Contracte speciele

iui bunului, cheltuierire necesare, precui-n gi cere utire (aeestea

din urmd, numai fn
limita sporului

,consumatorul este manipulat prin operaliile de publicitate $i de rnarketing, gene-

de valoare);

c&nd vSnzdtorur ny,g::u

exlrc*at oplunea in termenur stabirit, c'ndilia rezoru-

torie car afacta v&nzarea este consideratE

a nu se fi

indeprinit, iar dreptur

curnperatorurui, dob&ndit prin contractur de vanzare-cumpara..e,

se consorideazr.
vAnzarea cu opliune de rdscumpdrare are natura juridc'

unei vtnzdrisupu.g

unei condi$i rezorutorii expre.se (c'ndili..ce constd

in facurtatga pe care
rozervd

$r_o

vAnzdtoruJ de a relua /ucrul vdnd*;t11.

VAnzarea cu pacl de opiiune produce, in general,
efectefe caracteristice con_
tractului afeciat de o conditie rezolutorie qart.
tiOZ C.civ.;,
ca exceptie la reguia de mai sus, vanzdtorul esie jinul de locatiunile
incheiate
de cumpdrdior inaintea exerciidrii optiunii, dacd au
fost supuse iormariti{iror. de
pubricitate, dar nu nrai murt de 3 ani din
mornentur exercitdrji [art. i760 a]in. (1)

C.civ.J.

Pentru exercitarea optiunii, vanzdtorur trebuie

s5
notifice pe cumpdr&tar $i pe
de opfiune ii este opozabir) gr in termefi de o
lund sa consemneze sume]3 daiorate ra dispozi{ia
acestora, sub sanctiunea decdderii ciin dreptur de a exercita opliunea ce idscump'rare
[art. rzgo arin, el gi tst
oric.e subdobanditor (ceruia dreptur

ii

C,civ.jl?1.

ciind diferenla dintre.p.rejur. raseumphrdrii gi prerur prdtit pentru

v*neare depdma*m stab,it de rege pentru dobanza preiur r*scurnp'rarii
va ti redus
la prelutptStit penrru vanzare
[art. rs62 arin. {2) c."i",:. intir*t iom"*^iurionan"ii
Fe$te niveru!

legare privegte, prrn natura.sa, mai ares,

niverur'gi rimitere preturui

*rf)j":1T,-m

lcecaioespagu-

cd dispoziriire a*urui nornrariv iespecriv

sunt pe deprin apricabire

in practicd, instiiulia vdnzErii cu pact de rdscumpdrare

este iorositd ca instrument de garantars indirectd a unor imprumuturi
bSnegti rearizate

intre persoune
fizics,
Prohibit5 anterior in scopur inrdtur6r-ii cametei{sr,
vanzarea eu pact de rdscum_
pdrare beneficiazd in prezent de un contem
favorabir, pe considerentur c5 este un
,,inslrument de crecrit tradilionaf" ce permite,,vdneatorurui
care are nevoie urgentE
cie iichiditd[i bdnegti sE oblina imediai *e ra
cumparetor sumele t;.;;ri;r+r-

ratoare de nevoi arlificiale gi de iluzii ale uni false abundenfe".

Consumerismul se justificd gi prin aceea ci libertatea comorcianlilor la concurenfd nu este suficientS.pentru a regla piaia $i este necesaia o securizare (protecIie) a consumatotllor'r.
Adoplarea regulilor de mai sus esie justificatA de necesiiaiea manifest\rii unei
voinle libere Fi in cuno7tinffi de cauzA din paftea consumatoruiui gi egatitSlii juridice
intre peryL la momentul incheierii conlractului. fregimul juridic instituit fiind, evident,
apiicabil numai conlracielor in care pErli sunt profesioniglii gi consumatorii{?i.
Aegi vdnzarea de consumalie nu se regdsegte printi"e variet5lile vfinzdrii
enumerals de noul Cod civit, existenla sa este de net&gaduit il caractsristicile sale
o recomande in aceasid categorie, De exemplu, care dintre noi nu a cumpira-i un
produs sau un serviciu dintr-un spaliu comercial?
Cu toate acestea, noul Cod civjl are totugi ciispozitii sporrdice in materie. Tot
astfel, art. 1 din Legea nr.296/2A04 privind Codui consumull:i precizeazd cE obiectul reglementdrii il constituie ,,raporturile juridice create intre operatorii economici gi
consumatori, cu privire la achizitlonarea de produs+ gi servicii", recunoscAndu-se,
implicit, c& relaliile dintre comercianti gi consumaiori sunt de facturd contractuafA.
A. Contractul de consumatiet g fiou; teorie generaii?
Av6,nd in vedere regiementdrile speciale, de exceplie ale contractuJui de consumeiie, in doctrina au fost puse fntrebd.ri precum:
Este
de consumalie" o operatiune juridicd, aga cum este in{eies
'contractul
contractu! in drepiul civil sau este un concept nou? in ce raport $e alla contractul
de consumafie cu contractele speciale ,,clasice"?
incercAnd sd rf,spundem la intrebArile de mai sus, precizdn": urmEtoarele.
intr-o opinie, s-a apreciai c[ ,,contractul de consumatie" nu esle o opera/fune
juridicd, un negotiuffi juris, ci un regim juridic definit imperatl'r de c5tre o lege de
ordine publici gi aplicabil automattsl.
Degi apreciem profunzimea cercetdrii de mai sus, nu impdftdgim ideea suprapunerii a doud tegimuri juridice diferite, respectiv a unui contrect de fond dublat de
un ,,contract de consumalie".

4. Vdnaarea de consumatie

ln c-ontextul evoruliei societdlii, consumerismu!

a ap5rut ca a reactie la excesele
societdiii de consum si a abuzuriror ptofesionigtiro,
ei ,arpuro*'io-ii p"tri"ii"ar*i,

c.A. AneHer-rsc u, op. cii.(aol1) p. 182.

l]l'rri
fl,'^."::l:l-9:--qolo!
cazur vanza* cu ontiune a_unei cote dintr-un
bun, partajur !rebuie cerut gi in raport
cu gf,liunea v6,'rzetorului 1ar.t.' t ZOt C.civ.;.
4 din Lgea nr.61/1-931 contracamerei
--1',1-rt penrru stab;tirea
$i apoi prin arr. 13 din Decretur-iese
nr. 1700t1938
dobinzitor 9i ,nfairiuili lurn*rui.
Ne expnmam relinerea_fala de utililatea instituliei
in condiliile societdtii noaslre, cel
putin penrru cd sistemr_jl actuat d; acordarJ
u o"Jii"ioi i'"uoluo,

"

t1l

p.2.
-' -12:

A se vedea l. PJcos, f;. DAVc, Droit de la consommation, Armand Colin, parls, 200F,

No'fiunea de prolesianist include categoriile de comercianl, intreprinzator, operator

economic, precum 9i orice alte per$oane autorizate sE desfEgoare activitati economice sau
profesionale (ar1. 8 din Legea nr. 71ftAf\ Consumataru! este orice persoani fizjcE sau
grup de persoane fi?ice constituite in asocialii care actioneazA in scapuri din afara activftAfi$ comerciale, industriaie sau de produciis, aftizanale ori liberate.
t"r
,,Contractul de consuma{ie" a fost proiectat legisiativ ca o crustit, a carapaee narmatlvd
care sa cuprirrdd acordul de voin{d concret incheiat intre profesionist $i con$umalof'(s.n}.; a
$e vedea P. VAsri-E$cu, Un cl?ip al postmadefiismului recent: dreptul consumalorului in
,,Consumerismul contractual. Repere pentru o nou5 teorie generala a contractelor de consum", Ed. Siera Juridica, CluiNapoca, 2006, p. 39 gi urm.

190.

inslitulii de drept civil

Ea conrravine,

*i:'T-t.qd,

V. Contracte spciale

dispoziliitor art.

1fi7 C.civ., porrivit cdrora,,contractur incheiat cu consum-atorii esre

supus Iegiror speciare gi, in compretare,
dispoziliilor prezentuiui cocl,,,(referitoare la
contractls.n.;. Rezultd ca, in conceplia
Codu_
lui civii 2009'
oe .on.um"1i*;

"coniractur
;;;;, p" fond, un contract *
."i:t":.,:::.^Jiilll:1:.,"rinsa,unuiresi;l,,io;cspeciar).

rad a! unei

^Ficurcrir ca srntagma,,conlraci de consumalie" nu poate desemna

un concepi
generar' cu o existentd de
srne xatanai.iiacest context,
a nu $e uita cd drepM
de consumarie s-a idscut
i'r-gii*-lta contractele civite speciare (atunci
rnt re p rores io nif,ri-ii'Jon
* u * ntori .
'u ,r ":":^i
T, l- "l_"11, "
uJncruzre,
.",rtrrTlr,jj-*^_lonsulalie se poate I
regdsi numai sub forma esre
unui ccnil"ect special (o vlnz1rg,
un imprumut,.o-locali-une
in **u.pedi suni
profesionistur g! consumatorur
gi cdruia ise iirca aispazi;iia"o.1
speciare,?n materie.
Deci, nu se pcaie vorbi.despre
u";#;;;onsuma{ie.anume,
o vanzaie de consurnalie, un
',",,, despre
i*p,"u*uiil;;;;;l;*!!""r,i',-",*, *,ci numai
Contractul cle consumali* **
*"nif".ia

p*ii

i:

(p

recu

ii

;;;;Ti,:l*"r

iu-,

*, run

"orf "
rnai ales er
exercitd o infrue,nld.pe rcna
1

Ii,lrX;,iXf;,.rtrenciu_se

vorbidespre

un

;**u JlTil,:,l,i: :TJI:T H#,l-- ffj:,:;

aiiii

iontracturui con'acrat de codur

civir
a teoriei senerate de cdtre drcptu!

, lir[r,ii*

ale dreptur con$umuruj se rnaniresta

?n speciar, pe
.'r.T,Xltlffi,",t"-,:t:ltjir:'rctuald, egaliiete voinielor conlractante
gi fraternilate
tr.actuaid.

trei
con-

o)

conil.actuaie gi
uulrli.rcluare
gr nurnai
nurna, in mod,,
particurar pentru are.si dinrr_un
";-"il;;uri
*p";
ln ziieJe noastre, regula de rnai ";;i;;;il;rrulr
sus i"i,rr'irJr,
_- a se
persoanei
de
ansaja in eiapi rormarr conrracrurui"

;::',ff:-$J:fluranla

'uJiiil;iY:"':l',t^?T:]:"
Lffi:':lXm:;

""nui*1I#ffi,'HT.T;::1il',?
contractu^ta
a
ilriiinertayi de a iepi tin'ripiaur con-

"ii"l

t.'::,,

,'.r;

in condiliile de mai sus, dreptul consumaliei instituie principiul poirivit cEruia,

pd$ite nu se afli, de la inceput, pe piciar de egalitate juridic6., principiu fundamentat pe o realitate contractuala (de netAg5duit), potrivil cdreia consumatorul este un
cofltractant: anonim, izolat, neinsemilat, atacat gi puiin inieresat de continutul juri"
dic al contractului prea cornplicat, prea piictisitor {ci doar de produsul sau serviciul
oferit).

in concluzie, pornind de la principiul cd inegalitatea preexist5, dreptul

consu-

mului o consacrS, ?nc& de la momeniul inchelerii contractufui.

c) P ri n ci pi

uI

f rate rni tdfii ca ntra ctu a I e ( afie cti o co ntra

ctu s )

Apdrut recent, prin noul pricipiu, drentul poziiiv, mereu influentat de irepiul
consumului, incearcd sd impund spiritul fraternl'idtl;in raporturile contractuale.
Mai int6i, acest iucru are loc prin recomandarea unei colabordri intre parti. mai
ales Ja nivelul formdrii contractului, Mai exact, contractantii trebuie sd conlucreze
peniru ca acordul lor sd fie rezultatul unei colabordri durabiie.t2l
Pe scurt, dupd grija pentru echiiibrul coniractual (manifestare a puterii publice
pentru un coniracl just, ochitabil), se pune accent $i pe principiul fraiernitdiii coniractuaie, nlai umanist gi mai bogat in coniinut, poate pentru cd este vorba despre
cega ce este negociat, gi nu de cesa ce este impus.
momentul in care auvAntu! dat lrebuie gl respecfal

in concepira individuarist' gi voruntarist*

a codului civJr francez de ra 1804,
libedaiei exista in general, p"ni,:u

i"rat

j,ii

mai este prezuma#, ci cdutatd. Este dep&giid astfel exigenta

egalitdlii contractuaie gi se irnpune un ,,minim echilibru contractual"tll.

?ntre contractanli nu

ln consecin!5, pd(ile ar trebui sd faca dovada unei mai mari bundvointe in

Litertdte reslr|nsd lo contraftore

5i nelimltotd la denunfare

rractuare, de a$a manierd

i
.l

401

schi*barea interuenite,in conceplia

de ribertate.conti-actuard se expiioS,
prin aceea cd nu este posibilE
in fapt,
o riourt"i*"Jo,,lr"*iir",* ,rr, o
egarita{e conrractuard.
b) Egciitatea vointelor contrdctarfte:

a egalitate,,cdutatd,, {nu prezumafi)

rapo*urile contracfuale.. consulneriste
actuale, egalitatea reprezinti un
,,inst{ument primardiat at
iustgiei ,,";;;r;;;,.?rn*, ,ni*,uusd, astdzi

in

B,

Armonizarea 5i ,,normalizarea" contractelor de consumalie

in prezenl, leoria generald a contractului este supusd unei presiuni exercitaie

de noile reguli, ,,pline de vitalitate'' ale dreplului consumatiei sau dreptului conouronJei, aflAndu-se intr-o perioadd de recansiderdri gi reconstruirdsl.
Operaliunea iuridicd prin care dispoziliile gi instituiiile conruniiare sunt trar:spuse ?n legisla{ia gi dreptul national poar{d numete de annonizare,
Armonizarea privegie doud aspecte: art* transpunerea in ptan nalional a legislaliei europene, dar gi adaptarea noilor inslit$ii (de exernplu, obligalii precontractuale,
denuntare unilaterald, clauze abuzive etc.) la reguiile generale deja consacraie.
Daca transpunerea reglementdrilor europene in legislatia naiionalH s-a rea,izat
satisfdcdtor, in schimb armonizarca instituliilcJr contractului de co*sumaiie este
abia la inceput. Astiel, traducerea gi adoptarea unor noi ;nstitutii generate de economia de piati (cum ar fi de exemplu, dreptul de retractare al consumatoruiui) este

egatitatea

lllVezi

r J'^ff:;+g;;::.r}';l}*r113;.

i" n.o.c

^"-"sLi

rorur

cie consumaJie",

'contracturur
varieiate a contractutuf de
b;;.";";E"ui3#:sumatie -

a se

ved.ea

vanzare-cumpdrare,

E. Bnzrr,r, op. cfi., p. S10.

t'r Totugi, dacd drepiul comun cautd

mai pu{in egoism sau individualism contractual, nu
lrelruie sa iilgelegem de aici ci unui dintre contractanfi (indeosebi cet mai puternic), esie
1inul la un eiort in plus de ,,stinlenie", a se vedea Y. Prcob, H. Davo, ap. cit., p. 139.
r"i A se vedea
J. GnesrrN, op cit., p.54 9i urm.

:ili,:
lilir

lns{itulii de drept civ;i

tl

dificild, deoarece pot conduce ra reconsiderarea

sau chiar ra disparilia unor reguri
contractuale (ce se opun standardelor put
economice).
rn contextur de mar sus, armonizarea instirutiiror
cade in sarcrna doctrinei
Ei
iu1s,rule!.ei narionare, care rrebuie ra-gi racJ'sirnl*' prezenla
prin e{&borarea
'
unor solutil juste gi

eficientett],

cu toat' iniruenta agresiv. a drepturui de

:l:

Capitolul il. Contractul d* do*afie

.,1

I
;

Setfiunea L Delimitares cantrqctului de dan*pie

I
I

consumarie, precizdm

ins' c6 prrn-

cipala proteclie a contractanturui-eonsumaror

asigurd totu,,.i, dreplur comun al
contractetor' Astfer, contractele de
consumalielinoiterent ce sunt v&nzdri, imprumlturi'. locatiuni eic.) poartd. la bazd *""r""ii-pin"ipii
con$acrate: tibriaiea con'
fractuald, buna"credinld, egatitatea fntre paqil
ueoarece in practica cons.umerist&,
principille de mai sus au devenit uneori,
numai
',consultative" (a se vedea contractele o* Lsigurure, de credit n"nc",
*t*.1,
opindm in favoarea
urgurt, W;hn:l"lp*ntru reconsiderarea
awvt trtuct dt v4 proJ
protec'ei
ceidleanului gi restabif irea ordinei
'

***:ll:uj

ii

l
:

3..

::i
',i

,'
,t
.l
'!1
'.3

No!iune gi reglementare

Donalia este contractul prin cai'e se transfera, gratuit gi lrevocabil, un drept real
sau de crean{&, de la donator la dohatalll.

Prin contractul de donatie, donatorul igi manifestd ;nlenlia liberala (anintus

donandi\, prin cere igi micaoreazd propriul patrimoniu, fdri a urmdri sh primeascd

ceva in schimbtzl.

contraciuate.

Potrivit art. 984 alin. (1) c,civ., ,,Liberalitaiea este aciu{ juridic prin care o persoand dispune cu titlu gratuit de bunurile sale, in tot sau in parte, in favoarea unei
alte persoane" {s.n.).
Potrivit aR. 984 alin. (2) c.cir,-,
se pot face liberalltari decet pnn donatie sau
'nu
prin legat cuprins in testament"lsi. !-a cele dourin doctrina recente mai se adaugi
qi mecenatultal,

impreund cu contractele dezinteresate (de exemplu, comodatul, mandatui,

depoeiiul etc.), donaiia face parte din categoria actalor cu titlu gratuit,,,prin care
una dintre pF(i urmaregle sd procure celeilalte paqi un beneiiciu, i6rd a obtine in
schimb vreun avantaj" lart. 1172 atin. (Z) C.civ.l.
Dona{ia este, totodate, o liberalitaie intervivos, deoarece se incheie gi igi produce efectele, de regul6, in iirnpul vietii donfltorului {spre claosebire de testament,
care este tot o liberalitate, insd mo,'1is causa)i'r.
caljficarea contraotului ca dcnatie are drept criteriu principal inteniia libei.ala
(animus donandi) a cionatorului. Astfel, in materie de liberalitdli, elementul voinlei
prezintd, mai mult ca oricftnd, o importanld dsosebitd, decarece prin acesie acte
(cu caracter gratuit) dispunitorul instrdineazd bunurile seie fdrd a primi un echjvalent ln schimb (cum se TfltAmpia de obicei).

ltl Potlivit flrt. 985 c.civ.,

,,Donafia.este contraciul prin care, cu inteniia da a gratifica, o
parte, n-umite donator, dispune ln mod irevocabil de un bun in favcarea ceieiialle pa"4i.
numitd
donataf'.
t'?l.
oo.nftjf esle un contracl in care donatarul joacfi un rol r:rai pulin imporlant, voinla
donatorutui fiind preponderentd"; a se vedea FH, Mruaun,=, r_. n.'".i, 'ioiri ae iiott civit,
Oujqs, Paris, 1989, p. 191.
l"J Din cele
de mai sus, rezultE cd, in conceplia iegiuitorului din 2009, iiberalitatea esie un
,,Bct juridic" cuprins intr-un alt act juridic (conlractui de donalie sau legat$l)_
i"rA se vedea G. BoRor, C.A, ANGHFLEscv, op.
cit, q2Orr1, p. li1. precizhm c6 mecenatul este un ,,act de libeialitate prin care o persoan6 iizicd sau juridicr4, numit6 mecena,
transferS., fdri obligalie de conlrapertida directa sau indir-ectd, areptul sau de proprietat6
asupra unor bunuri materiaie sau mijioace fjnanciare cbtre o persoanAfizicd, ca activitate
filantrooicd cu caracter umanitar, pentru desfEgurarea unor actjviidli in domeniile: cultural,
artistic, medico-sanitar sau Ftiinliflc - csrcetar fundamenlaie sau apticatl" [art. 1 alin. (g) din
Legea nr. 3U1994 a sponsorizariiJ,
{"r A se vedea
l. RecHtr,il, S. DLecoNescu, p. VA$tLEscu, op- cit., p.143.

ltl Pentru amSnunte'

specifice
" "1::d"u.f..grANcruLEscu. rvecsliatea armonizdrii mecanismeror
"cont^ctului de cqneuo,*Tie" t^ ,isii,"-iLi"r?!:, charenges or rne Knowteoge
sociery Inrernational
Scienrific session.

"*r.

i,"s;,""iii2010,

p. 361_364.

.",rii;i;id{k;:.

lnstitutii de drept civil

V. Contracte speciale

Dupd forma de realizare a vointei animus donandi, donaliile par tii dirccte
(reallzaie cu respectarea formei autentice), indirecte
{infdptuite pe calea unui alt
act jurjdic decit donafia; de exemplu, renunlarea ia un drept, remiterea de datorie,
stipulaiia oentru attul) sau sinuiale [deghizate sau ,disimutate sub aparenJa unui

c) Dcnaiia este un contract solemn, deoarsce este supusd forrnei speciale,

impus* ca o condilie ad validitatem de afi. 101 I C.civ., potrivit cdruia ,,dona{ia se
incheie prin inscris autentic"tll,
Exceplie de la regula de mai sus tac donaliile indirecte, donatiile deghizaie gi

acf cu tiilui oneros" (s.n.)].

Amii:tim in acest context Si existenla danaliilor fdcute viitarilorsofr, sub condiJia

incheierii cdsdioriei. Potrivit art. j030 c.civ., in acest caz, daca ccncii{ia nu se

indepiinegto (gi deci, casdtoria nu se incheie), donafia esie caducd.

Donatiile sunt re(}lsmentate indeosebi de codul civil in cartea a lV-a Titiui lll,
inritulat
'Liberalititiie", capitolul ll, ,,Donalia", art. 101 1-1033. Astfel, donatiile au
fost reg!3i'nentate alituri de testamente (ca llberalita{i inter vivas, respectiv rnortls
causa), gi nu impreuni cu celelalte contracte
{speciale) civile,
A,lte acie norma{ive cuprind dispozitii inciclente in materie. De exemplu, Legea
nr. 3?'1 994 a.spon*orizdrii numegte ,,doui contracte noi,,, respectiv contractul de
sponsorizarelll gi contractul de mecenai. Tot astiel gi Legea nr. gs/2006 privind
reforma ?n domeniur sdndtbiii, cu modificdrite urterioare
{Tiflur VI ,,Efeciuarea
prelevarii qi transprantuhl g,e organe, tesuturi gi cerure de
oiigine uman6 in scop
terapeuiir:"); Legea nr. sB4/2006 privind finantarea activitEtii pi*id"lo,, polirice
gi a
campanlilor electorale, Legea nr. z46laaffi pentru aprobarea
o.G. nr. 26/2000 cu
privire la asociatii qi fr.rndalii.

darurile fianuale (care se pe$ectazA valabii numai prin predare, iradiJiune)121.

d) Donatia este un contract translativ de proprietate. Asifel, prin incheierea
contractului, dreptrl de proprietate esie iransferat de la donator la donatar {la fel ca
gi ta vdnzare).
Donalla este insd, translativd de proprietate numai prin natura sa, conti-actul
outdrnd transmite valabil gi un alt drept (de exemplu, un alt drept real sau un drept
de creanl6).
ln principiu, gi in cazul donaiiel, dreptul de proprieiate se iransfera din momentul incheierii contractului, dar este posibil ca pdrlile (so/o consensu) sd arndne
acest moment.
Ca excep{ie, amAnarea transferului dreptului de proprietaie nu este posibil& fn
cazul darului manual, deoarece, iiind un contract real, inchelerea sa valabil* presupune (pe ldng6, acordul de voinld) g1 traditiunea (predarea) bunului la momentut
incheierii contractul ui.
Transmiterea dreptului de proprietate de la donaior la donatar produce consecinlele instituite de dreptul comun (de oxempiu, riscul pieirii lucrului va fi $uFartat
de donatar potrivit principiului res perit domino).

2. Caractere juridice
a) Dc;raiia esre un contract unilatera{. Degi actut juridic se incheie prin acordul
ceior dcud.pdrfi,.nurnai una dintre acestea are cbligalii contractuale (donatorui),
ln pri;rripirr, danataru! nu igi asumd obiigatii faii de donator. se acceptd
unanim
insii cA irnataruf trebuie sd aitsa o obrigalie de recunogtiniii (fa!d de donator).
De_reguid, obligatia de recunogtinfd a donatarurui este, in'generai,
o iatigayie
morald gi, pe cale de consecinld, neindeplinirea ei nu poate airage in mod
direct
sancliilnj juridice.
ca exceptie, ?n cazul in care ripsa de rocuncgtintd imbracd lorma ingratitudinii,
prevdzule de art. 1028 C.civ., danala poate firevocatd.
b) Dcratia ests un contract cu tittu gratuit_ Asifel, donatorul transmite unul sau
mai mulle cirepturi donaiarului, fdrd ca acesta din urmd sd se oblige la plata
vreunui echivalenl.
ca exoeptie, in caeul donatiei cu sarcini contractul devine oneros, dar numai in

Iimitele ';alori! sarcinii. ln aceastl situaiie, donalia nu mai este unilateralE, ci

in

linritele sa.r-cirrii devine sinalagmatica

lll

spcnsorizarea este un contract,,prjn care doud perscane cofivin cu plivire ra transferu{

dreptului C? proprietate asupra unoi bunuri materiaie $au mijloace financiare pentru
$ustiflerea unor
fir{ scop lucrativ desfdgurate de una dinire p54i, denumite Oenegciaritt
-actrviidti
sponsorizirii" [art. 1 alin- (1) djn lege].

Secfiunea

s ft-s. ondirii de fond

Pentru a fi valabil incheiatd, donalia, ca orice contract, trebuie s& indeplineascd

condiiiile de fand gi formd prevdzute de ari, 1 179 C.civ.
Originalitatea contractului (in raport cu celeialte contracte speciale) e$te datA de
intenlia litrerald manifestatd, in acest domeniu, printr-o reguld importantS exprimaid
de principiul irevocabilitdfii donaliei.
1..

Capacitatea pdrlilor

Potrivit regulii generale, aplicabilS gi contractuiui de dona{ie, capac;taiea cie a

contracta constituie regula, iar incapacitatea excepfia. Astfel, potrivit ari. 987
alin. (1) C.civ,, in principiu, ,,orice persoand poate face gi primi liberaliidti".
Atat donatorul, c&t gi donatarul trebuie s5 aibd, la momentul pertectdrii contractului, capacilatea necesarE pentru a incheia acte de clispozlidsl.

I1l Se obipnuiegte s5 se spun5 cA forma donaliei este cerutd ad validitatem sau ad

solemnita[em; se vedea G. BoRor, op. cit , p. 195.
Ei CAnd donatia se incheie prin ofefie urmatd de accepiare, atat ofetta, cet gi accepterea
,,treF^uie sd imbrate forma autenticE"i a se vedea Fr-. tvtolu, op. cit., p. 125.
t'r A se vedea C. MAcovEr, op. clt., p. 90.

:19:ilj:rl
,:'', t,{:,

lnstitH[ii de drept civi]

r1
i;l::

V, Contracte speciale

r'j

Potrivit art, 9sz arin' (z) 9i (B) c.civ., in cazur donafiei rncheiate
?ntre absenfi,
pd(ile (dar mei ales donalorul) trebuie srI fie capabile atat la
momentet ofettei Fi
al acceptdrii, cat gi la momentul primirii comunicilriiactului de
acceptarert',
in materie pot fi: absorufe, c6nd persoana in cauz6 nu poate face
.
g.i nici
'ncapacitelile
primi donatii, gi incapacitfrli
care presupln cd incapabirur nu poate
rytative,

dona anumitor persoane gi nici primi de la unele dinire ele.

. lncapacititire ra incheierea contracturui de donafie sunt expres gi rimitafiv pre^
vdzute de lege. Fre urmeazd a fi anarizaie in continuare,
dupa curn interdic{ia esre
de a dispune sau de a primi donatii.
contractur se inchere de regur6 in beneficui donatarurui, insa pdrlile pot
canven!
donaliei
o teftd persoand. in acesr caz, ,,dispunatoruJ irebuie
leyeticiayl
1d.fie
s5 il determine pe beneficiarul r;belaritdlii ori cer pulin
se previda'criteriire pe baza
cdrora acest beneficiar sd poaid Ji deiermina{
ra data ra care iiberaritat"a proouc*
efecle juridice" lart. gB9 stin. (1) C.civ.Jl2l.
Poate beneficla de o donalie gi o persoand care nu
existdla data incheierii
contractuiui, ,,dacd aceasta (cionaiia s.n.) este facutd
in favoarea unei persoane
capabile, cu sarcina pentru aceasta din urm6
de a transmite beneficiarului obiectul
Iiberalitdlii inCatd ce va fi posibil".
Tot astfel, este varabird gi donafia fdcutd uneipe rsoane
desemnate de donator,

,,cu o sarcind

in favoarea unei peisoane

arese fie de gratificat, fie de un te4

desemfla{,.ia rAnduf s6u, iot.de cdtre dispunhtor,,[art.
989 aiin. (p) 9i (a] C.civ.J:
In condiliire nouiui cod civir, persoanere jurid-tce pot
primi aonilii'gi testamente,
in conditiile drepturui comun, de ra data acturui de infiinlare
s*u, in'cazuiiundatiiior
testamentare, din momentur deschiderii rnogtenirii
tsstatorurui, chiar gi i,,
care iiberaiitElire nu sunt necesare pentru ca persoana julidica
s6 ia fiinla in mod
legai {art. 208 C.cir'.).

-;;i'i;

A. lncapacitifi de a dispune prin cionalii

Potrivit art. 988 alin. (1) C.civ., in principiu,
,,cel /rpsit de capacitate de exercitiu
seu cu capacitate de exerci{iu restransd nu poate
dispune
- de bunurire
iiberaiitAii, cu exceo]ia cazuriior prev5aute de lege,;
tr.n.i

"J';;i;

sunf deci, in principiu, incapabiii de a disprlne prin

donatii; minorii gi interzi$ii
judecAtoregti.

a) Potrivit art. gs* arin' (1) c.civ., minorri nu pot face

donalii (nici cu incuviintarea p&rinlilor
gi nici cu autorizarea instantei de
tuteta).

[4ai mult, ,'nici chiar dup5 dobdndii'ea capacitdtii

depiine de exercitiu persoana
n{; poate dispune prin liberalitd.ti in foicsul celui
care a avul calitaiea de reprezentlj intr-o opinie
restrictiv5, se apreciaze cd donatarur nu tr.buie
sd fie capabii decal ra
moi'nenlill acceptrrii oiertei, intruciit oferta este un aci
unitaterat ar oonatoruirj;-i sJ'vecea
FR.,Drnr, op. cit., p. 1S9.
'"' Donatorul ,,nu poate rdsa unui to4 dreptur de a-l ciesernna pe beneficiarui
liberaritdiii
sau de a stabiti obiectut
tout"'""*t"", iupartizare;i bunuritor irunsrnire
""::l:ii._?y
'pi. pnn
desemnate
de tesiator poare ri rasai6 ru
,nri'G
ses

:,:,1:i;iSiffi:oane

"pi*.i*"i

tant ori ocrotitor legai al sdu, ?nainte ca acesta sd fi primli de ia instanta ds tutle
descflrcare pentru gestiunea sa". $e exceplsazd situalia in care reprezentaniul ori,
dup5 caz, ocrotitorul legal este ascendentul dispundrorului [art. 9BB aiin, (2)
C.civ.]{t),

tn cazul in care minorul se chsdtoregte gl dobandegte capacitate de exercifiu

depiinA, el va putea sd incheie vaiabil corrtracle de dona{ie.
Tot astfel, va putea dispune prin donalii gi minorul care a implinit versta de 16
ani gi care a dobandit capacitate de exercitiu anticipati, ecordatd de instanta de
tuteie pentru motive temeinice {art. 40 C.civ.).
bJ Persaanele puse sub interdiclie prin hotdr&re judecdioreascd, fiind lipsite de
cap8citate de exerciiiu, nu pot ircheia valabil cantracts de donalie (cu at&t mai
muli cu cat, in generaf, nu pot contracla).
De precizat cd alienatul sau debilul mintal, nepus sub irrierdictie, este prezumal
a fi normal, iar actele incheiate de el vor fi valah'ile, pdnd carrd ace$ta va fi pus sub
interdiclie (momeniul de referinfd al capacitE{ii persoanei fiind, evident, cel al

incheierii contractului).
Sancfiunea nerespectdrii incapacitdtii minorilor gi a inlerzigilor judecitoregti de a
ciispune prin donatii este nuiilafea absalutd a actului incheiarizl.
Ca excepJie la ceie de mai sus, in condiiiile art, 41 alin, (3) art. 43 aiin. (3)

c.civ.,

mino;'r'l

gi

in,terzigii judecdtoregti (fdrd exceplie)

$i

pot incheia singuri donafii,

,,de mic6 valoare, cu caracler curent $i care se execut6 la mcmentul incireierii lor,;.

$, lncapacit$ti de a primi donalii

Poirivit art.9g0 alin. (1) c.civ., sunt anulablle donaJiile,,fdcute medicilor, farmacigtilor sau altar pzrcoane, ?n perioada in care, in mocj direct sau indirect, ii
acordau ingrijiri de speciaiitale dispundtorului pentru boala care este cauzd a

decesului" (s.n.).
Dispozitiile de mai sus sunt aplicabile gi in privinla pre'ofilarsau a aitcr persoane
care acordau asistentd religioasr4 in timpul bolli care este cauzd a decesului,
ca exceplle, danaliiie sunt valabile, dacd (in situatia de nrai sus) au fost fdcute:
- solului, rudelor in linie dreaptE sau colateralilor privileglaii;

allor rude pand la al patrulea grad inclusiv, dacd, la ?lcheierea conlractului,

donatorul nu are sot 9i nici rude in linie dreapi5 sau colatereli privilegiafl.
Dacd ciispunritorul a decedat djn cauza bolii, termenul de prescriplie a drepiului
la acliunea ln anularea donaliei curge de la data la care mogtenitorii au luat cunogtinli de existenta contractului.
ln cazul ?n care ,,dispunatorul s-a restabilit", acliiJnea in anularea donaliei paate
fi introdusd in termen der 3 ani de ta data respectivi [arl. 990 alin. (S] C.civ,l.
t'l in acest caz, nerespectarea incapaciletii
se sanc{ioneazd cu ni;itatea relative adonaliei.
lncapacililile speciale de_ a dispune sunt, in drgbtul nostru, flu,fiai de folosinld, ..cu'alle
cuvinl, legea refuzd incapabilului 1...) chiu dreptul de a dispune prin dona{ie'sau iegaf
fs.n.); a se vedea M. ELrrscu, Mogtenirea g! devolutiunea ei in dreplulfis,c, Ed. ecaciemiej,
Bucuregii, 1366, p. i58-163.
r"r

lnstitutii de drept civil

V. Contracte speciale

Nerespectarea incap?ciiatiror de a primi donalii, enumerate

mai sus, se sanctio_

neazE cu nulitatea relativd a contractuiui.

C.

consim,idmantul se semneazd numai dupd ce dcnatorul

{rcapacitdgi privind donaliile de organe

coaul civir gi Legea nr, 95/200 privind reforma

tn dorneniur sdnrtatii cuprind
dispoziiii pr-in care sunr insriruire interdiclii referiroare
de organe,
Poirlvit art' s7 c.civ.,, nicio pe.soand nu poate
fi supusd experienteror, testeror,

la-pd;;;;;i;;spranrui

prelevirilor, iratamenteror sau artor inlerventii

in scop terapeutic ori in scop de
in cazuriie gi in candiliite expres gi limitatrv prevazute

cercetai-e $liin'lificd rjecat

iege.

de

. Fryiiv-area gi transprantur .de organe, ]esuturi gi cerure de origine urnana de ra

donatori in viaid se fac. excrusiv
in cazurire gi c*nditiire prevazute de iege, cu
acodu! scris, riber, prearabir gi expres ar acesttra gi
numai dup6 ce au fost infor_
ma{',iyt preatabil, asupra riscurilor interuenliejtai.6it
atin. (1} C,civ.l.
In tcate cazurire de mai s!s, donatorui poate
revenr asupra ccnsimjdmanturui
dat, p6.a in momentuj prelevErii,
Potri''rit art. 68 arinc civ., se interzice prelevarea de organe, tesuturi
.(2)
$i
celule de crigine umand,.de
ia minori, precum pi o* ru prr"ourri" artaiiin viaia,
lipsile de discerndmdnt di| ca-uza unui iuiiirp"
*ntar, une! turburd.ri mintare grave
sau dinii"un alt mativ sim!!a.r,in aiara cazuriror"
expres prev'zute de rege.
De asemenea, orice acte care au ca obiect
conJeiirea unei varorifatrimoniare

cor;:ului r:man, erementeior sau produselor

saje sunt iovite
(ari. 66 J.civ,).

de

nulitare absalutd

La cererea persoanei interesale,

,,instania poate rua toate mdsurire necesare
peniru a impiedica sau a iace sd ?nceteze'orice
eilngere iricitd actusi integritdlii
precu' gi peniru a dispune repararea dauneror
materiaie gi morare
"o:p\l.u!.urnn,
suferite" iart. 69 C.ci!'.).
Legea nr' 95i2006 cuprinde dispoziiii
distincte pentru dou' categorii de dona-

tori: persoane,,in vial5" sau decedatjrli.

'

a) Pentru a putea fi donator ,,in via!d", persoana

trebuie sd fie majord, cu capecitale d7 exerciliu deptind, iar prelevarea
ia fiu fa"rtA in scop terapeutic.
Polrivii art' 144 ril. a) din Legea nr. 95i2006,
asffer cum a Jost modificat
'fi"Jur*prin
art'.23 pct. 1 din Legea nr.71/2011 prerevarea
,
de organe, 1*rutur,
o*
origine uma.*5, ?n scop terapeiltic, so poaie
sfectua de ra persoane majore in viatd,
avand ca*acitate de exerciJiu deprind, dup&
ob{inerea consimlamanturui informat,
scris, liber, prealabil gi expres.
ln med excep{ionar, in cazur in care donarorur
esie rninor, este admisibird prere_
varea de cerure stem hematopoielice rnedurare
sau periferice, in contiiliiie prevbzute cje art. j45 alin. (2),

""1j,"f,?."t

consimfdmrantul donatorului major,,trebuie sd fie informat, scris, liber, preaiabil

gi expres" [ari. 144 lit. a]1.

face distinclia inue donatar decedat fdra activitate

cardiacd Fi cu activitate

a fost informat

de

medic, asistentul social sau alte persoane cu pregd.tire de specialitate asupra evantualelor ilscuri gi consecinte pe plan fizic, psihic, {amiiial gi prolesional, rezultate din
actul prelev6rii [ad. 144 lit. b]1.

Donatorul poate reveni, inainte de prelevare, asupra consimldmantului dat

[art. 144lit. c]1.
Donaiia de miduvd csoasd de la minori se poate face nurnai cu consimidmdntul minorului dacd acesta a irnplinit vdrsia de 14 ani gi cu acordul scris al
ocrotitorului legal, respectiv al pdrin{i}or, tutorelui sau al curaiorului{l].
in cazul donatoruiui care are cel pulin l4 ani, consimldmentul acestuia, scris
sau verba!, se exprima in fala pregedintelui tribunaluiui in a cdrui circumscriptie
ieritorialS se afl& centrul unde se efectueazr transplantui, dupd efectuarea obiigatorie a unei ancheie de cdtre autoritaisa tutelard cornpetentd [art, 14s alin. (2] lii. a]
gi b) gi aiin. {3)1. Refuzul minorului, scris sau verbal, irnpiedicd orice preievare.

Prelevarea $i transplailtul de organe, tesuluri gi celule de origine umand ca

ilrmars a exercitirii unei constrdngeri de natur5 fizicd sau mcrald asupra unei persoane silfll interzise [art. .144 lii, d)]. De e$effienea, aiat donatorut, cat gi primitorul
vor serflfia un act legalizat pri* care decJarS c6 donarea se face in scop umanitar,
are caracter altruist gi nu canstiiuio obieciul unor acte gi fapte juridice in scopul
ob,iinerii unui foios material sau de ali5 natur6 iart. 144 ltt, f)1.
Prelevarea de organe, lesuturi sau celule de la donalorul viu se va eiectua cu
avizul comisiei de avizare a donirii de la donatorul viu, constituitd ?n cadrul spitalului in care se efectuoaze iransplantul. Aceaste comisie va evalua mativalia
dondrii gi va controla respectarea drepturilor pacienlilor
[art. 146 alln. (1)1,
Datele privind donatorut $i receptorul, inclusiv informaliile genetice, ia care poi
avea acces tertii, vor fi comunlcate sub anonimat [art. 146 alin. (7)]. in cazul in care
donatorui nu doregte sd igi divulge ldentitatea, se va respecta confidenliaiiiatea
dondrii, cu exceptia cazurilor in care declararea ideniitd.lii este obiigatorie prin lege
lart. 146 aiin. (8)1.

b) Donalia de organe de la persoanele decedate se efectueazd numai daci

rfloartea cerebrald a iost confirmatd medical.
Frelevarea de organe de la persoanele decedate se face cu respectarea a daud
candilii.
* numai dacd existd consimldm&ntul in scrls al persoanelor abilitate;

dacd prin actul prelevdrii nu se tompromite

autopsie medico-]egatd
solicitatd in condiliile legii [art. 148 atin. (B) din iegej.
ln acest caz, donatia se face avi?nd consimldmantulscns al cel pulirr unuia ciintre membrii majori ai lamiliei sau al rudetor, in urmdtoarea ordine:'so!, pdrinte,
copil, frato ori sord. in absenla acestora, consimtamdntul va fi lua.t de la persoana
autorizatd in mod legal sd il reprzinte pe defunct.
i1l Dace minor'ul

legal.

nu a implinii 14 anl, prelevarea se poaie lace cu acordul ocrotiioruiui

4tu

;!W,':
:rlt

lnstituJii de <irept civil

..1

ca exceplie, consirfllamantui acestora nu mai este necesar cend

persoana
decedath gi-a exprimat deja opljunea in favoarea dondrii printr,un act notarial
de
consimtdmant pentru prolevare sau inscrierea in fiegistrul national al donatorilor
cie organe, tesuturi gi celule.
Prelevarea de organe,
lesururi gi ceruie de ia donatori decedafi se efectueaza
numai dupd un control crinic rie raboratorcare sd excludd orice
boald infecfioasa, o
posibiid contaminare sau alte afecliuni care reprezintd
un risc pentru pri*iior.
Pentru a fi efectuat transptantur de prgane, dcnatarur trebuie
s6 igi manifeste in
scris consimtdman{ur, dupd ce a fost informat asupra riscuriror pi
beneficiiror

Procedeului{tl.

cand persoanere donatare sunt minori sau persoane iipsite

de capacitate de
exercitiu, consimfdmantur va Ji dat pentru ei de pdrinli
sau de cerelarte persoane
cars au,calitatea de ocrolitor legal al acestora.

In mod exceptionar,.iransprantur se p,ate efectua fdrd

consimldmdntur persoanei donatare sau a imputernicllitor tegali, daca,
datoritE unor irnprejurSri obiec_
tive, legdtura cu famiria ori cu reprezenGntul legar ar primitorurui,
eflat in imposibilitafe de a-gi da consimldmdntur, nu se poate-rua
in tinp utir, iar rntd.rzierea ar

conduceinevitabjlladecesulpacienlului[art.151alin.(e)]l,J.

v. contracte speciale

411

sunt interzise donatiile de bunuri ori bani sau serviciiie prestate gratuit, fdcufe
cu scopul evident de a abllna un avantaj economic $au politic.
Sunt incapabile de a face donalii autorildliie ori instituliile publice, regiile autonome, companiile nafionale, socieElile comerciale sau bancare cu capital integral
ori majoritar de stat [an. 10 alin. {2}]. De asemenea, este interzisd acceptarea
donaiiilor din partea unui sindicat sau a unui cult religio$, indii'erent de natura acestora [art. 10 alin. (3]1,
Donaljile ficute partidelor politice din partea altor stale ori a organizaliiior din
striinatate, precurn gi din partea persoanelor fizice sau juridice etraine sunf
interzise.
Ca excepiie, sunt admise donaliite constfrnd in bunuri maleriale necesare activitdlii polifice, dar care nu sunt materiale de propagande electorald, primite de la
organizaJii politice internaJicnalo la care partidul politic respectiv este afiliat sau de
la partide ori formatiuni politice aflate in relatii de colaborare politic6, Iart. 11 alin. (j)

si i2)1.
Donaliile acceptate de cfitre partideie politice cu incdlcarea prevederilcr legale
sunt sanctionaie cu nu/lfatea abso[utd iinedlcarea dispozi{iilor fi]nd de oidine
publicd), iarveniturileaslfel obtinute se confiscd gi sefac ven,i la bugetul de stat.

D.

lncapacitiii privind donaliile fdcute partidetor politice

Potrivit art. 3 arin. (1) rit' b) din Legea nr. g34/2006 privind
frnanrarea activitdlii
pailideior politice gi a campaniiror elector.ale, printre
sursele de iinantare
i*'* a unui
partid politic pot fi donatijte, iegaiele gi
alte

"-

liberatitati.
ln.materie de donalii, legea a impus unele incapacitdli
atAt donatorijor,
,
donatarilor, precum gi unele timitari
ale cuantumului Eratificeril-

cAt Fi

donatiite primire de un partid potitic fntr-un

an iiseal nu pat depdgi
^ ^l:]I*lt.
0'025%
din veniturire prev5zure in bugetui de $tal pe
anur respectiv, iar in anuj in

care au loc alegeri nu pot depd$i 0 0S0%

lar1. 5 alin. (t)
suma maxima donatd. esle diferenli;td gi in raportSi {ZX.
de caritatea donarorurui;
astfer, dona,tia primitd de Ia o persoand fizic!.
intr-un an nu poate depeFi 200 cie
salarii de bazd minime brute pe tard, Ja varoarea
existenid ra data de 1 ianuarie a
anului respectiv, iar donalia primita ce ta o p*rsoane juridicfr
intr-un an nu poat" ti
maj mare de 500 de sararii de baza minime ttut* p*
acestsa incluzandu-se
iin
far6
qi valoarea bunuriror mobire gi imobile, precum
gi a servic;iror presiate).

ldentitatea donatcrurui poaie

r5mane confidentialS, ra solicitarea scrisd a

acestuia, dar nu gi pentru o donatie anuald mai
mafe de 10 sararii de bazd minims
brute pe !ard. suma totard primrid de un partid poritic
ca conaiii coniiJenliate nu
poate depdqi echivaientul a 0,006% din venilurire
prevEzute in bugetur de siat pe
anu' respeciiv.
I',!
cand donatarur este in imposibiritate de a-gi da
consimtEm6rntul, acesta poat6 fi dat in
scris de cdrre unur dinlre me,'nbrii famiriei sau c'r iupiui*ntuntul
tegar ai acestuia lart. 15i

alin..(1)l

''i.De menlionat ce lips.'a

nu impiedicd efectuarea transpJantului in
cazuri de exceprie, dar numai 9_o1=simgemantuluj
dacd se'referd ra consimldmantut acnaiiritui-i;;;[;;.""

2..Fonmarea acordului de voinle

Pentru cd cionaiia e$ts, in primul rdnd, un contract, ea tr.ebuie sd aibd la bazd
acordul de vointe al par'filor. Deoarece donalia este gi o libereliiate, acordui p&rJilor
trebuie sd exprime vointa anlmus donandi a donalorului gi acceptarea acesteia de
cetre donatarill.
De principiu, consimtd.mdntul, ca element de validita{e a ccntractului, trebuie s6
fie valabil (neviciat)- consimlFmdntul este viciat cand este dai prin eroare, surprins
prin dol sau smuls prin violenld [art. 1206 alin. (1) C.civ.].
in materie de liberalitali, vicierea consimtdmAntului se face, de reguld, prin dol,
manifestat sub forma caplaliei sau a sugestieit'1.

Sugeslra constd in folosirea unor miiioace nepermise, in scopui de a s*di in

miniea testatorului ideea de a face o liberalitate pe care nu ai-fi fbcut-o din prcpria
ini!iativd.
Capta\ia inseamn6 folosirea de manopere dclosive, in scopul de a fngeia bunacreciintd a testatorului pentru a-l determina sE faci o liberalitate, tdrl de care nu ar
fi f5cut-o.
Noul cod civil curprinde dispozifii referitoare la oferta gi pr;nrisiunea de dcnalie.
Le prezentdrn, in continuare, degi avem retineri Tn ceea ce prjvegte utiliiatea lcr.

ill ,,Aceasla inienlie (...) justif icd mdrirea unui patrimoniu in deirimentu!
aituia, constituind
cau4a ei"; a se vedea Fn" Dsnx, op. cit., p.124.
l'l A se vedea il4. Erie$cu, Mogteniiea devoluliunea e! ln dre*lul F.S-fi., fd. AcadeFi
miei, Bucuregt{, 1966, o. 178.

!l?

institulii de drept c;vil

V. Contracte speciale

413

.1013

Fotrivit art.
alin (1) c.civ., oferta de doflalie poate fi revocatd, cat timp
ofertantul nu a iuat cunogiini5 de acceptarea desiinatarului. lncasacitaiea sau
decesul of eilantuiui at age caducit atea accegeif (s. n.)l'1.
Potri"'lt art. 1013 arin, (2),,,oterta nu mai poare fi acceptair. dupd decesur
destinalarului ei", (l), Mogtenitorii destinaiarului pot insd comunrba acceptarea

fdcutd dc acestai?j.

Prcnrisiunea de donalie este ,,supus5 formei autentice" gi, in caz de neexecutare, ,,:ru conterd beneficiarului decat dreptul de a pretinde daune-interese
echj_
valente ru cheliulelile pe..c.are le-a fdcut gi avantaiele pe care ie-a acordat iertilor
in
considerarea promisiunii" {art. 1014 C.civ.).

Poirivli a;i. 122s arin, (1) c.civ., ,,obiecrur contracturui ir reprezinti operaiiunea
juridicd., arecum vtnzarea, rocatiunea, imprurnutur
gi artere asemenea',.

ln accrd cu interpretarea doctrinard, apreciem td operatiunea juridici

inseamnd, in realitata, a r referi ra cflduira pdr-tiror. Rstfer, in caeui ie fat5
obiectul
contractului de donatie ,,i' reprezintb donalial adicd transmirerea
drepturui real sau

de creanti: {incfusiv componenta sa materia!5, predarea lucrului)r31.

Pot frina obiectul material ai donatiei bunurile rrrobile
9i irnobile care, deopotrivi, lrebuie sd indepiineascd (porrivii drepturui comun) o serie de condifii,'precum:

fie in circuiiul cir.,ii, sr fie determinate sau determinabiie, posibile, 'liciie

gi sd
existe sar sd poatd exista tn viitor (art. lZZi-1229 C.civ,).
sd,

Sxcep;ie cie ia condiliire ardta{e mai sus iac darurire rnanuale,

care nu pot avea
ca obiect bunurl viiioare, intruc&t nu sunl susceptibiie de tradiliune.
Bunurjle mobiie
corpoiale cu o varoare d.e panh ia 28.000 rei pot face
obiectul unui dar manuar
[art. 1011 alin. (4] C.civ.l{'1,
Bunu;'ile mobile care constituie obiectul donatiei trebuie enume raIa
?i evaluate
fntr-un ii.,scris, chiar surr semndturi privata
[sub sancliunea nulitdlii ibsorute
ad. 1011 a.lin. {G) C,civ.l.
ca gi in alte contracte lransrnisibile de proprietate, bunurile viitoare pot forma,
in principiu, obiectul donaliei, cu exceptia mogtenkilor nedeschise, care nu por
{i
inetiS.inate, sub sanc,lrunea nutitdyii absoiute (art. gSO C.c1v.).

cand ounul este individual determinat,

cJonatorul trebuie

sd aibd calitatea

de

c?du:itat.ga.?terreft in acesr sens a se vedea FR. Dem, op. clr , p. 130.

iri :::"1
''' oier:3 de donatie fdcuta unei per$oane lipsite ae capacitate u'e exerciill se accepid cle

catre.repreTeniantut iegal. iar oterta A; omlGli.uii unei persoane cu capacitate

de
exercifiu resirans5 poate ti acceptatd de catre acea$ta, cu ?ncuviintarea ocrotiiorutui legal
(3)
lan."10l3 el;n.
$i (a) C.civ.l.
,_A s1v.7+ea
B-onor, C.A. Aruauer-Escu, op. cit, {201 I), p. 153.
i,]
$,
' ' PotriYil aH. 9.4 djn Legea nr' 71i2a11, plafonui valoric ai bunurjlor mobile corporale va
lt aclualiza! periodic, prin hotarare a Guvernuiuj.

..

scopul (motivuli pentru care donatorui transJerd, cu tiilu gratuit. proprietatea

sau un alt drept patrirxonial altei persoane trebuje sa existe, sd iie licit gi moral. in
caz contrar, dona,tia nu poate fi valabil incheiati lpentru ne'indeplinirea conditiilor
prevAzute de art. 1179 aiin. {1} pcr. 4 gi art. 1p36 C.civ.l.
Donalia care are o cauzd (scop) ce coniravine legii sau bunelor moravuri ori
orciinii

pubticeestenu/d absotut (dac6estecomunii)lt).Dovadacauzei iliciteesreo

chestiune de fapt gi poate fi f&cutd prin orice mijloace de probd.

cauza donafiei cuprinde doua elemente: intenlia de a graiifica gi motivul deterrninant.

3, 0i:iectul contra stErlui

proprieia..

4. Cauza

lntenlia de a gratifica constd in transmiterea drepturui de proprietate asupra

unui bun sau altui drept real ori de creantd, cu tiflu gratuit. voinla de a graiifica a
cjonatorului este un element abstract, obiestiv, invariabil
9i comun tuturoi contrac_
telor de donalie. Hvident cd intenfia de a gratific* este strans legat6 de consiml5mAntul iiber exprimat al donatorului.

Motivul deiermjnanl este scopul practic urmdrit cie donator, elernent subiectiv,

variabil gi concref in fiecare contract de donatieizi.

secfiunea a ilr-a. principiur irevambiritflii speciare a danafiei

Poirivit art. 1270 arin- (1) c.civ., ,,contractul varabir incheiat are putere
de rege
intre pdrjiie contractante". cu alie cuvinte, orice contract valabil incheiat este gi
irevocabil- Astfel, actuid juridic biraterar sau muriiiaterar nu i se poate prn*
,rpdt

numai prin voln{a unei singure p6rti (dupE cum nici aciurui unilaterar
nu i se poate
pune capdt pr]nif-o manifestare contrard de vointd a autorului
lui).

in consecinla, putem.spune cd donalia ica gi celelalte contracie civiie)

este

in prim*l riind, ln temeiul dreptului comun (pentru c6 este un contract).

lrevocabilitatea dona{iei nu este insd numai una generald (comuni
tuiuror
contractelori, ci 9i o irevocabilitate proprie, speciald acestui coniract, derivatd
ciin
calitatea sa, distinctd de celelalte contracte, de liberalitate. Acesta este gi
sonsul
dispoziJiilor art. 985 c,clv., potrivit cf,rora donatia contractul prin care
donatorur
,,cispune in rnod irevops$i1 de un bun ln favoarea ceieilalte pirli, numitd donaiar,,.
in literatura de speciatitate, irevocabiiitatea specialh a'danaliei a iost adesea
exprimatE prin aCagiul ,donner et retenlr ne vauf'.
lrevocabjlitatea donaliei eqte, in consecin{6, speciaid, deoarece privegte nu
irevocabild.,

numai afectele contractului, dar gi natura intrinseca a acestuia. pentru aceste

considerente, in doctrjne, irevocabilitatea donatiei a fost supranumitd gi
,,irevocabiTitale

i'i Cauza actului

iuridic const6 in intenlia de a gratifica, iar iip$a acesteia se sanctioneaza

cu nulitatea; a se !'edea c.A. Bucr-rregti, s. a ili-a civ., dec. N. s1?ilzoo1, in'practicf,

judiciard civila 2001 -2002, p. 102 urm.

9i
i"rA se vedea G. Bonor,
op. clL, p, 241; D. MacovEr, I.E. Cnnnnlu, op, cjt., p. 128.

414

lnst;tu!ii de drept civil

V. Contracte speciale

de gradul doi'r1l. Ea se Justiflci prin ocrotirea intereseior donatorufui, garantarea

dreptului de proprietate dobendit de donatar, precum gi pentru prot"jui"*
intur*$elor tertilor ce intri. in raporturi juridice cu acesta din'unn6 gi,
oiept urmare,
ctsntribaie ta siguranla oircuitului civll.
Pdrlile nu pot inciude in contrast ctauze care sd contravina
irevocabiritdtii speciale a donatiei. Astfer, ,,incruderea unor crauze ce permit
donalorurui sd o revoce
prin voinla sa" atrage sancliunea nutitdlii absorute
a contracturui [art. 1015 arin. (1)

C.civ.l.

ca exceplie, potr:vit art. 1016 c.civ., ,,contractui poate s5 prevadd intoercerea

.bunurilor
ddruite", fie pentru

cazur c6nd donafarur ar predeceda donaiorurui, fie

pentru cazur c6nd atat donatarur, c6t gi descenden{ii
sdi ar predececra donatorurui.
ln doctrina s'a apreciat cd,,intaarclrea bunuriror diruite,,
esre o crauzd permisd,
deoarese conline o condirie rezorutorie care nu depinde
de voinla donatorurui, ci
de haeard (9i deci, conditia nu este pur potestativd).
?..

in cazul de mai sus, ,daca dreptul cle a dispune vizeazE doar o parte ciin bunu.
rire donate" (gi acestea sunt divizibile, partajabile), ,,nuliiatea opeieaza nuffiai
in
privinla acestei par!i", adica nuliiatea este parliaft [ari. 101s alin. (2) lir. d) c.civ.J.

La clauzele de mai sus {incompatibile cu principiuf ir-evocabiliiaiii donaliilor),

Codul civil prevede alte doue cbuze prchlbite prin dispozitiile sale:
* clauza prin care donaiorul il obligd pe donalar sd conserve bunul liberalitdtii
gi
sd-l transmite unui terl desemnat tot de ciispun*tor {subs|iulia fideicomisari prevdzuld de art. 993 C.civ.);
-clavza prin care, donatarul ,,este obligat $e nu conteste validitaiea unei clauze
de inalienabilitate ori sE nu solicite revizuir'ea condifiilor sau a sarcinilo/' impuse in
contract [art. 1009 alin. {.1) C.civ.].
Nerespectarea interdictiei de mai sus se sancrionea:a cu ,,desfiinfarea libe_

ralitdiii sau restituirii obieciului acesteia',.

2. Clauze compatibile cu principiul irevccabilitilii dai"iafiei

Cla*ze incompetibiie cu principiul !revocabilitdgii

donaiiilor

Donalia
'nu este varabir& atunci cand cuprinde ciauze ce permit donatorurui sd
o rerr'oc prin voinia sa" [art. 10.,1S alin. (1) C.civ,J.
Sunt, cieci, sanctionate cu nulitatsa absatutdi
a) donatia care este afectatfi de o condilie (pur potesiativ612))
cdrei rearizare
d'pi:j: exctysiyr de voinla donarorutuilrn acesi'caz, donatia este anurd,
chiar dacE
condifiile sunt simpie poresfaiiue * nu depind exclusiv
de voin.fa oonuioirrui;t i;
b) donalia care irnpune donatarurui piata datoriiior pe
cur6 donalorul re-ar contracta in viitor, daci varoarea maxirni a acestora nu
esre determinatd rn coiltractui

de donatielal;

c) donalia care conferd.donatorurui dreptu! de a denunla

unrraterar contractul
{esle, cie asemenea, nutd, deoarece reprezintb o condifie p;iF;;i;;i"e)Gi '
d) donalia eare permit.e donatarutui si dispund in'viitor
de bunur ianat, ehrar
daci donatorul moare fdr6 sd fi dispus de eicel'bun.

ftl A se vedea FR' TEfiRe, y.

LEeuETre, Drait civ!!- Les successron s.

Les riberatitds,
p.35i.
conditia
este
pur
potestativd
dacE
realizarea sa depinde exclusiv de vointa unoiir
. .vj
dintre pdqii de exempru,,,ilidonez.aurorwismuim"u,
oa;J;;;;;'"iii"ii jJnrl'u',itoruri"
Dallo.z, Paris, 1997,

*r',f:::::::

it prrmesri,,; u ** ueoea e . doio r, op. cit., p.261.

Aceasra, il1|:1-"_"
deoarece donalia esle o liberaritale, regiJ.nur'seu jur;dic riind
diferit de con.
tractele cu titlu oneros (care devin nure numai cac&
iunt afecrate oe condqii iotestative
pureJ; se vedea FR. DEAK, op. cit., p. 145.
' ' ror nura absorut esre $i donaiia ce reprezint5 o substitLtje fideicomisaia
(caz in care
donatorul a desemnat un instituit cu obrigalia oJ u plrtr",
'- bunuJ ra
*"rtf91::,X":1*j9_n_9593nu, numild su-bsinuii _ ur.i. sdo a conserva gi a remite
' ' Hezuna ca dana{ia face exceplie de.la regula potrivit
cereia nimic nu se poate opune
ca p54ile sa prevadd ?n conrract o cliuzd Ue Oe,iunr;ale
a acestuia; a se vedea C. SrArrscu,
C. BIBSAN,

'-

c."iu.1. :

op. cit., (zO0Z).

p.66.

415

-'

a) Donatia poate fi afectatd de un lermen clauza este permisE, deoarece ter_

menul, ca modelitale a actuiui juriciic, nu afecteaztr dobAnairea cireptului transmis,
ci numai exerciliul acestuia,
b) Dona{ia poate fi afeclatd gi de
eezuald gi mixtdl).

aonclitie, care

ins6 irebuie sE fie exclusiv

c) Donalia poate stipula ptata datoriilor ptezents ideci cu datd anterioard incheierii coniractului).
d) Donaiia ,,poaie sd prevad* inloarcerea bunuriror dEruiie', (in condiliiie prev6zute de art. 10'10 C.civ.).
3. Revoeabilitatea etonaliilor inire sofi
Fotrivit art. 1031 c.civ.,,,orice donatie incheiaid intre soii este revocabild
numai
in timpul cds6toriei".
Revocarea donaliilor inire soti.este singura exceptie veitabitd de la principiul
.irevocabiiiti.!ii
speciale a dcnatieirzr. Ea se poate realiza prin voinfa uniiateral6
a
sotului donator, indiferent de forma in care s-a efectuat clonalia (act
autentic,

donatie indireci6 sau dar manua!).

Dreptul sotului donator de a revoca liberalitatea este de esenla cionaliei
iilcute
intre soli. Pentru ace$t considerent, sotul donaior nu are nici posibilitalea ca prin

ectul de donalie sd renunio la dreptul de revocare, deoarece revoeabilitatea

donatiilor intre sali este de ordine publicds).
..

Drep_tul

cdsdtoriei.

solulu! donator de a revoca donatia poate fi exbr-cital numai in timpul

t1]
A se vedea D. ALExANDREsc o, Expricaliune teoretica Fi pradice a drcpturui civi! ram6n
2a,rypaylie cu legile vechi gi cu legisialii siriiine, vol. V, 1a9,, rSgg p. j99,
''' ln doclrina franceza, revocarea donaliilor este privila ca o atenuare a principiului irevocabilitetii; a se.veda J, Mauev, siicoesslo is et tibdrarit6s, Litec, pa;.s, zoal', p. lal.
'"'A se vedea D. Cutnrca, op. cit. (1gg7j, p, 169.

in

4L6

lnstitulii de drept civil

V, Contr6cte speciale

. in oazd.g divo4r revocarea donatiei poate surueni pan& cand hotdrdrea de des^
facere a c5sdtoriei devine definiiivd gi irevocabird. Nuritatea
cdsdtoriei atrage gi
nulitatea reiativ5 a donaliqi fdcute solurui de rea-credini6 (de
exemptu, a

nercspeclarea condiliei de formd poate fi acaperitd. Astfel, ,,confirmarea unei tibe_

ralit6{i de cdtre mogtenitorii universali ori cu tillu universal ai dispunatorutui
atrage
renunlarea la dreptul de a opune vlciiie de formd sau orice alte moiive de nulitate,

s'lurui

bigarn).

Danatia intre soli devine definitivd gi irevocabird. dupd

moartea donatorurui.
Revocarea dona{iei dintre soli
prin simpra manifestare de voin!6 a
.opereazd
sotulur danator (care nu ests
Jinut de a o gi rnotiva). voinla solurui oonator de revocare a donatiei poate ii manifestat6 axprs, prin solicitarea
,*itituirii fucrului, dar gi

fdra ca prin aceasla renuntare sE se projudicieze drepturile ierlilor

{art. i0.r0
C.civ').

in cazul in care donafia se incheie prin mandatar, impuiernicirea speciald a

acestuia trebuie sd aib6 tot fcrmd autentica, asemenea actului ce urmeazd
a fi
incheiat prin reprezentant (coniractul de donalie).
c6nd donalia se incheie intre absenti, prin'ofert5 accepiare separate,
ambele
$i
acfe trebuie sd iie fdcute in farmd. autenticd (sub sanctiunea nuriiilii absoiure;.
De
menlionat ca acceptarea donagiei trebuie sE aibd roc ii timpul vie;ii donatorurui,
,,in
caz de moarte a donatoruiui mai inainie de acceptare. .. oferta devine
caaucd,

tacit {de exempru, in cazur in care donatorur instituie

un regat cuprins* intr-rn
,testarnent,
cu privire la lucrul respectiv, in favoarea unei terte pe"rsoane;.

ca.e.feit al donafiei, bunurile proprii ale unui sot (donator)

devin bunuri proprii

ale ceiuiialt sol * dcnatar (f6rd a se putea stipula intrarea

acestora in comunitatea
lor de bunirri).
Poiiivit art. 1033 arin. (1) c.civ., simulalia prin care
donalia reprezintd contractu!
secret, realizatd ?n scopur de a eruda revocabiritatea
donaliiror tnrre so1i, este
sanclicnatd cu nuliiatea conlractului.
ln contextur ds rnai sus, esre prezumatd persoand,
interpusdorice rudd a donatarului la a ciirei mogtenire,acesia ar avea vocalie
in momenlur o"n"ir*i $ a"r* nu
a rezultat din c[sEtoria cu donaiorul.

Sec,fi u n e s e

!V-a, F ri n cip i u I s o te mn itdgi i d o n d ti el

Foirivir art, 1011 arjn. (1) c.civ.,,,donaiia se incheie

prin tnscris auleniic,,.
Rezult5. ce.donalia este un conrract saremn (inscrisur
autentic fiind cerut ca orement e-reniiar
de varabiiitate a.contracturui, gi nu ca mijroc de probai.
ca excepiie,
aurenlic,e
iidirecte, donaliile deghiata gi darurite
-donafiite

nu sunt supuse iarmei

manua{e [arr. 1011 atin. (Z) C.civ.].

ln condiliire de mai sus, donaiia se prezint6 ca o

exceprie de ra principiur consensuaiisrnului (caracterisiic drepiului obligalional).
soleiirnitaiea donaliei nu ?nse.amnd in.Jd numai o sinrpr6
form5 de przenrare a
voinlei liberale (animus donand4(]. Ea are c semnificafie
mai proiun#,-gnano **
natura extrinseca a acestui contract, putandu-se
vcrbi d'espre principiur

,Jtr*nitaili
,

donafiei.

lnire principiui irevocabiritdlii speciare gi principiur

sorenrnitdjii

eremente princi_

fi

invocaid de
-- orice

{ca
pale de fond, r'espoctiv de formi) exist!
o sf#nsii Ei inseparabitd regdt:uid care,
impreur:5' fac din donaJie cer mai specialcontr*ct (dintre
,,caniracteie *pJ"i*r*1.
Nerespectarea formei autentice airage nulitatea absolutda
contr.actului.
Nuliiatea donaliei peniru iipsa iormei autentice poate

ptr:11-A sau de instanld, djn oflciu (neputAnd fi inlAturare

in niciun

p'nrrr

trfl.

a deveni varabiri., donalia care rru respectd condiiia

de form5 cerutd de
lege, trebuie refAcutd, in intregime (alt contract).

(s.n')rt1.

Acceptarea donaJiei

trebuie fdcutd personar de cdtre donaiar gi noiificatd

donatorului, in limitele termenurui stabirit de acesta, iar dacd
nu s-a fixai un trmen,
"- ''
inainie de revocarea ofertei in timpur vie{ii rui gi inarnte de a deveni
incapa6;1:ir.
Potrivit art. 1011 aiin. {3} C.civ., bunurile mobile trebuie enumerate gi
evatuaie
irrtr-un inscris" {s.n.). Deci, regea cere, ?n cazul donaliei de bunuri
mobire, exisienla
unui sfal estimativ drept condi,tie de validitate a conlractului.
statul estimativ (inscrisur) include descrierea fiec6rui bun
donat in parte, incru-

siv valoarea lui, 9i poate fi cuprins atet in inscrisul constatator al

contractului de
donatie, cet $i intr-un inscris separat
iatasat contractului principal).
De menlionat ci rnscn'su/estimativ p'ate fi gi sub semndturd prirzafd
(nu neap6ral inscris autentic), el trebuind insa sr fie semnat de ambere
pa4i contractanterrr.
Nerespectarea dispoziliilor privind inscrisul estimativ .* *un"iionu=E
cu nuliiatea
absolutii a donatiei.
cAnd donalia transferr un drept rear imobiriar, apozabiritea
tald de te4icoincide.
momentului transferului interpariss
$: se.reaiizeaza la ?nscrierea'dr*ptuiui in cafea
funciard (asemAnEtor v6nzdrii imohiiiare;tal,
lncheier' prin a preciza ci pi mecenatu! trebuie incheiar rn formd
auteniicd
{art, 1 alin. (4) din Legea nr. 3211gg4 privind sponsorizareal. pentru contractul
de
sponsorizare se cere insd adprobaibnem forma scris5
[art. 1 arin. (?) din LeEea
nr.3?/19941.

lllA

se vedea Fn. Denx, op, c/t,, p. 1A0.

Fr Notificarea
accepldril,.neevAnd caracter personal, poate fj tecutd
Si de cdlre alte per_
soane{de

exemplu, mogtenitorii donatarului).

'"jA se vedea

R. SANTLEVTCI,

.Drept civi!. cantracte, universitatea,,Ar.r. cuza.,, iaFl, 1982,

p- 68; c.A. Bucuresti, s. a rir-a civ.,
dec. nr. sab eoor, in praciicd juoiri"ia ,i*u'zodr-zooe,

'

D.108.

tl"Z:;".{19tennit6,

_
FR. TERPi.

s.n.}

s! r6ti? t*chniquement

Y. LEouE:rrE, op. cit., p. J6g.

la

substance de !,acte,l a se vedea

rat
in sco.P de informare a persoanelot care
iustlficd. existenla unui inletes/egftrm, notarul
care autentifich un coniracf de donalje are obiigatia
sa ?nscrib de indatd u"uj

reglstrul nalional noiariar'

linut in format ereuronic, potrivit iegii {art.

--

roia b.c*.i, "ontr".r

tn

V, Contracte speciala

.:i.]

Secfiunea a V-a, fronaliile deghizate, donaliile

indirecte gi darurile de nuntd

in practicd, donalia poate prezenta mai multe varietdli precum: donatiile deghi
zate, donaliile indirecte gi darurile manuale. Vom analiza, in continuare, aceste
varietdli ale donaliei, insd in calitatea tor de excepf# ale principiului saiemnitdlii
dona,tiilar.

3. Donafia deghirat#

Libora'iielite pct fi deghizate sub forma unui contraci cu tiilu oneros sau facute
unei persoane interpuse. Ambele sunt manifesteri ale simulatiei in bontracte.
a) Donalia deghizafi este o donalie simuratd care, sub aparenla unui contrcct

cu titlu oner}s, ascunde natura gratuifi a unui contract secret. De exemplu, degi
printr-un contraci pubJic de v&nzare-cumpdrare se lnstriineazd o casi, in
fapt,

dreptui de proprielate se ti"ansmite cu iitlu gratuit. in acest caz, degi pdr-tile

coniractente recunosc existenla.unui pref, acesta nu existi in realitate
lnefiinO ciatorat){rl.
. ln general, donaliile deghizate sunt vatabirs, simuratia neriind, in principiu, sanciionate cu nulitatea.
. Dacd lnsl, deghizarea este frauduloasd, contractur este nulal. De exempru, dacd
donafia a fost deghieatd ,,?n scopur de a eiuda revocabifiiatea donaliitor
i;tr; so!",

contractul esie sanctionat cu nuliiaiea |ar1. 1033 alin. (1) C.civ.j.

ln ceea ce privegte respectarea condiliiior de fond, s-a apreciat
unanim cd actul
earo- deghlzeazd dona1ia {cel aparent) trebuie s{ intruneascd
toat cerintele
prevdzute de lege (in materie de donalii).
Forma donaliei deghizate (a conlracrului care deghizeaze
o donafie) este forma
cerutd de lege pentru variditatea actului aparenf, gi nu forma autentici
impusa de
art. 1011 aiin. (1)c.civ. penku_donalii'3,. De exemplu, dacE
sub aparenla unui contracl de vanzare-cumparare, partile convin s6 transfere gratuit un
aulcturism, forma
donaliei deghizate este cea pi'evEzutd. de rege peniru actur aparerit;
deci, in acest
ca", contractul este varabil incheiat prin inscris sub semndturd privatd.
Dacf, insd,
obiectul vanzdrii aparenie e$te un imobil, forma valabila donaliei
a
deghizaie este
forma autanticd.
Proba deghizdrii se face potrivit reguliior ciin materia simulatiei: pirtile
contrac-

tante, precum qi succesorii tor universali sau cu titlu unlversai o pot'face

cu un

contra?nscris sau cu inceput de dovadd scrisd (compretat cu rnarrori

$au prezumlii),
iar ie{ii o pot tace orin orice mijroc de probd (deoarece, pentru
ei, simulatia esle un
simplu fapt).

b) Donalfa prin interpunere de persoane este tot o donali sirnuratd,

asemdnE_
toare donaliei deghizate, care lns6 are un abiect diferil. Aafr'e!, dacd in cazul
oona_
iiei deghizate simulatia vizeazd natura gratuita a contraciillul, in cazul interpunerii
de persoane sirnula,iia privegte persoana donatarului.
in practicd, aceasid forrnd de simula[ie este Tntarnitd at;-rnci c&nd se doregte
gratificarea unei persoane incapabiie de a..primi o donatie, caz in care conlractul
(public) se incheie cu o persoand interpusElll.
Av&nd in vedere cd obieciur simulatiei ests pe!.soana donatarurui, gi nu
opera_
Iiunea juridice eiectuata de pE4i, probiema formei ce trebuie respectari la incheierea contractului nu mai.este importanta, deoarece contractul incheiat cu persoana
interpusdesteodonalie{evidentsupusdprevedeiiiorart. 10i.i arin. (1)c.civ.J.
Prin art- 99? alin. (2) c.civ., sunl persoane prezumate interpusei ascenclentii,
doscendenlii qi solur persoanei incapabire de a primi riberaiiiiti, precum gr ascendenlii qi descendentii so,tului acestei persoane.
2. Donafiiie incjirectE
Donaliile indirecte sunt acte juridice fundamentate pe lntenlia de a gratifica
{animus donand\, dar infdptuite pe carea unuj art ac1 juridic, d;ferii de contractur cje
donaiie.
spre deosebire de donatia deghizati, in care conir.actur aparent nu corespunde
voinlei reale a pdrtiror (fiind fictiv), in caeur ctonatiei indirecte, actui perfectat
(prin
care s6 realizeazH o liberalitate) este cel voii de piirti.

juriciic, donafiire indirecte sunt riberaiitdti efecruate

pe carea artor acte
. .s-tric!(neasimilate
juridice
sensului comun dai contractutui de dona{iei
pefltru acsst considerent, donatiile indirecte
nu sunt supr/se regurilor de formd
cerute de lege Fentru vaiiditatea donatiei, fiind o excepfie de
ia pri-ncipiul solemni_
tdlii donaliei. ln schimb, rionaliire indirecie sunt supuse reguiilorde

fondapricabire
acestei iiberaiiteil.
Aetele iuridice prin care se reaftzeazd dona{ii indirecfe siint
nilrneroase, ins6
cele mai uziiate sunt: r6riuntarea ia un drept, remiierea de
ciatorie gi ,tifiuruiiu in
lavoarea unei te4e per$oane.

A, Renungarea la un drept

consrituie o donatie

indirectE ori de c*te ori se funcarr,enteaza pe animus

danandt'2l. De exemjru, renuntarea uzufructuarurui ra drep,rur
sdu de uzufruct
pentru a intregi dreptul nudului proprietar, renuntarea comogieritorului
Ia drepturile
saie succesorale pentru a profita celorlalti mogtenilori etc.

cd cispoziriire noului eod civir roferitoare ra simurarie se aplicE numai rn

---ll; 5recizem
cazul
in care contractul secret este incherat dup* intrarea sa in vigoare (art.
10g din Legea

11]

nr.71/241Ij,

nr. lBSs/res8, in R.B"D. nr. z1ese, p, 167.

lli*:-r::.9": T:Brd*..!iu.perrinere
in materie, nout Cod civii a preluat opinia doctrinard
_^,:",11:l
T1?^:.1j:.dJ"p:,zilil
maJonrara ttnc,scuTabtt, cea mai justifi:ala).

".

A s-e vedea T. s., $. civ.,.dec. nr, 2609/197g, cu notdde Gr. FlonEscu,

in fi.R.D,
'
lr?tl!9:t_ ?1,J S civ., dec. nr.4bet1e77, in n.R.o. nr. sireTB, p.

s1.

tnoffecta,.,lnacestsens,sesp^unecd renuntai6alaundiep! esteunectjutidicneu!nJ",a'se

vedea FF. DFA(, op. cl., D. 156.

lnstitufii de drept civil

V. Contracte speciale

De mentionat cE ihrre renunlare gi donalie (ca

institulii de drept civir) existd un
rapoi juriciic de interdependenld, in care 'insa donalii
esre d; ipt'un simpru
accesoriu al operatiei principale (care este renuntareal.
Pe ntru a produce efeciere unei
donalii indireite, renunlarea trebure sd fie ins5
pur abdicativd, deoarece dac& s-ar face,
de exempru, in favoarea unuia dintre comogtenitorii existenlj, prin aceasta s-ar reariza practic
o acceptare *ott*nirii gi o
transnitere a acesteia cdtre persoana avuti in
"
vedere.
Per a contrario, dace renunrarea ar fi transrarivS
de drepturi (gi nu pur abdicalivi,}' actur juridic irebuie si imbrace forma
auteniic5 prevazutd de art. 101i
alin. (1) C.civ. penrru donalii.
B. f{emiterea de

Apticafiiie practice ale stipulaliei pentru altur suili: coniractul de renr6 viagera
in
toiosul unui terl, donalia cu sarcind in folosul unei teqe persoane, contractul de
a$igurare asupra viejii, contractul de asigurare de rEspundere civild etc.
De precizal cd, dacd stipulelia fdcutd donandi causa este prevdzutE ?n cadrut
unei dona{ii directe (donatie dubid fdcuta printr-un singur act

r'ti

'ii
,..'
',,i:

't'

Darul rnanual reprezintd formff cea mai sirnpld de donalie, impunAnd doar
fradri

liunea unui mobil danar (pe idngd acordur de vo;nie, indispensabii incheiarii

corstituie un mijloc voruntar de stingere a unei

obrigafii gi reprezintd. renunlarea
cu titiir gratuit a creditorurui ra varorifiJarea unui
o.*pi
le"creanle pe c-are ir are
impotr"iva

contractului este stingJr*a r"ponuiui de

obiigaiie. Drept conse_
cinid, cebitorur realizeazd un {oros giutuit,
;- i*oogdlire cJre'
.u
valoarea creai.ltei pe care ar trebui
sd Jpldteasch creditoruiui.
"oru*-Juna"
cdnc remiiorea de datorie se rearizeaza prin
intre vii, ea poate
prin orice form6: scris5., verbar5
""t" cdnd rezurtd din fi facutd
sau chiar taciid (atunci
anumite
fapte aie cre<iitorului), deci nu este supusd
firmii autentice.
Reniterea de datorie poate fi fdcute gi pentru
moarte, prinir_un legat, pe care
debitotli poate sau nu sd il accepte
{"a= in'""." trebuia si imbrace

formele cerure
de lege pentru testamente).
ln ceea c-e priverste proba. remiierii
de datorie, aceasta urmeazd regulile generale de dovadd are acteror juridice. nsitet, crecitorut
po",* eribera debitorurui o chiianti prin care recunoagie efectilarea pripi, .iuqi
in reaiitate plata nu s-a fdcut.

C.

Stipulalia

?n

;il;il

#:""i;

A s* veciea L. poF, op. cii", (2}06,t,p. Zg7

$,

lrfi,

contractului).
'|E

',ti

A. Darul manuall donafie sirnplificatd

1t

1!
',i
.tJ
.:!

,:l

.!

i
:1

Darul manual reprezinlr o excep,tie de ra principiur soremnitdliidonafi*i

prevrzut
de ert. 101 1 ai;n. (1) c'civ. Astfer, darur manuar nu trebuie incheiatad varidiratem
ln forma autenticd (ceruid ceiorrarte donaiii), dar se supune condi{iiror de fond
ale
contraclului.
Darul manual este un contract rear, deoarece ra incheierea
sa acordul de vointfr
trebuie,,in$otit de tradiliunea bunurui" [arr. 101 1 arin. (4) c.civ,]. in
darea' tradiliunea, remiterea bunurui donat de ra donator ra donarar"on**"m1ai, frireste de ssenfa
acesiei varietEti de
'
De precizai
,,iradiJiunea" nu presupune ,,neap5rat o depra$are fiziea a
bunului"' ci poate fi rearizat6 pi printr-o ,Iradrliune impirciu,.
De exemplu, in cazur
donaiiei unui autoturism, tradiliunea se realizeazd prin predarea
cheilor de contaci,
astfel incft donatarul sd poatH intra in posesia efectivi a autovehicururuirir.
Numai ca exceptie, darur^manuar opereazd prin simprur
acord de voinid ar
-

ci

donalie.

pdrlilor contraciante, atunci cand, pentru un motiv sau

altul, obiectul acesiuia $e

favaarea unei terte Fersoane

stipuialia pentru anur este un contract prin

care o persoand, numila promitent,
se obligi fajd de altH persoand, numird
stipuiant, sE execute
#iiaiie in
folosul unei terle perscane, numiid
lpneficiar, care nu participa gi nici
reprezentatd la incheierea contractuluiili.
siipuia{ia ln ravoarea
terte porsoane, f&cutd cu intentia de a gratifica
(donancii causa), reprezinle.unei
tot o donalie fnCireciA.
A',ynci c*nd stipuralia in favoarea unei terle per$oane
este o donal'e indirecia.,
ea este scutitd de forma solemnd impusd
Conaliiior.

r'1

luri*c), contractur va fi

guvrnat de regulile aplicabile donaliitor (form6 autenticd eic.). Numai in privinla

sarcinii stipulate, care esie o donaiie indirecid grefaiE pe o donalie directd, se
vor
aplica reguiile specifiee stipula{iei peniru altu' (in principal, lipsa formei solemne}.
3. Darul manual

datorie

debitoruir:i sdu.
Rerrurtarea crerJitoruiui ra varorificarea
drepturui sdu nu este un act uniiaterar,
ci
un co*rac' in sensur cd presupune
acceptarea din pafiea oebitonrtui. rreiut principal al incheierii

4?7

afl6 deja in mdinil+ donaiarului (la momentul perfectdrii

coniraciului).
obiectul darurui manuar ii pot con$titui numai bunui mobire
corporara cu o
valoare de pand la 25.000 /er gi susceptibile de remitere de manu
ad mans. sunt

asimilaie acestora iiiiurite la purtEtor gi biletele de bancd., intrucdt incorporeazb

valoarea creanfei gi pot fi transmise prin tradifiune.

Bunurile imobile, precum gi mobilele incorporale (drepturile de creanl6,

drepturiie de crealie intelectuald, fondul de comert etc.) nu pot forma
obiectul unui da(
man.ual, pentru ci nu sunt susceptibiie de a fi transferate gi dobandite prinlr-o
predare gi primire efectivd. Nu pot forma obiectur darurur
manuar nici bunurire
viitoare, pentru ,sirnplul moliv cd, neexistAnd, nici nu pot fi predate.

:g gjgq FL, BArAs, in tegdturl cu depunerea unei sume de bani in oonlu! curcnt
personal Ia cEC in vederea cumpdrdrii unui auiarurism,
in Draptul nr. 3l1gso, p. 16 gi um.

"'I

ttt2

lnstitulji de drept civil

Dovada preddrii rucrurui (gi deci a incheierii contractului) poate fi i5cutd,

in
ca exceplle, donalorul ,si succesorii s5i pot proba contraitur
{ca acr juridic) numai printr-rJn inscris
sau inceput de dovadd scrisd, compretatE cu mafiori sau prezumfii,
conforirr regulilor generare in materie de probe (art. 1'lg1 gi urm. c.clv.
1g64).'De men,tionat cd
donatarul posesor nu are nevoie de dovadi scrisd (fiind prezumat
projrietar in
principru, prin orice mijroc de probd (fiind o chestiuile
de fapt).

V, Ccntrate speciale

Desi, prin natuia sa, donatia transmite dreptuJ de prop.-ieiaie, este posibil
ca
dreptul iransmis cu tiflu.graruit sd fie un alt drept reai (cleca.i dreptul de propr;etate;
draptde
un
creanfi. ln acest din urm6 caz, operalia juricjc6seva anatiza ca
sau
,"."iy::^dt creayld .ct1,,,,,,,,,,,,,,,,tit1u gratuil, cereia i se vor aplica reguii{e prevezute deo
art. 15bb 9r urm. u.ctv."r

baza art. 935 C.civ.).

B, Darurile de nunt6

Una dintre cele mai cunoscute categorii de daruri manualdrl sunt

darurile d*
nuntd' Astfel' avand in vedere tradilia potrivii cereia, cu ocazia
cdsdtoriei, pdrinlii
obignuiesc si igi fnzestreze copiii cu bunuri sau alte valori (acestea
fiind de natur6
a constiiili, pentru incepui, patrimoniul comun al soiiio!.).
Bunurile sunt daruite, de regur6, dupr oricierea cisiitoriei,
cu ocazla serbdrii
nunJii ceea ce face ca ele sd constituie bunuri comune ale sotilor
(deoarece se
presrrpune cd a existat intenlia donatorului ca
ele sd intre in comuniiatea de bunuri

a solltorj,-,.

..li i:hi*?,.donalia fficut6 de pdrinfii unuia dinire so[i dupd serbarea nuntii
carificd bunui drept bun Fraqriu. sorulia igi are lemeiur in pievederile
arr^ 340 lit. a)
c.civ., potrivit c&rora bunu.rile cJob&ndite'in timpul regimului comunitdlii
legale prin
dona ie sunt bunurr proprii {cu excepiia cazuiui cand
donatorur a prevazJi ca eta
vor ti comune).
ln doctrin5 s'a admis ins5 ci darurire obignuite au un regim
derogatoriu de ra
dreptul eomun, in$tiluii mai sus gi, pe care de consecinjE
, deiin ounui comune are
so,tdor (potrivit regulii instituite de ar1. G39 C.civ.).
ln sustinerea puncturui de vedere de mai sus, s-au invocat preveder:iie
art. 1150
lit. c) c'civ., porrivit carora darurire obignuite nu sunt
supuse rapofiurui donatiilor.
De mentionat insd cd cereja/te doialii reprezentand
sume mai de bani sau afte
bunuri de mare valoare devin bunuri proprii, chiar
caca sunt fdcute cu ocazia serbdrii
nunf i gi de cetre persoane care nu sunt pdrinfii unuia
dintre sofi {cu exceplia.- cazilrui
"
in care donatorur a dorit expres ca bunurire respecrive
ra o"uind Jom;;;;'!:

..
.

Secfiuned a Vf-d, Efe*ele cantractului de danafie

Principalui efect (legal) ar cantracturuide donatie
este lra'srrit roa drepturui de
proprietate de la donalor ra donarar
{consecinld a caracterulur translaiiv ce proprieiafe ai donatiei).
lt'Alte

daruii manuare sunr:'pomana" care se dd cergetoriror (aare

con$e, de regur6, in
sume mici de bani sau arirnenie) gi ,,ciubucur" sau
,,bacgrglr", care const& in fratiiluiii une:
p*rpf?n9 care a prestal uq serviciu salisldcdtor pentru
di;puneror.
s. crv., dec. nr. 786/1ezs, in C.D. isze, p. r41.143.

;,;i:_:._y::al.$" renlru amanunte an materie

de daruri de nunte, a se vedea E. SAFTA-ROMA|,IA, cantracte civile. incheiere, executare, f"""r"?", rj.-p"iroil, jrsi,
199s, p. 191_1 93.

3. 0bligatiile donatorului

ca gi vanzarea, contractul de donalie este, prin natura sa, translativ de proprie_

iate. spre deosebire de vdnzare, donaiia este ?nsi o liberaliraie, calitate ce face
ca
obiigaliile dcnatorului sE fie nrult atenuate.
A. Obligalia de predare a lucrului

Principala obligatie (personard)

a donatcrurui esle predarea bunului donat

donatarului. Predarea bunului are sernnificajia transmiterii materiale a tucrului
gi se
poate face ulterior ?ncheie:.ii contractutu!, potrivit c1auzelor
conlractuale.
Dacd p6rliie au convenit ca bunur donat sd fie pastrat d; donaior gi
dupd perfectarea contractului, ace$ta va rdspunde pentru pieirea sau deteriorarea
bunului,
dar nurnai dacs a survenir din curpa sa (pentru calelalte cazuri rdspunderea
irind a
donatarului proprietar).
Evideni ca, dacd bsnur donat este un dar i"nanuar, into:ceauna
donatarui va

rdspunde de pieirea iucrului tn calitaiea sa de proorielar.

ts.

Obligagia de garantie a donatsrutui

DaloritA caractorului gratuit al contractului, in principiu, dar;atorul

nu are

ebliga-

Fi
lja da a"t garanta pe donatar.pantru.evicfiune sau pentru viciire ascun$e
roto
1art.
alin. {1) 9i ari. 1019 arin. {1} c.civ.J. Astfer,,,in executarea
dona}iei, dispunErorur

rAspunde numai pentru dol gi culpd

ca

grav{ (art,1017 C.civ.).

exceplie de ra regura de mai sus, dcnatorur daioreazd lorugi garanEid2l

pentru evicliune:

.-

dacd a promis expres garantia sau

dacd evictiunea decurse din fapla sa ori dinir-o imprejirrare care

afeereazi

dreptul transmis, pe care a cunoscut-o gi nu a comunicat-o

donatarurui ra ?ncheierea contractului.
Tot ca exceplie, donatorul datoreazd ganntie pentru yrbr.i/e bunului
donat, dacd
a cunoscut viciile escunse gi nu re-a adus Ia cunostinta donetarurui
ra ?ncheierea
ccntraclulul, caz in care esie'linut sd repare gi preluciiciul cauzat
donataruru; prin
ac'".qte vicii [art. 10ig alin. (2) C.civ.J.
in cazul donaliei cu sarcin!, in limiia valorii acestora, donaiorul
rdspunde penrru
eviciiune gi pentru vicii ca gi vdnedtorur
[ar1. 1018 arin. (2) 9i ar.t. iots arin. (3)

Itj contiactul prin care se

trensmite un drept de creanta cu iiilu gratuii irebuie
-*r?r?lt1lo.lT:-g"luri d?
a se vedea c. srArascu, C. ainbnru, op. c,r.Jp.-iie.
Fgu;
'-'A se vedea u, CHrRici, cp. cr?. (1997), p. 159.

s5

ii$tPttii

lnstiiufii de drept civil

c.c!v.1. Dispoziliire in cauze se justifica deoarece, in rimitele

sarcinii, contractilr de
donalie este sinalagmailc (Si deci asemdneior vAnzdili).

:l:i
1
'.1

.,

rii
I

',:;l

:i'.:i

?. Obligaf iile donatarului

I.l:;:l

Deoarece contractur de donalie este uniraterar,

in principiu, donatarur
nicio obliga!ie fala de donator.

l;'lr
-::i

n,

are

Totugi donatarul poate avea. (cel mult) o

obligalie imperfec&, de recuno1ilnld
{mc.ala}, care, dacd este inc6'caie, poaie oucJ impticit, in anumiie
tu
rerrocarea donaliei pentru ingratitudine
"onJi1ii,
{art, 1023 C.civ.).
Daci donalia este sub..modo.(cu sarcini), Oonut"rui-uru
obligalia de a executa
-in
sarcina intocmeri ca debitorii din..contraciere
sinaragrnatiau, ?"o"r*"*,

contfar, dona!ia poate fi

caz

Ll

::i

i
.l

.j
,,i
1t

'1
i r:1

,,i
.,1

"revocate"[t].

.':.i

'.i

3, Hfectele donaliei fag6 de

ti

te4i

:t

:i

ca orice contraci transrativ de proprietate, dona{ia produce

efecte (directe) doar
iNrc DArlire contractante' Astfei, pentru ca
uonalia sd producd efecte gi faie de
ter{i, oste necesari
indeprinirea formeror de pubricitate prevdzute

c*l*s*."

iil cazu{ in care bunur donat e$te un mobit corporar,

opozabiritatea se rearizeazd
ptitt_transmiterea
posesieibunului respectiu
1art. Sf e gi art. gl9 C.civ.),

obiectul fiona.tiei este un drept de creanji,

opozabilitatea tala Ce teqi se
reali:e#d *u m ai prin n ot ifica rea ce s i u n i i
JJ[itoiui;;J;ffi
De.cA

;il

#eprarea
ei .js cSke acesta printr-un.act autentic
"atr*
{art. 1S7B C,civ.).
cesiunea unei universalitdli
.de.creanie, actuale sau viitoare, nu este opozabiid
te4iili decet prin inscrierea cesiunii
in ariive 1u,t. tSZO C."iu.).
C*,nd obiectul dona(iei este un imobi{,
contractul devine opozabil pd'ilor
$i
te4iicr din momentur inicrierii anptutui
ta,urtiiiicartea funciard (art. BB5 c.civ.).
li':scrierea in cartea funciard poate ii
in primur rdnd, de cetre donatar,
deoarece er este cer mai interesat-sa preiniampine
"**ta,
dobdndirea acefuiagi drept de
cdtre teqi. Poi, de asernenea, sd cear*
transcrierea: mandararur dtnataru,ui,
tutoreie, ascendenlii minorului donatar gi
ctriai Jonatorut.
Ps:rivjt art. 909 alrn. {2) c.civ., ?mpoiriva
dobanditorurui de bun6-credinl5 ar unui
drepl rear {prin donarie sau regat), *b gia
in*"re
nea in rectifjsare nu sa va putea porni
""r,r_
,,dscat in termen de $ ani, socotili

or"pl,l'ii"#.lir-"nii,

gistra:ea cererii de

tnr"l?l*.

pi"s.rifq;a

d"

l*;d:

;*;#;;:'lr"'"r".01,u

cazuiili in care dreplur materiarJg,oe

".ii"_iii,,,
ra actiunea in ionJ
nu s-a prescris mai inainte,

Secfiunea a VIt-a. Csuzele legrrle de revocarc

a donagiilor

Pri: esen{a lor, donatiile sunt irevocabile.

.. ca.e13eylie de ra principiur irevocabiril5!ii, donatiire intre soli sunt revocabire in

timpur cdsdtoriei(art. 1031 c'civ.). Tot
u*i*r,-,pa4ii" pot stipura in contract * c'
{11

.r.,

se vedea D. Macov*r, l.E. CAoARtu, op.

cit., p.lgS_140.

1:I

',I

respeciarea principiului irevocabilititii

desf iin{area donatiet'.t'}

anumite clauze (condiliii care poi ciuce

ta

Noul cod civil, in dispoziliile ad. 1020 c,civ., prevede insd cd donatia mai poaie

fi ,,revocaid" $i in alte dou5.^situalii: pontru ,,neexecutarea f6rd justiiicare a

nilot'' gi pentru,,ingratitudine"lzr.

sarcr-

ln acest context, se pune o intrebare fireascd: sunt dou6 sau trei cauze

vdz-ute de lege pen{ru revocarea donatiei?

pre_

incercand s6 rdspundem la inirebarea de rnai sus, precizam mai ?ntai cd. noul
cod civii nu a fdcut decdi sd preia, in general, vechile dispozifii in materle, inciusiv
problema de mai sus. Astfel, doctrina anterioerd a apreciaf cd ingratitudinoa gi
nsexecutarea sarcinii nu reprezinid cauze de revacare a danafiilor, deoarece nu

depind exclusiv de voinla donatori-riu! gi le-a denumit,,cau?e legate de revocare

a

donatiilor''{31.

Facem numai precizatea ce sfrlcio sensu revacarea dsia atributul dlsttundtorului (care revine asupra propriilor manifestdri de vointd). in doctrind insd revocarea are un inleles mai larg (de exemplu, este iolosiia in sensul de denuntare
unilaterald sau de desiacere so/o consensu a contraciului)ta].
Deoarece disputa privind natur-a juridicd a celor doud ,,cauze de revocare,,
excede scopului urmdrit in prezenta lucrare, in continuare le vom nurni, de asemenea' ,,cauze legaro de revocarea donaliei" (in principal, pentru a le deosebi
de
revocara donatiei inire soii - singurul caz veritabil de revocare;tst^
Revocarea (legald) pentru neexecutarea sarcinii gi penlru ingratituciine nu

opereazd de drepf {fiicd judiciare}161.

J..

Revocarea donafiei pentr$ neexecutarsa ,,fd16 justificare,, e sarci*ii

Sarcina reprezintd o obligalie impusd de donator gratificatului, ln rimita

careia
se diminueazd caracterul gratuit al liberalitSfii. Sarcinatrebuie sd iie posibilii, ticitd
gi morald. Ea poate fi dispusd in favoarea dispuniiorului,
in favoarea unui tert sau
in Javoarea graiificatului insuqirl.

illA

se vedea FR. DcAK, ap. ci.., p.1ZE.

Potrivit ad- 96 din Logea nr. 71/eoi1 rferrtoare ra revocarea donatie; pent!-rl
survenienie d copll {necunoscutd in noul Cod civil), prevederite anterioare
nu i6 initce in

"'

cazui copilului nds-cul duph ifltrarea in vigoare a nollor ieglement6ri,

"r A se vedea C, Tonoen, dp. crt. (2005), p. j 39.
1*J
A se vedea G. BoRor, C.A. Ar,:crizugscu, op. cit., p?fi), p. Z2A,
'"' Precizem cd, incerc0nd si califice cele doua ltoste irel cauze in disculie. docirina
majoriiar* a ales o cale de miiroc (compromis) denumindu-le ."uuiu-r"g"E-i"t'i*uo"ur* u
dor,ajiiior" (altfel ar ti treb-uit se aleaga inve revocare gi rezoluljune),
r"r Precizdm
cd noul Cod civil nu a mai reglementat revocbrea'legald pentru survenient5
ce copil prevdzutd de art. 829 din codul cjvif de la tao+. in acetapiconi"n, poirivit art. vo
ciin Legea fi.71/2aj1 , prevederile respeciive nu se aplicb in cazul in .ure copliuL
nescut
dup$, data de I octornbrie Zot t.
"-a
"r ln primele dou& situalii, sarcina transformS liberalitatea lntr-un act mixt, in parte
oneros; in pa$e gratuit, Dacd sarcina absoarbe integrai valoarea liberalit5.lii, caracterui graiuit dispare gi llberalitatea se transforme inir*un act cu titlu oneros.

'tsi
'.j
lnstituiii de drept civil

V, Contracte speciale

:i
:l

sarcina se aseamdnd cu o conditie rezoiutorie, deoarece niciuna nu

afecteaz*
na$terea dreptrjlui, iar [n caz de reaiiaare a condi{iei sau de revocare
regar5 a

dona!iei pentru neexecutarea sarcinii, efecieie sunt retroactiveirr.

i
i

A. Neexecutarea sarcinii

Dac6 donalia este sub modo {cu sarcini), donatarur are

obrlgalia de a executa
sarcina, deoarece, in caz conrrar, donalia va fi revocatd (rezoiulionirta).
Donatarul este iinut sd indeplineasc6 sarcina numai .in timita
valoii bunului
donal, actualizatd ra data ra care sarcina trebuia indeprinite" (art.
1OpB c.civ.).
Potrivit ai't. 1087 arin. {i) c.civ., dacd donaiarur
nu indeprinegte sarcina ra care
s-a obiigat, ,,donatorul sau succesorii sdi in drepturi pot
cere fie executareasarcinij,
fie revocarea dona{iei,' (s.n.).
Menlion5m c*, in timita sarcinii, contractur de donalie
aie caracter sinaragmatic,
astfel cd in caz de neexecutare, cionatorur poaie ceie justil'ei
executarea silird a
(l-_j"ji,:?r1 obiecrut sarcinii) cu daune_inier"se
rezoluyiunea con_":,:y.ll':1,
rraclutuf-'. Iot astfel, donatarul nu se poate ellbere
"uuabandon&nd bunude sarcina
riie-dEruite {fAr5 acordul donatorului).
ln cazul sarcinii stipurate in favoarea unui te4, cionatorur p.ate
cere numai sxecutarea obligeliei asumate de donatal dar nu'Ei rezoruliunea
contracturui, deoareca el nu este pane contractantd
[ari.. 1AZ7 alin. (t) C.civ.].

Toate donaJiile sunt suprrs revocSrii pentru ingratitudine^

Fapleie care atrag.revccarea donaliei pentru ingratitudine sunt enumerate iimitativ de art. 1023 C.civ. gi, in consecintd, sunt de strict5 inteipretare.
a) Donatorul sd fi etentat la viaya donatcrului sdu ,,o unei persoane apropiate,,
dispundtarului [art. 1C23 iit. a] C.civ.J
in situalia se mai sus, rlu se cere o condarnnare penaid [aga cum se cere in
cazul nedsmnitdili prev5zute de art.958 alin. {1) c.civ.J, iiind suficient sd existe
inlenlia autarului de a ucide (chiar dacE donatoru! nu a fost nlci mhcar r6nit).
De preciza{ cd uciderea din culpd sau in legitimd. apdraie nu constituie cauzE
de revocare (precum nici uciderea donatorului de cd.tre dcnatarul lipsit de discernimAnti.
ca noutate, codul civil asimileazd acestui caz de ingratiiudine gi sltualia ?n care
donatarul a cunoscut intenlia altor persoane de a atenia Ia viala donatorului, dar
,,nu l-a ingtiinlat" pe acesta.

Revocarea donatiei i)entru neexecutarea sarcinii este judiciard.

Dreptur ra

C.civ,J

cand.donalia este revocatd pentru neindeprinirea sarciniror,

,,bunur reintrd in
patrimoniul donatorurui iiber de orice cirepturi
constituire intre iimp asupra rui,,
iart. 1029 C.civ.).

condifiilor

Fi

donator.
CAnd ,,motivele care au determinat revizuirea conditiilor sau a sarcinilor nu mai
subzistd", persoana interesate poate cere instanlei, inldturarea pentru viitor a efectelor revizuirii (art. 1008 C.civ.)lri.

2, Revocarea pentru ingratitudine

acfiunea prin care se solicitd executarea **r.inii

**u revocarea donatiei se presci"ie
in termen de 3 ani de ra data ra care sarcina trei:uia
executatS [art. 1027 arin. (3)

S. Revizsirea

in contextul de mal sus, instanla de iudecatf, poate autoriza gi instrdinarea

parliald sau totald. a obiectului liberalitdfii,,,stabilind ca pretui sA f ie folosit in scopuri
conforme cu vointa dispun6torului" [art. 1007 alin. (2) C.civ.], Tct astfel, inStanta
poate lua,,orice alle m6suri care sd mentinA pe cdt posibii destinatia urm6rit6" je

b) Donataru[ sd fi sdv1rpitfapte penole, cru)1imi sau injurii grave fold de donafor Iart. 1023 lit. bi C.civ.]

sarcinilor

Prinfapte penale se inieleg orice delicte prin care sunt iezate bunurile sau persoana donalorului. Deliciul ccmis asupra pgrsoanei sau a,terii solutui donatorului
sau contra rudelor acestuia se considerd celict indreptat contra donatorului insugi.
Aclele cie eruzime vizeaza integritatea corporalS 9i sEndlaiea donaiorului (9i

c&nd, dupd incheierea

_donaliei, din cauza unor situalii imprevizibire Fi
neimputabile beneficiarului, indeplinirea
condiiiilor sau executarga sarcinilor care
"Atunci
alecteazd contractur a dovenit extrem de dificiri
ori excesiv de oneroasd, donaiarul
poate cere revizuirea sarcinilor sau a condiiiilor
{art. i006 C.civ.).
in sltualia de mai sus, tinand cont gi oe uoinia ocnatorurui.
instanta de judecatd
sesieati cu cererea de revizuire poate sd dispuna modificdri
canlitative sau
calitative ate. condiliiror sau are sarcinilor care
aiecteazd contractul ,,ori sE re grupeze cu acerea simirare provenind din arte riberaiitati"
[an, 1007 aiin. ii; c.civ.].

trebuie sivdrgite oe donatar sau, din ordinul acestuia, de cEtre o alt6 persoand)12].
lnjuriile sunt fapte care ating onoarea, demnitatea sau reputalia donatorului.
Faptele trebuie sd aibd o anumitd gravitate (care se apreciazd de c6tre instanta de
judecatE)-

De precizat cd toate faptele enumeraie de afi. 1029 C.c;v. trebuie sdv5rgite cu

intenlie (?n lipsa acesteia, ingraiitudinaa nu se poate presup.*ne).

$i condilia rezorurorie nu se confunciS. Astfer, in cazur conditiei rezorulorii nu

l]^9::rj.qobrigatii
^^ croeazd
se
in sarcina donatarurui, ln schimb.
p.'o.iri,"ri"#f", ,r"
recurge la
uo"rt.l"'i
"uu,),",.-r9j:.
?!!e?d.r-s?
' ' rn oociflna
",ra*rii'0"
s-a admis cd revocarea
donaliei penlru neincjeplinirea sarcinilor opereazA
la fel ca rezolutiunea contrscreroi; v. srorca,
C"[iuiirn",
gi rezrtierea contracterot civite,
'--- "; *
Fd. All, Bucuregti, 1S97, p.

,;,;;;; Jig;

x] Pentru conlparalie inire conditie gi sarcina, se vedea

a
G, Bonor, op. cit-, p. Z8gltl Cand fapteie sint consecln.ta a&elor provocatoare din padea dohatorulul, revocarea
donaliei nu vaopera; asevedea E.SAFTA-ReI,4ANa,ap. cit-, p. ?02; C.A. Bucuregti, s. a lV-a
civ., dec. nr. 1 4A9/2OO2.

79.

t
!

I
..
.-a:l:M,

:rii.ju;J'Si.:l.

lnstitulii de drept civit

t) Refuzul donatarului de q dq orimente donqtarurui[art, 10?3 rit.

c) c.civ.J
Textul de rege are in vedere fapta donatarurui care
,,in mod nejustificat,, (desi
avea posibilitatea) a rofuzat cererea donalorului
in nevoie,' de a-i da alimente.
'ajuns
va{oarea arimenteror nu poate depdgi varoarea bunu{ui
donar, ,,finandu-se
seama de starea ?n care se afla bunul la momeiltul donatiei,,.
0e menlionat cd revocarea dona{iei nu opereazd dac[ donatorul
avea obrigate
alte persoane de a-i acorda intrelinere
{incrusiv arimente). Astter, donaiorul nu are
acliune ?n justilie..pentru a cere intrelinere de ra donatar (ci
numai posibiritatea

Acfiunea in revocare pentru ingratitudine nu praduce efecte retraactive fatd de

fe41 datorita caraclerului sdu esenta/menfe personall']. Astfel, revocarea plntru
jngratitudine nu are niciun efect in privinfa drepturilor reale asupra bunului donat
dobandite de la donatar, cu titlu oneros, de c6ire

revocErii donaliei)111.

Acfunea in revocare.a donard pentru ingratitudineva putea

fi indreptata doar
impoi.iva donatarurui vinoval [art. 1024 afi-n. qzl

luea lnrroducerea acfiunii, aceasta poale

tart,1Cz4 atin. {2) C.civ.J.

c.civ.]. Dac6 donatarur moare

fi continuata impotriva moptenitoriror

Hevocarea donaliei peniru ingratitudine poaie

donator, fiind o ac{iune stricl personald

fi

intentaid numai

de

c6tre

Prin exceplie, cererea de

revocare poate fi introdusa de mo$tenitorii donatorului, c&nd donatorur a decedat in termen

de un an de la afrarea ingratiiudinii gi
,,fdrd sS il ii iertat ps donata/'.
De.asemenea, i"nogtenitorii pot introduce
acliunea in revocare in termen de un
an de ia data morJii donatorurui, daci acesta
a decedat fErE sE fi cunoscut cauza
de revocare [art. 1OZ4 alin. (3) C.civ.].
in acelagi context, ,,ac!!unea pornitE de donator poate fi continuatr
de mo$tenitorii acestuia,' [art. 1024 alin.
i4) C.civ.],
Hevocarsa pentru ingratitudine esfe jucticiard (deci
irebuie ceruta instaniei ds
judecatd).

Dreriur ra acfir-rnea prin care se soric;t. revocarea pentru

ingratitudine se
prescrie it., termen de un an din ziua in
care donatorur a gtiut c6 donatarur a sdvdr_
git lapia de ingratitudin e
larl. 1A24 atin. (1) C.civ.l.
Te:nenul de un an este

un termen de deiddere (nu de prescriplie), prezumandu-se cd, dacd a trecut un an f6r6 ca

donatorur sd cear5 revocarea donafiei,
acesta l-a iertat pe donaiar.
Acliunea

in

rsvocare pentru

ingraiitudine produce efecte inier panes. Asrfel,

c&nd a'onalia a fost revocat5
6i restituirea in naturA a bunuiui donat nu este posi_
bild, cicnatarul va fi obiigat s& prdteascd varcarea
acestuia, socotit6 ra data soruliondrii cauzei. Tot astfer, donatarur va fi obrigat sd restiluie rructere pe care re-a
percepui' incepiind cu data introducerii cererii
de revocare a donaiiei (ar1. 102s
C.civ.),

A se
FR. DEAK, op. cit., p. 176 Trjb. Suprem, co}. civ.,
9i
dec. nr" 1s7?tg68, tn
^ ^t'i r:". 4i){9!9a
F.R.D,
1969, p. 178.

te(ii de bund-credintd gi nici

asupra garantiilor constituite in favoarea acestora (art. 1016 C civ.).

in cazul bunurilcr supuse unor formalitdli de publicitate, dreptul terlului irebuie
sd fi fost inscris anterior inregistr6rii cererii de revocare in fegistreie de pubiiciiaie
aferente.

rll A se vedea C. T0ADEB,

op^ cit., p.yi.

V, Contracte speciale

:-r::1:!

I?1

ii

Capltolul lll. Csntractul de locatlutne

Secliunea

l. Nofiune, delirnitare

gi

formore

tr. Definirea gi durate lcc*liunii

Localiunea ste contraclul care transmit e folosinla temporard a unui bun
de la
una dintre pdrti, numitd locatoL ceieilalte parli, numjie locatar, in schimbul unei

sume de banl, numitd chirie (ar1.. 1777 C.civ.).t'l

Degi, potrivit art. 1777 c,civ., transmiterea forosintei se face
,,pentru o anumitd
perioadd", dispczitiile urmdloare duc ja concluzia c& durata iocaliunii poate
fi deteF
m inald. sau n edete rmi natd..

in situatia in care contractul alasl lncheiat pe ciuratd determinald, dar,,oar,tile

nu-au aretat durata locatiunii" (contractul nu are un termengi nici elemente pentru
determinarea lui), potrivit an. 17BS C.civ., localiunea se incheje:
* pe termen de un an, in cazu! rocuinteior nemobirate sau spatiiror pentru
exercitarea actjvitdtii unui profesionisl;
* pe durata ,,pentru care s-a calcurat chiria", in cazul bunuriror mobile
ori in
acela al camerelor sau apartamentelor mobilate;
p". durata rocaliunii imabirutui, in cazur bunuriror mobire puse
ra dispoziiia
locatarului pentru foJosinta unui imobil.
. oe.precizat cd rocatiunea nu paate fi insd incheiatd pe duratdperpefud (vegnicd), localiunire ereditare imobiriare, cunoscute in vechiu! drept
subdenumirea de
emfiteoze ori embatic (besman), fiind prohibite implicir de rege,
Astfer, potrivit
art' 1783 c.civ....Locatiunile nu se pot incheia pentru o perioadd
mai mare de 49
de ani"i2l.
in.
, . qo:tut, localiunea mai este cunoscutl gi sub denumirea de ,,vAflzare a
tolosinlel'. Ea nu se confundd insd cu conlractul de vanzare-cumpdrare,'de
care se
deosebegre prin faptur cd rocaliunea transffiite excrusiv
dreptur ie roniinyd asupra
lucrului pe o durata rirnitatd in timp {ca drept de creanid), pi nu
dreptui de proprielate.
Potrivh art. 1778 arin. (z) c.civ., drspoziliire generale are tocaliunii,,sunt
apiicabjle, in mod corespunz{tcr, inchirierii tocuinieloigi arenddrii, dacd
sunt compatibile
cu reguliie parliculare prevdzute pentru aceste toniracte',ti1. Astfel, coniractul
de

general' noui Cod civil a preiuat conceptul

.lucruriloi'(cuprinzdnd
"tin

localiune constltuie dreptul cornun pentru conlractul de arendare (iocatiunea fonduriior ruralei 9i contractul de inchiriere a suprafelelor tocat:ve pentru care Codul
civil prevede reguli specifice in art. 1824-1850 C.civ.
in consecinld, inchirierea locuin{elor gi arenrlarea nu silnt eontiacte distincte
(independente), ci sunt numai vanefdfl als contractului de lacafiune.l1l
Ca 9i in cazul altor contracte civile, phfiils poi incheia un antecontract de
locaiiune, prin care se obligd reciproc sau unilateral la porfectarea in viitor a unui
contract de locatiune. Alrteconlractul de locafi*ne este (ca gi localiunea) un act de
administrare, guvernat de regulile dreptului obligafional, Qi nu ale contractqlui
special pe care il precede,

Codul civil prevede dispozilii releritoare la loiatiune in Cartea a V-a, ,,Despre

obiigalii", Tiilul lX, intitulat ,,Diierite contracte speciale', Capiiolul V,,Contractul de
localiune", ar1. i777-1850 (din care art. 1824-1i]35 sunt decjicate Secliunii a 2*a
,,Reguli partiuculare in materie ?nchirerii locuinleloi', iar art. 1836-1850 Sectiunii
a 3-a,,Reguli particulare in materia arenddrii").

2. Deiimitarea loca!iunii
Locatiurrea este un contract distinct (independent) ce face parte din categoria
,,contractelor speciale" reglementate de Codul civii, care se particularizeazl, prin
caracterei sale juridice. Distinclia localiunii nu esie absoluti deoarece contractul
prezinid deosebiri, dar $i asemindri cu celelalte contracte.
r(, Caracterele iuridice ale localiunii

a) Lccaliunea este un qontract consensual, care se ?ncheie prin simpiul acord

de voinfe al phrlilor (fdr5 vreo attd tormalitate).
Potrivit ad. 1781 Q.civ,,,,Contractul de locatiune se considai'i incheiat Tndaid ce
pdrlite au convenit asupi'a bunului gi pretului". Deci, ad validitatem, contractul se
incheie solo consenst'|.
Cand contractul a fost constatat prin inscris gi aesta a fcst disirus ori pierdut
datoritb unui caz de fo(A majord, exislenla ecestuia poate

doveditd prin oriee

b) Loca{iunea esle un contract bilaiera! (sinalagmatic}, inii"i.rcAt creeazE obligalii

pentru ambele pdr{i contractante.
Locatoruf se oblig6 sd asigure folosinta temporard a iucr-ului, iar locatarui se
oblig6

francez al locatiunii privite ca: ,.localiunea

rocaliunea de.bunuri mobire
9i ctir;ri, p,*"L*
liunea de iucrdri" (cuprinzdnd dispozilii privind contrictui de antrep,izd,9i
contractur camunca
gi contractul.de transport); a se vedia c. ne,ronC,u, :,
RosEir"BiLANEscu, Ar-. BAlcoiANU,
op..g1T., vol. ll, p. EgS $i urm.
r'r.Dacd pdrtire
stipureazd un termen mai !ung, durata rocaiir_rnii se reduce
do drept ra 49
de ani.

ii

mijloc de probeis}.

sI

pleteasce chiria.

,,""u*"iili',r"r*

spa{iilor destis616 exerciterli activitatii unui profesionist esle

supusd de
-^^'] lT--t'llqa
STTeneqjggulilot'generale.ale localiunii, dar si dispozi!iitor pertinente are incnirLiiJocuinlelor [an. 1778 aiin- {3} C,civ.] Astfel. ea nu se ialifia. dhpt o varletate distinctd a Jocatiunii.

{11 PrecizEm cd noul Cod

civii incarc6 sE defineascE cele douA varieliti ale locatiunli
,.J ., ^
(i6r#insd
a Ie distinge) in dispozijiiie aft. 1778 aiin. (1iC.civ. Astie;,
"Locatiunea bunur;ior
imobile pi aceea a trunuriloi mobiie se nilmeFte iilchiriere, lar local:rnea bunurilor agricole
poani denumirea de arendare".

lfr R se vedea Fq. DEA(,

f3l

op. cit., p. 187.

A se vedea i. R=e s*.rr, S. Drecomscu, P. VAstLEscu, op. cit., p. 158.

43?

lflstitulii de d.ept

civi!

V. Contracte speciale

c) Localiunea este un. contraci esenlialmente cu titfu aneras, in care p6(ile

contraciafite urmaresc un interes propriu patrirnonial.
caracterul oneros al localiunii este eiementur principat de distinctje
al acestui
contrast in raport cu comodatur (irnprumutur de forosin!6) care, prin definitie,
este
{eseniiaimente) cu tiilu gratuit.

3. Natura iuridici a dreptului locatarului

in literatura juridicd s-a pus intrebarea: dreptul de folosint6 al locatarului este un
drept real sau este un drept de creanld?
Principalele argumente{tl in favoarea calificArii dreptului locatarului ca iiind un
drept real ar putoa fil
- atuncicAnd localiunea se inchaie pe o durati de peste 5 ani, ea devine act de
dispozi!ie;
- pentru a ii opozabit terliior, actul este supus publici'.51ii imobiliare (cel pulin in
cazui ?n care obiectul contractului esie un imobii).
Men{iondm insd cd, potrivit opiniei majoritare in materie, dreptul de foiosintd ai
locaiarului este url drapt de creanfd, pentru urmatoarele argumente:
- locatiunea este aet de dispouilie numai c&nd depHgegte 5 ani gi este suousd

Dacd folosinla

unui lucru se transmite cu tiilu gratuit, coiliraciul este nur ca

locaiiune, dar poate fi varabir ca un imprumui de foiosin!&,
dacd. Iucrur s-a predai,
iiind un contract rear) 9i dacd sunr indepriniie gi cererarre condilii de

J:^iTlliii'
vattdttate. ,.

di Localiunea este un contract comutativ, deoarece pSrfiie cunosc existenla

3i
intinderea obligaliilor incd de ia momentul incheierii coniraciului (cieci
conlractul nu
este aleeicriu)..

e) Lccaliunea este un contract cu axecutate succesivd, deoarece obrigaliire

partilor sa executa in timp, printr-o prestaiie ccntinua, pe
ioatE durata cOntractului,
locatorul fiiod obrigat s6 asigure ioro$inla iucruJui, iar locatarul
sE pliteascd chiria.
Deci elenentul timp este de esenla coniractujui.
f) Lccaliunea este un contract

transrativ

de

fotosinld remporare

publicitS.lii imobiliare;

a unui iucru

Ca drept de creanld, dreptul de folosintE al locatarului are caracter mobiliar

(chiar dacE are ca obiect un imobil), temporar, suseeplibilde gal $i transmisibil atilt
inter vivos, cAt gi morfls causal'l.

c. Asemaneri gi deosebiri fafd de alte contraete

conii'actul de roca{lune (rocatio re$ pr*zinrd asemdndri cu
contractur de antre.
prizd, contractur de munc6, contractur de mandatsau
contractur de depczit.
LoceiiiLi:ea se deosebegto, in esenld, de:
- contiaciur de mLince, deoarece salariatul esre prdtit dupa cantitatea gi carita_

4. Formarea contractului de localiune

incheierea localiunii prezint5 particulailtHli in materie do consimtdmant, capa-

tea muncii depuse, gl nu in raport cu durata ioiosin(ei bunurui

'genera{,
care, in

citatea pd(ilor, obiect pi forrna contractului.

stabilegle cuanturnul chiriei;

*. con'iiactur de antreprizd, pe baza
cdruia se executd. rucrdri de mare irrrportan!6, dar gi prestdri de sewicii de valoare mai micdt2t,
* contiaclul de mandat, ce are ca obiect rearizare
a exclusivd de acte juridice de
cdtre mandatar p seama gi in numele mandantului.

conrfactur de depozit,.ce are

""

on""iia"tarea

A. Consiml5mAntul p64ilor

Foirivit art. 1781 C.civ.,

unui bun (nuiorosinta

de localiune se consideri incheiat indat6 ce

- atunci cand pd{ile au cdzut de acord cu privite ta condi{iiie gi clauzeie

contractului preconizat, se formeazd acordul de vointg (consimtdm6nlul, elei^ilent
esenlial Ia incheierea contractului insd, nu gi suficient)''!;
* penlru formarea consimldmAntului este suficient ca pdrfile sd convind nurnai
asupra bunului gi a prelului (urmf,nd ca, re{eriior la alte condilii pi clauze, sd se
poatA conveni gi ulterior incheierii localiunii, de exemplu privind durata etc.).

--#il;

{11

A se vedea G. Bonol, op. cit., p. fiA.

'"' ln marerie de rocariuni, dreptur francez este rnai diversiiicat; a se vedea G. VEnanrue,

'"

"conlractul

pAryile au convenit asupra bunului pi prefulul (s.n^).

Cu privire ta dispoziliile de mai sus, se cuvins sI facem urmdtoarele observalii:

acesiuia). in acest ca2, delimitarea de localiune poate

fi uneori dificir*; d*
ldsarea ului autoturism ?ntr-un garaj aparlin&nd unei
alie persoane poate insemna
fie locatiune, dacd cheiie garajurui so afrd. ra conducdtorui
autoturismurui gi scopul
inchlrieril este iipsa spaliurui de parcare, fie depozit, in
cazur in care scopur urmdrit
de proprietar este cel cle supraveghere, pFstrare g! conservare
a autoturismuiuiijl.

^
Draltpt:il

un

dreptul de foiosinld, ca drept do creantS, nu conferd locatarului dreptu! do

urmdrlre a bunului afiat asupra terfilor pi nici dreptul de preferinld {specifice doar
drepturilor reale);
cirepturile reale $unf limitativ dnunlate de lege (dreptul de tolosinld locativd
nef igurdnd printre acestea).

inciividuai deierminat {deci, nu transmitedreptur de proprietate),

riscur pieirii fortuite
fiinci supcriat de proprietar (care poate fi qi o ariil persoani
decat iocatorur).

in celelalte cazuri, dreplul de folosinlE al locatarului esfe

drept de administrarei

lll A se vedea M.B, Celryncuzrwo, Ele,,nenfele dreptului aivil.1921, p, 65'1.

t? A se vedea C- ToAoER. op.

specuaux, DaItoz, paris, A00C, p, S3.

,conirats
A se'..edea C. Macovsr, op- ait., p, j1g.
Les

ct. (2005), p. 1 6i.

l3l Fleamintim c6, potrivit art. 1179 C.civ., contractul se incheie odati cu indeplinirea
condifiitor de validiiate celule do lege (capacitate, consimlamant, obiect, cauza gi fomd).

liiailr;i.l

jilW;',

434

instituiii de drept civil

v. contracte speciale

in consecinld, dispozi{iire art. 1781 c.civ., trebuie

?nferese in sensur ca rocaliunea se considerd fncheiatd indatd ce au fost ?ndeprinite condiliire Je
capacitate,

3lj;,Jl,,lf*-

ei iormd' iar pdrlile au consirniit, cet pulin,iuupi" nrlnuui

B. Capacitatea pSrf

lor). inseamn6 cd obiectul locatiunii il formeazi lucruri nefungibrTe (incjividuat-cleterminate) dup6 natura lor sau dupd volnta p6rtilor.
Potrivit art. 1228 c.civ., gi tucrurile viitoare paf forma obiectul une! locatiunr, cu

ei

exceplia bunurilor dintr-o mogtenire nedeschisd, cjeoarece pactele asupra unei

succesiuni viitoare sunt prohibi?e de lege.
Bunurile din domeniul public al statului sau al unitdtilor administrativ-ieritoriate

ilor

nu poi fi instrdinate (fiind inalienabile), dar pot fi inchiriate $au concesionate, in

(an. 14-16 din Leg+a nr. 2'l B/1998 privir.:ci bunurite proorietate

in contractur de rocariune, rocatorul poale fi o

,,persoan6 fizicd sau juridicE
titulard a unui drept rear care conferE
dreptui de forosintd asupra bunu{ui
ce formeazd obiectul contracturui, anume:
""**tui"
proprietarur, uzufructuarulrzl, abitatorur,
qi
locatarul principal (in cazui sublccatiunit),,etc- '
rntruaet rocaliunea este, in principiu, un
act de adnrinistrare, atat rocatorur, cat gi
locatarul trebuie sd aibd capacitatea de
a incheia acte de administrara. pentru

condiliile.. legii
publicd)111.

De mentionat cd iocatiunea nu poate avea (H obiect o persaandzl. fn cazul in

care se inchiriazfi un lucru cu personalul de deservire, de exempiu, caicuiaiorul
impreund cil operatorul $eu, contractul va fi m!xt: localiune in privinla calculatorului
Si prestare de servicii {anireprizdi in privinla operatoruiui.

acest considerent, oricare dir]ir-e soli poale

inchiria un.bun
iiimentut expres at ceiuiiajr so!" [ari, i+s atin. iij i.civ.l,",.
"o*rn,,,iera "on"i*Ivtinorul de peste l4 ani, care are capacitate
de exercitiu restransa, va putea ii
parie in contraclur de rocatiune, insd cu
incuviinlarea prearabri* a reprezentanturui
sdu legal {arr. 41 alin. {2) C.civ.J.
'-.

b) Chiria este prelul pldtit de locatar peniru folosinJa lucrului inchiriat.

lncapacirdfire speciare de a vinde qi de

a cumpara, incrusiv incapacitatea de a
cumpdra drepturi ritigioase. prevazute ia viinzare,
sunt aplicabire gi contracturui de
ioca,tiune tart. 1784 atin. (.1)
9i {2) C.civ.l.
cf;nd durata contracturui este mai mare de 5 ani,
iar obiectur

imobil, /ocafiunea este ac1 de dispaziyl,e,

iar pa4iie trebuie

si

Avand in vedere cd dui"ata contraclului este un eiement esential al iocaiiuniilsl,

precum gi pentru caracierul succesiv al acesteia, chiria pcaie li unicd (giobald),
dar, de regul6, este stabilkA pe unitdli de timp: zi!e, luni, ani eic.
chiria trebuie sd fie deiermrnafd sau cel pulin determinapild {putAnd fi ldsatd fie
la aprecierea unui teq ales de p[qi, fie la inlluenta unui factoi obiecilv, de exemplu,
cursul valutar). Do asemenea, pretul locatiunii trebuie s&tie serios.
Lipsa prelului atrage nulitatea contracluiui ca iocaliune, urmAnd ca manifestarea de voinlA a pa4'lor sd poatd fi calificatd ca imprumut de folosinJd {comodat).

acestuia este un

*Ca ,"p*itutuu
corespunzatoare ?ncheierii unor astJer dL
acte iuridice 1art. rza+ arin.
trl
Ne raiiem opiniei potrivii cdreia numai tiiatorut
tiebuie sd ita,a,iAf"iiar"
dispozilie Ja incheierea rocaliunircr ce aepai*sc's
ani, cieoarece pentru rocatar
?nchirierea este intotdeauna un aci de
administrare (indiierent de duratd)rar.
C.

ili";

Mocjaii-

tatea de plati a chiriei se stabilegte prin acordul pdrti{or, cie regul6, in bani, dar
(spre deosebire de contraciul de vanzare-cumpdrare) pretul iocatiunii poate fi pidtit
gi in,,orice alte bunui sau prestafil"fart. 1780 alin. (1) C.civ.l.

Forma contractului de localiune.

Localiunea este, ?n principiu, un contracl consonsua/g!, cjec!, se incheie valabit

prin simplul acord de voinie al pfirlilor {fdrd vreo alt6 forrnaliiaie}.
Potrivit legii, forma dat& de pdrji contractului de localiune este ins6. deierminantd, in executarea obtigatiilor Qi a conflictelor dintre locEri.
Astfel, ,,contractele de localiune incheiate prin fnscris sub semndtur& privatd
cara au fost inregistrate Ia arganele fiscale, precum gi ceie inchelate in fonnd
autefifica constituie titluri executorii pentru plata chiriei la termeneie gi in modaliteiile stabilite in contract" (art, 17SB C.civ.).
ln situaiia unor locaiiuni succesive ale ceror perioade ss suprapun fie gi parliat,
potrivit art. 1782 C.civ., confliCtul dinlro locatari se rezolvd.;

Obiectul contractui*i

Locaiiunea are obiect dublu: lucru/ transrnis

in forcsintd gi c,hrrra.
a) Lucrur a cdrui rorosinld a fost inchiriatd poate
fi un mobir sau imobir, corporar
sau incorporal (de exemplu, dreptul de proprietate
inOustriald).

Lucrul inchiriat nu trebuie sa se irs';ugd

sau sa se consume prin forosinri
d- parli, ;ri" ;;#11

{conform destinaiiei dupd natura obiecturu! s-au cJui stabirire

!11

Apreciem cd dispozi{ia
,ru mo',i"ntui

se inscrie in noua orientare a c6drh ri .i\/i,nno h^}ri'i+ * .

in"r,"#ii"""l,l,r"tuiui acordur de vointe ,.3fi:":tH'
:X1ff11^fil:ir.careia
ut'p'u
etementetor eserila/e (urmalf.
cerelarre .rrrir'#
q
i""ia
'"r Potrivit ar1. 715 alin. (1) c.civ.
"uzuiruct;;ffi dreptul de a inchiria sau arenda
bunu-, pr;mit in uzufruct".
Potrivrr arl. 641 arin (1) c.civ-,
,,Actere de administrars, precum incheierea sau
denunlarea unor contracte de-i6ca1iune,
i**iunl* ,i"iri"ituri imobiliare sj altele asernenea,
comun pot fi fdcrlte ni,n"ei
uci,ouicoproprietariror ce detin majorirarea
;:,5[l:tJrh'*r.ul
"u
14
A se vedea D. CHlHrcA, op. cii. (lgglJ, p.
174.

iH##,""ffiff1'u''u'

l1l Potrivit art. 12 alin, (5) din Legea

nr. 213/1998, modificatd, in lltigiile pilviroare la dreptul de administare, statul esie reprezentat de Ministerul Finantelcr F+blice, iar unitEtile adminstrativ-teritoriale de cEtre consiliile juclelene, de Con:;iliul General al Municipiului Bucuregti
sau de consiliile locale, care dau mandat scris, in fiecare caz, prepedintelui consitiului judetean ori orimarului.
n !u vedea FR. Drer, op. crt, p. 1 92.
I1l
'" 4 se vedea Pn. MRr-nuare, L. Avnes, P.Y. Gnurrrn, op. cit., p.3!)4.

'j

'

,',

i;t iit-&d$iBtL.....

436

lnstituili de drept civit

V, Contracte speciale

a) in cezul inrabilelor inscrise in cartea funciard, in favoarea locatarului

care gi-a
nolat dreptul in cartea funciardfll;

b) in cazut mobilelor supuse unor formafitdli de pubiicitare, in favoarea locatarului care a indeplinit cel dintAi aceste iormalitdli;
c) in cazul celcrtalte bunuri, in favoarea lccatarulu{ care a intrat cel
dintAi in
folosinte bunului.
Po{r:vii afi. 1811 l;t. a) gi c) C,civ., dacd bunul dat in
localiune esie instrdinat,
dreptui lccatarului este opozebil dob&ndjtorului: a) in
cazul imobilelor dacS focatiunea a fost notatd fn canea funcjard; b) in cazul
mobilolor supuse unor formalitdti
de pubiiciiate, daci locatarul a indeplinil aceste
formalit5ti,
'tocafiunea
PrecizSm cd, potrivit art go2 arin.
{?) pct. 6 c.civ.,
gi cesiunea de
venituri devin apazabi{e terlelor persoane excluslv prin
notere ldac5 nu se dovedegte cd au {ost cunoscuie pe artd care, in afara
cazurui in care ciin rege rezufta c6

simpla c'rnoagtere
publiciiaie),

acesiora flu est suficienrd peairu

a indepini i'pr" i-

In ccrformirate cu dispozifi;re art. 71 din o.U,G.

nr, b4lr006, contractere de
concesiune a terenuriror de orice naturd sunt supuse
inregistrErii rn registrere de
publicitaie ir"nobiliard sau in cartea funciar6.

Potruit afi. 715 arin. (4 c.civ., rouliun,e ce imobiie

incheiate de uzufructuar,
inscrlse in cartea funciard, sunt opozabire proprietaruluisau
mosteniioriior acestuia' dupi stingerea uzufructurui prin decesur
sau, dupd caz, incetarea exisienlei
juridice a uzufructuarurui, pirnd.ra impiinirea
termenuiui ior, dar nu mai murt de G
ani de [e incetarea u.zulructuiuil2j,
Tot aslfer, reinncirile cie inchirieri de imobile sau de
arend6ri fdcute de uzufrucr
tuar gi ":scrise in cartea funciard ?nainte de
expirarea contracielor initiare sunt
opczabii+ proprierarului gi rnogtenitoriror sri po
p-ii"-a" J*
or,,
caz, de un an' dacE la data stingerii uzuiruciurui
" nu au Jost
"?'rrrii'ulr*,
puse in execuiare,
ln niciun, caz, rooaliunire nu por dura rnai muri de B ani
"dup{
de ra data siingerii
uzt.rf ruciu lui fart. 7 1 5 eiln.
{BJ C_civ_1tel.

Secliunea a ll-a, Efectele cantractului de lacafiune

oda.ti cu incheierea varabirH a rocatiunii, contfactur
are doud efecte distincte:
transferd dreptilr de forosinfi cie ra locator ia
iocatar gi produce outigatii fentru
parlile cc:rt'actante. Astfsi, dreptur se transferi
prin acordut de vointo, iar rucrui se

transf er6. efectiv

rin i;rte rvenlia locatorului,

t'l.pci:rvit aft. g02

ar;n. (1) gi (2)' pct.6 c.civ., sunt supuse noterii
.
?n cartea funciard
,loctiunei $i cesiunea cje venilr.rii',.' '
rr Pot';vt'L art. 71.din
Legea nr. 7lfta11referitor la opozabilitatea
locatiunijor incneiate

rle

uzukuctuer sunt aplicabiie numai in cazurile in

care i-ncneierea sau reinnoirea contractelor
dtl,?,"fli1:_.,n! arendare are loc dupa intrir"u i" u,goaie
rr ac'esr conrexl, mai Dreclzam ce, in cazu{ in care a noutut Cod civil.
uzufruclur s-a siins prin expirarea
lermenurui tccatiunile inceteazd, in toate caiurire,';d;;.,
stingerea uzufructuiui
i15

alin.

(4,}

C..iv.l.

[arr.

437

1. Obligagiile locatorului

in temeiul scopului urmdrit de chiriag la incheierea contraciuiui, locatorul trebuie

eh asigure fotosinya lucruluipe toatd duraia locatiunii {obliga}ie generald de a face,
cu caracter succesivJ.
Pentru asigurarea folosinlei lucrului, potrivit art. 1786 C.civ., locaiorul arc trei
obligalii principale: a) obligatia de predare a lucrului; b) obligalia eiectudrii repaiatiilor capitale gi c) obligatia de garantiet'j.
A. Obligafria de predare a lucrului
Locatoru' este obligat sd predea lucrul /a incheierea lontraclului gi la locul unde
se afta ?n momentul coniractarii (dacd nu existd stiputalie contrard privind locui pi
momehtul preddrii). Rezultd cd predarea lucrului inchirlat este portabild.
Lucrul trebuie predat ,,in stare corespunzdtoare utilizdrii sale,', ,impreund cu
toate accesoriile saie"l2j (art. 1787 C.civ.),
Predarea iucrului inchiriai se face pe cheltuiala focatoruiui.
Daci locatorcl refuzd predarea (avand in vedere ci obligalia de a face nu ests
alternativa), locatarul poate:
* sd cear5 predarea silit6 a lucrului;
- sd soliciie rezoluliunea coniractului penlru neexeculare, cu daune-interese;
- sd invoce exceptia de neexecutare (refuzdnd plata chiriei, daca trebuia achitatd anticipat).
ln cazul Tn care predarea lucrului s-a fdcut cu inidaiere, locatarui este Tndreptd{it sd ceard o diminr:are a chiriei, proportional cu durata in care a fost linsit de
foiosinla acestuia.
B, Obligafia nnenlinerii

stirii corespunlStoare

de

intrebuintare a lucrului

Polrivit an. 1788 alin. (1) c.civ., locatorul ,,este obligat sd efectueze toate reparatiile care sunt necesare pentru a menti*e bunul in $tare core$punzatoare de
intrebuinlare pe toatd durata locatiunii" (potrivit destinatiei). Astfel, starea ccrespunzdtoare a iucruiui (potrivit scopulu! urm6rit de pdrJi) trebuie s6 existe nu numai
la momontul pr.e-darii, ci ea treburre menlinutd pe tct timpul rlerutdrii tocaliunii, pnn
grija locaioruluil3l.

Daca lucrul se degradeazd din uzul normal a[ acestuia sau datoritE caeuiui
fortuit, inclusiv prin viciile de construciie, necorespunzdnd unei ,,folosinle obipnuite"

tll

Aidturi de obligaliile de mai sus, doctrina francezi aminte9te $i obligalia de securi,rlre

a locatorului {de exemilu, obliga{ia de a furniza chiriagului documentalia de utilizare corect*
gi eficace a centralei termice)l a se vedea A. BFnneENr, Drait civij. Les contrats sp*ciaux
civil, et comerciaux, 5u 6dition, Montchrestien, paris, 2001 , p. p3A-282.
FiA se vedea C. Her*nl,rcru, l. fiosETTFSALANE$cu, AL.
BAlcornr,ru, op. cil, p_ SBB.
Lucrul
,13)
.irebuie predat in starea corc$punz\tuarc destinalieiacestuia,'gi nu in siarea
ex,sfen/d la incheierea contractului (spre <Jeosebire de vAnzar6); a se vedea Fn- Denr. op.
cit., p. 193.

l(t

insritufii de drept civil

l;.?

V- Contracte speciale

::,::t

potrivit destinaliei, rocatorul trebuie sd efectueze

reparaliire necesare repunerii
tucrutui in

.1
starea corespunzdtoare
fart. 7Bg aiin, iA) C.civ I.
Locatorur trebuie s6 efectueze numai reparaliile
impoftante (capitare) si necesare mentinerii unei iorosinfe normare a lucrurui,
arte reparafii, mai purin imporrante,
numite
'
locative", fiind in sarcina ro*aiururui (il.
"reparalii
ffib
Daci, dund incheierea contracturui, se ivegte
nevoia uno'upur"iii care sunt in
sarcina iocatorului,

;.;i;il,:

'

iar acesta din urm6, oegi incunogtinrat, nu incepe

sE ia de
indata mdsurire necesare, reparaiiire por
fi tdcute de iocatar. i- ;";*;;;;, Iocatorui
esie dator s6 piateascd, in arara lumeior
*u*n*"tu dg.rocatar, uvvs
dob&nzi socotite
de
'4r Jv
la
lata efectudrii chettuielilor [arr. tTBB afin. 1i1 Cciv.1n,."-"'-"
rn practic& s-a admis cd, atunci cand reparatiire
capitare presupun urgenla, ele
pot fi efectuate de rocatar gi fdr* autorizarea
instanlei de judecatd. urmand ca
valoarea lo.r sd lie r**up*ratd prin *minuarea
corespunzdtoare a ehirieirsj.
rn temeiui art 1g18 arin, (1) c.civ.,
dac6 rucrur ,,este distrus in iniregime sau
nu
rnai poaie fi forosit polrivit desiinaliei
srauirrre;, rocatiunea inceteaza de

drept, rocatorul neav&nd obliga.fia de a-i reconstrui.

ln cazur in care iocatorur nu igi execuiE
obiigatia de etectuare a reparaiiiror
capital*, rocataruf poate cere instanlei,
sanctiunea pi*{ii de daune c'minatorii:
=uo
- obligarea locatorului la executarea acesteia;
- autorizarea de a re efectua, in contur rocatorurui chertuieriie iiind scdzute din
chirie;
- rezilierea contractului (art. 1S49 C.civ.).

c. Obligalia de garantie
Astfel, ca gi vdnzdtorul (in contractui
de vanzai"e*cump5rare), rocatorul trebuie
sh asigure chiriagutui tinigtita gi utita totosintrA
tlirutui (,,tiiindoaio, ,a ,u uUpna u*
fapt cars ar impieoica, oiminua sau'sta-l*i,
in cursut r"*riu"ii* lrt. rzes

5;;::

obligalia de garantie a.rocatorurui cuprinde:

garanlia impotriva turbuririror de

cirept gi de fapt (produse chiriagului) gi

.fl

gui*nii" ;."nira

pentru

turb.urarea cauzatd
,
laranlia
obrigaria de a se abline de k orice rupt
linigtita fofosinld a rucrurui. p.sttet, tocaiJ"r

3:::";t

viciiror-

prin fapta

praprie impune locatorurui

p,ioIi*i iare t-ar putea prrva pe rocatar de
-.i- ,,0-,",' sd se ablind de ra oriee tapt
irnpiedica' diminua sau stanjeni o
u.*r*n*u fotosinid'i;a,t. izis niin^ 1r1

rrl De precizat
cd. imooiriva spirituiu! general instiluit,. legiuitorul
din Z0O9 nu distinge
l? o",g1ii"

efe-ctiv, inrre reparatiire up!!_

cnrrrag' numindu're deoporrivs

'''

i;;;d;il#

9i reparaliite toca'vedarorate
.i802

de

lrlei i,t. 1788 atn. {2) $i arr.

c,civ.J.
ln caz de urqenr6. rocatarui il p.iar*
ingiiinil'i-u- ii"ator.gi.rupe iiriup"iuu-iJpIiutii,o,,
la sunreie avansate n"put5"J'ruis"";##Ul""

3:ff:11"-

,.reo^aralir rocativS,';

data instiinrariila$. 17BB alin.,(4)

l3l

Locatarur Doate. de asemenea,,,se

refuze prata chiriei, invocand exceptia
neexecutarii.
de cdtre tocaror"; a se vedea T,s., s. cju.
?n c.D. 1s84, p. 114.

,;;. ;H;;ltB4.

..f

439

Tulburarea locatarului de cdtre locatorul care efeciueaz5 reparatiiie urgento, ce

cad in sarcina sa gi care nu pot fi amenaie pand la incetarea locatiunii, nu ii este
imputabild acesluia (locatorutui), locatarul iiind obiigat, in acest caz, s6 supone
Iimitarea folo$inlei lucrului inchiriat [art. 1803 alin. (1] C,civ.l.
c6nd reoarafiile lucrului dureazi mai mult de 10 ziie, preful tocaiiunii va fi
scazut propoilional cu timpul gi cu pariea bunului de caro losatarul a fost lipsii.
Dacd reparaliile sunt de aga naturd incdt, in timpul exec.*tdrli lor, hrunul devine
impropriu pentru intrebuintarea convenitd, locatarul poate rezllia contractul [art. 1g0B
alin- {3) C.civ.l.
Precizdm c5 in acest caz (ca gi la vEnzare), locatorul rispunde peritru tulburErile cauzate prin fapta proprie, indiferent dacd sunt de fapi sau de drept.
cand garanlia sste datcrate pentru tulburdrile prcvenits prin faptele tertilor,
rEspunderea locatorului va {i distincti, dupd cum tulburarea este de fapt sau de
drept. in acest context, locatoru! va rdspunde numai peniru tulburdrile de drept
pr?venite de la teryi.
Locatorul nu e$te obiigat s{ !l garanteze pe locatar de iulburarea cavzai6, nrin
fapta unui teg care nu pretinde vreun drept asupra bunului[1]. ca excepije, locatorul
garanieazd pentru tulburdrile incepute ?naintea preddrii bunului gi care
impiedich
"?l
pe locatar sd il preia" (a*. 1793 C.civ.).
cdnd un ten pretinde vreun drept asupra bunului dat in iocafiune (tulburare de
drept), locatorul este dator sd il apere pe locatar chiar gi in iipsa unei tulbui.dri de
fapt.

Dacd locatarui este iipsit in tot sau in parle de folosin.ia bunului, locatorul
lrebuie sd il despdgubeascd pentru toate prejuoiciile suferite din aceastd cauzd
fart. i 794 alin. (1) teza a il-a c.civ.]. Astfel, iocalarul are urrciioareie posibilit6ti;
Iocatarul poate cere o scddsre propoiionald a chiriei
{dacd a comunicat
tulburarea suferitb locatorurui, fHrd ca acesta sE o inidrure de indati);
locatarul poate core rezilierea contractului [cand tulburaiea este at6t de gravd
incdt, dac5 ar ii cunoscut-o, localarul nu ar fi contrffctat, pctrivit ari. 1794 alin. (2)
C.civ,l;

locatarul de bund-eredinfdL are dreptul gi la daune-interese

{in schimb, locaiarul

care, la incheierea conlractului, cuno$tea cauza de evicliune nu poate pretinde

daune-interese).
Potrivit art. 17s5 aiin. (1) c.civ., dacd,,locatarul este chemat in judecatd cie un
tert care pretinde un dropt asupra bunului inchiriat {inclusiv un drept de servituie} qi
existd riscu[ pierderii, in tot sau fn parla, a fotosinlei bunului, el are dreptul sd ceard
introducerea in proces a locatorului" (s.n.).

In situalia de mai sus, iocatarul va fi linut si il despdgubeascd pe locaror de

toate prejudiciile suferite ca urmare a necomunic6rii tulbur-Erii de c6tre locatar.
Locatarul nu va li insa obligat la desp*gubiri ,,daci dovedegie cd locatorul nu ar fj

itl Pontru tulbur*rile de fapt ale tertului locatarul

se pcate apdra singur, prln actiunile
posesorii, Locatarul poate {o|osi aqiunile posesorii (de$i nu este posesor, "c; nJnrai deientor
precar) pentru apararsa drepliljui sdu de folosinjE impotriva terliJor, cu condilia ca ageniut
tuburebr sd nu lie locatorul gi sd nu invace vleun drcpt asupra tucrului inbhirial pentru
amenunle, a se vedea FR. DEAK, op. eit., p.1s5-1 96,

.i;Jt:j:':

: .'|t
"gtrf

lnstitulii de d/ept civil

avut c|$tig de cauzd sau cd, avand cunog{inti de tulburare,

' nu
lad. 1795 alin. (2) C.civ.J.

a actionat,
.i'- ---'

b) Garanlia pentru viciire ascunse ate rucrurui inchriraL potrivit

art. 1290 alin. (1)

^
C.civ.,
,.locatorul garanteazd contra tuturcr viciilor lucrului care ?mpiedicd sau

rnicaoreazd iorosirea rui. chiar dacd nu re-a cunoscur

ra incheierea contracturui gi
fard a line seama dac6 ere existau dinainre ori au
suryenir ?n cursur rocatiunii,,,
De rnentionat cd, spre deosebire de vanzrtor, in condiliire

oe *ui-*us-rocutorur
va rdspu*de nu numai pentru viciile existente ?n momentul
incheierii contractului,
dar 6i pentru cele apdrute pe parcursu| execurdrii
acestuia, deoarece el are obriga\ia ccntinud de a asigura ioiosin{a ruoruiui
{potrivit destinaiiei sare} pe toatH

durata lccaJiuniiili.

ln prircipiu, iocatoru{ va r[spunde

numai

pentru viciire ascunse are

rucrurur,

deoarece pentru viciire aparente

{pe care rocaiarur re-a cunoscut sau putea sd ie
cunoascS ia rnomentur contractdrii) nu raspunde, prezumdndu-se
cd locatarur re-a
acceptatlzl' c-a excepfie, rocatorur po"r* ii"nie"i ra
despagubiri pentru prejudiciiie

pe care viciile aparente j1.1uie-qzd vielii,

sanatalii

i"t*gh5iii

u
focatarului lart. '1790 atin. {p) C.civ.l.
"orpirur"
Penti'u ca locatorul si^rdspundA pentru vicii,
irebuie ca acestea sd prezinte o
anumitE gravitate, micaordnd forosinta ru**ruiin
aga mdsure incat focatarut, dace
le-ar fi cunoscut la momentur incheierii csnt:.ectutui,
nu ar fi inchiriat sau ar fi prE^tit
o chirie mai mic5.
Pctrivii an' 1791 c-civ., in cazuJ in care rocatarul
descoperi ci rucrilr sste afectat de viiri (gi rocatorur nu inldturd viciire in cer
mai scurt iermen),
po^r*
cerei
"r",iriugui

"r,

scECerea proporfionali a chiriei;

reziiierea contracrurui (cand viciire sunt aiat

de grave incat, dacd re_ar ri

cunoscui, locatarul nu ar fi lual bunul ?n locatiune);

daune-interese (cind aceste vicii aduc prejudiciu locatarului;

cu

exceptia
cazului in care locatorul dovedegte cd nu ie_a cunoicui
9i ce, potrivii i*pr*iuiariior,
nu era nici dator sA le r:unoascd).
obligalia de garan{ie pentru turburErfie provenite
din fapta proprie a tertiror ori
penrru vlcri ascuflse poate fi moditicafd prin
acordur pa4iror: ,,agravard (de exlmptu,
pentru vici' c^are fac mai puiin comodd forosinla)
sau, dimpotiiv b, rimitatd ori inldturatd'

(s.

1t3).

ltl Deoi-gce ..obiioaria ,."_1tTut,rj

de a asigura foloslnta lucrului se prelunge$te p6nd la
rocariunii",
veoea
a*sd

:fajilur
p, 590.

c.

Her,,ur,rc,u,

i. no*.t'r,-ea*Ndscu, AL. Bnrco,auu, op.

crr.,

i,lPreciiim cd nour cod

llecr3elz, expres dacd viciur hebuie sd iie ascuns {fiind
3r1r-ny
inconsecvent din acest punct
de vedereJ, Ast{or, polrivit art. 17g0 aiin. (1}
c.civ., rocatorur
garanteazi contra*tururor viciirof'' (nu numai a c*rb,'
u.cunsu,

!|,;lur"nr'u
l3i

aa!1ita

vici,or ascunse" re upii"a

A se vecea C. Toanen, op- cit.,

p. 147.

iisrr;rril,

ia,.

ai.'t7ez'ir"ize^=a

".n.1,lipsa
penrru
conformilarii produ-

V" Contracte sFeciale

i:ii
':

'.
i

',i
':j
't

44\

Potrivit art. 1792 C.civ., dispoziliiie privitoare la garanlia contra viciilor ascunse
se apLicd gi garanliei pentru lipsa conformififii produsului daf. in loca;iune.L11
2"

Obligafiile lccatarulu! {chiriaguiu[]

Potrivit art. 1796 C.civ., principalefe obtigalii ale lccataruiui suni: luarea in
primire a bunului dat in loca{iune, plata chiriei, iolosirea bunului cu prudenfd, diligenle gi potrivii destinaliei sale, presum gi restituirea bunului (le incetarea cantraciului).
A. Obligagia de a lua in primlre lucrull

Obligalia locatarului de a ridica iucrul det in localiune este strans fegat5 ds

obligalia locatorului de a preda bunul, cele doud obliga{ii fiind reciproce gi Interdependentet2l.

Locaiorul este obligat sd preia lucrul /a incheierea contractului gi la locui unde

se afla ?n momeniul contraciErii (dacl nu exist6 stipulalie contrard privind iocul gi
momentul preddrii). Bezultd cE riciicarea lucrului inchiriat este, deci, parlabitd.
in caz de nepreluare a lucrului sau de iniArziere ta preluare, lccatorut este in
dreFt sd eeard rezilierea contractului gi/sau daune-interese.
ts.

CIbligelia de plat* a chririel

Locatarul este obtigat s5 pldieascd chiria convenitd, ,,?n cuantumui gi la termenul stabilite prin conlract" [art. 17gB lit. b) C.civ.].

in

iipsa termenului, locatarul esie obligat sd pldteasci chiria la tennenele

stabitite potrivit uzan{elor lart. 1797 alin. (1) c.civ.]. DacE nu oxistd uzante, potrivit
arl, 1797 alin. (2) C.civ., chiria se pldtegte dup5 cum urrneazd.:
- in avans pentru toatd durata coniractului, dacd aceasia nu depdpepte o lund;
- in prima zi lucrdtoare a fiecdrei luni, dac6 durata locaiiunii este mai mare de o
lund, dar mai micd de un an;
* in prima zi lucr*toare a fiecdrui trimestru, dacd durata locaiiunii este de cel
pulin un an.
Plata chiriei se face 1a damiciliul debitarului (locatartilui) potrivit regulil*r generale {art. 1494 lit. a) C.civ.l, fiind deci cherabild.
Dacd locatarul refuzA sd plEteascf; chiria, locatorul poate:
* sd ceard executarea silitd;
l1l Dispozitiile arl. 1792 O.civ. pr-in care se asimileazd garanlioi cont:'a viciilor lucrului
inchiriat $i garanlia contra lipsei confonrrit5tii produsului suftl de apreciat, intrucet in docrrind
s-a pus gi intrebarea daci cea din urm& est distlnot6 (gi, in consecinld, pe lAngb garanlia
contra iulbutdrilor $i garantia contra vjciilor ar mai fi gi a keia garantie, respectiv garanlia
conii'a lipsei de conformitate a produselor).
ttj Deoarece localiunea mai este cunoscur6 gi ca,,vAnzarea folosinlei", obllgaiiiie locaicrului de a preda lucri;f gi a locatarului ue a-l lua tn piimire sunt, ln principiu,
"ieinAndlaate
celor ale vAnzStorului respectiv, cumpar5.torului.

if

Institulii de drept civil

sA solicite rezilierea coniractuiuitrt;

sd invoce_pxceplil de neexecutare (exceptio non adimpleti

eonlractus), dac'
, .*
chiria urma sE fie pldtitd cu anticipafie gi lucrul
nu $-a predat.
De precizat cd, potrivit art. 17gB c.civ,, co*tracteie
de rocatiune incheiate prin
inscris sub semnd.turd nyvatd
au fost inregistrate la organele iiscale, precum
1r9
gi cele incheiate in formd autentice constituie
t'tiluri executoii pentru pkta' chiriei la
termenele gi in rnodaliiElils stabilite in contract.
cdnd rocatorur a inchiriat rucr"u!.ia mai murli r'catari, cbrigafia
de pratii a chiriei
este aoryuncid (pentru cd rdspunderea esre contractuard)
dacd nu's_a prevdeui
altfei in contract {solidaritatea).
ln situa,ria in care lucrur inchiriat a fost v&ndut gi nour
rocator (proprietar) nu ir
inqtiinleazd pe locatar, plata fEcute vechiului proprietar
este vaiabild.
I:tlu*'at.roca,tiunea sste un contract sinalagmatic
ai comutativ, in principiu,
nivetut chiriei {obiecr ar prestaljei chiriaguiui)
tieuuie ie reprezinre
foiosin{ei lucrurui de cdtre chiriag (inke prestaii;te
p6rlilor fiind'necesar "ri|rdurtut
existe un
echilibru). Avand in vedere cd Jocafiunea are
executare succesivd (de duratd), este
posibil ca pe timpul deruldrii contractului
vafoarea chiriei sd scaoa
$i, in
sii se produc* un dezechiribru..inrre obriga{iite pa4iror (de
"onr*"ln1a,
exempru, varoarea
- - -- chiriei
convenite.prin contract sd se diminuer"
Lonsisteni din cauza infiajiei).
ln sprijinur situaiiei de mai sus, in doctrina

anterioard a fost formuialS. teoria

,
impreviziunii, concept potrivit cdruia parlite
cai-e incheie un contract oe tunga
duratd subin{ereg {ra incheierea acestuia}'condilia
ca imprejurarire economice sh

rdmand

aproximativ acereagi pe toata durata coniracruJui

gr, i"
i,tterior,
in caz de dezechiiibru intre presta{ii, partea afectata ce
"onrJnp,
aceste
modificdri va fl
indreptdtit5 sd ceard fie revizuirea crauzeror
contraciurui, fie

chiar rezilierea
ace"tui.ltl.
Noul cod civir a intervenit in i'egrementarea
situaiiei de rnai sus, regrementdnd
instituria impreviziunii- Asrfer, in aiord
cu iorr" ouriri.t-i*

sunt,tinute

si

igi execute.obiigaliire, chiar dac5

u*""ut"r*"

#il;;;,'"!r4,,*

ror a devenit mai one_

roasd, fie datoritd cregterii.costuriror executdri! propri*r

obligafii, ii"J"."iiia'*laa"rii
contraprestatiei" (an. 1 27 1 C.civ.;i:r.
cu tiilu d-o excep{ie, dacd executaiea contracturui
a deveni{ excesiv de oneroasd daroritd unei schinrbari excepfionare
a irnprejurariror care ar face vddii in;ustd
obligarea d+bitorurui ra execuiarea obrigaliei,
inituiia poate sd c'spund;
aj adaptarea contracturui, pent!.u a oi"trinui in *'oo
echitabil rntre ieril pierderire
gi beneficiile ce rezultd din schimbarea
imprelurarifoi;
b) incerarea contracturui (rta momentur in
pe care re stabiregte);
ii
valo_rii

"ona,iiir"

O
*r

!9']11

amdnunte privind parlicularitarite {ezitierii locaiiunii,

a se vedea

c.

BcRot, op.

rn acest sens, reoria impreviziunii esre

apreciatd nurnai ca o exceplie aparcn, de ra
foda obtigarorie a conlracturT
1se vedea c.E. zangi,,'rearia impreviziuiii, Ed. Hamangiu,
Bucuregti, 200s,'p' 63-64; E.CHELAny,
fo+a ontig"t;iiJ a.contrccrutui. Teoria impraviziunii gi
compelenla in marerte a instanletorNdegq?9*9iii^
Olnlut nr, 91A003, p. 41.
{'j Potrivii
arr' 107 din Legei nr.'7}/2011, oLpozir:ireieterit_oare
Ja impreviziune se aprica
numai conrractelor incheiate-dupa intr"ila in

"isIJ[';";r'"i

cod civir.

V, Contraqte speclale

De mentionat c5 dispozitiile de excep,tie previzute de at. 1271 alin. (2) c.civ.

sunl aplicabiie numai dacd sunt infrunrle cumulativ urmd.toarele conditii:
- schimbarea imprejurdrilor a intervenit dup6 incheierea contractuiui;
* schimbarea imprejurdrilor, precum 9i intinderea acesloia nu au fost gi nici nu
puleau fi avute in vedere de cdtre debitor, ?n mod rezonabil, in momentul incheierii
contractului;

* debitorul nu gi-a asumat riscul schimbarii imprejurdriloi gi nicl nu putea fi ?n

mod rezonabil considerat cd gi-ar ii asumal ac+st risc;
* debitorui a incercat, intr-un termen rezonabil gi cu buni-credinld, negocierea

adaptirii rezonabile gi echitabile a contraciului.

C,

Obligalia de a folosi lucrul cu prudeng5 9i ciiligen!6

Potrivit ad, 1799 c.civ., locatarul este obligat sd foloseascA bunul luat in locaiiune cu pruden;d i diligenfd Ei potrivit destinaliei stabitite prin contract.
Avand in veciere pnrvederile de mai sus, iocataru! nu va putea schimba destinaiia lucrului ?nchiria? decat cr.r acordul locatorului.
cdnd pbrJile conlraetante nu au determinat expres cjestinalia lucrului dat in
folosinfd, aceasta va fi stabi;itd in funclie de natura bunului, cle obiceiul locului, de
destinatia sa anterioard or! de profesia chiriagul*i (existana prezumtia c6 lucrul a
fcst inchiriat pentru exercitarea acesteia)
Dacd locatarul modificd bunui cri il sehimbE destinaiia sau dacd fi intrebuinieaze astfei inq&t il prejudiciazd pe locator, acesta din u;-ni# poate cere dauneinierese gi, dupd cee, rezjlierea contractu'ui (arf. lB00 C.civ.),
Locatarul are obligalia de a iolosi lucrul ca un bun propi;etat, ceea ce implicl
-intretinerea
lui pe toata durata iocatiunii, pentru mentinerea st6ril in care ira fost
predat de cetre locator.
potrivjt art. 1802 c.civ.,
,,repara{iile de intre}inere curentd,'. numile locative, sunt
in sarcina locatarului. in oius, locatarul poate efectua lucrarile de mjci insemndtaie, sare nu se considera schimbare de destinalie, cie exemplu, instalarea de

gaze, telefon, alarmd, aer condigionat etCll.

.. Mentionam cd reparaiiile importante {capitare), precum gi degradarire provenind
din uzul normal ai lucrului $unt in sarcina locatorului. in aiestiaz, locatarul este
obligai, sub sancliun+a pid{ii de daune-inlerese gi a supoildrii oricEror alte cheltuieli, sd ii notifice cie inciatd locatorului necesi,iatea etectu6rii reparalii1or ce cad ?n
sarcina sa (aft. 1801 C.civ.).
Dacd ?nsi degradarea lucrului s-a produs din culpa locataruiui, el va fi obligat
si fac5 reparaiiile pe cherltuiala sa (chiar dacd reparaliile $unt imporfante). ln acest
caz, degradarea privegte ,,inclusiv cea cauzatd de ineendiu, ciacd nu dovedegte cd
a survenit fortuit" {art. 1822 atin, (1) C.civ,l.
Tol astfel, r&spunderea locatarului este anlrenata gi pentru degradarea cauzaie
de membrii familiei sale, de sublocatarul sdu, ca gi de fapta eltor pe!.soane cerora

Iti A se vedea

FR- Denx,

op. cit., p. ZA1

tnstitulii de drept civil

V. C0ntracte sPeciale

le-a ingdcuii ?n orjce mod iolosirea, delinerea sau accesul la bun [art. 1Bz2 aiin. (2]
C.clv.].
Fteparaliiie privind pd(ile cemune tolosit de rnai mulli locatari, dacr nu au fost
pricinuile Cin vina acestora, cad in sarcina proprietarului.
Dace locatarul nu efectueaza reparatiile locative, locatorul poate cere daune-interese, dar numai la incetarea localiirnii, ,,chci inconvenientele iipsei de intretinere
(de exempfu, zugr*veii) sunt suportate de tocatar,{l1.
ln schrnnb, iocatorul poate cere oricind efectuarea reparaliitor necesare ori
rezilierea contractului dacb reparatiile locative efectuate de locatar suni de naturi a
provoca disl.rugerea sau pieirea lucruiui.
Pentru veriiicarea modului de folosire a lucrului, Iocataru! este obllgat sd permitd exaninarea bunului de cdtre lacatorla intervale de timp rezonabile in raport
cu nature gi destinatia bunului, precum gi de cStre cei care doresc sd il cumpere
sau care, ia ?ncetarea cofitraciului, doresc sd ii ia in locatiune, fdrd insE ca prin
aceasta sd ise cauzez-e o stanjenire nejustificatd a lolosintei bunului
iart, 1g04
C.civ.).
Sarcina probei rerrne locatarului.
D. Obli6alia de

restituire a lucrului

La incetarea locafiunii, locatarul este obligat sI restituie bunul luat in locatiune

_
in starea ?n care [-a primit, in afara de ceea
ce a pierit sau s-a deterioral din cauza

vechimiilart. 1821 alin. (1) C.civ.l.

Lucrul lnchiriat se resliiuie impreund cu accesoriile sate, conform inventarului.
Prin inverter trebuie s6 se ?nleleagd crice act de constatare a stdrii ?n
care s-a aflat

lucrul la predare.
Atunci cand lucrur a fost predat fdrd inventar, se prezumd cE rocaiorur
,,a primit
Iucrul in bund stare corespilnzetoare destinaiiei stabilite". prezumJia
fiind relativd
(juris tan! inJ, poate fi resturnate prin orice mijioc de probi.

Locatar.rl care a adus imbundtbtiri lucrului inchiriat pe timpul localiunii,

cu
acordul praprietarului, ,,are dreptul de a pdstra lucririle addug*te gi
autonome
efeciuate asupra bunului pe durata locatiunii". in acest caz, loJaErui nu poate
li
obligat ia despigubiri decat dacd a efectuat lucrdrile fdrd acordul prealabil
al locatorului [aft, 1823 atin. (1] C.civ.].
Daci tucrirjie au iost efectuate fdrd acordul prealabil al locatorului, acesta
poate alege sd ceard localarului aducerea bunului in starea initiald, precum
gi piata
de despigubiri pentru orice pagub6 ar fi cauzatE bunului de cdtre
in acest
caz, locaiarul nu poate invoca nici dreptul de retenlie
alin. (2) gi (3)
[art. lgzg'ocatar.

C.civ,l.
Precizam cd dispazillile aft. 1g2g c.civ. se aplic[ gi contraclelor de locatiune in
curs la data intrd.rij in vigoare a noilor reglementiri, dacd lucrdrite addugate sau
autonome au fost efecruate dupE acesii datd
iart. 191 din Legea nr. z1/2a11).

t1t

"

A^ se vdea FR. DEAK, op. ci!., p. 201.

Noul Cod civit instltuie reguli speciale pentru cazul in care lucrdrile gi imbundtdlirile au fost reaiizaie de locatorul-uzufructuar. Astfel, la incetarea uzufruciului,
uzufructuaruf nu poate pretinde vreo despdgubire p+ntru lucrdrile addugate unui
bun imobll, cu exceplia celor necesare, sau pentru imbun6tEtirile aduse unui bun
mobil, chiar atunci cdnd prin acestea s-a sporit valoarea bunului fart. 716 alin. {1)
C.civ.l.

Lucrdrile sau imbundt5tirile facute de uzufructuar trebuie sA aibd incuviinlarea

proprietarului. in caz contiar, proprietarui poaie cere obligarea uzufructuarulul ia
ridicarea lor gi la readucerea bunului in starea in care i-a lost incredinlat [art. 716
alin. (?) C.ctv.l.
Uzuiructuarul va pulea cere o indemnizalie echitabil6 pentru lucrlrile necesare
addugate. De asemenea, ei va putea cere o indemnizatie echitabild gi peniru
celelalle lucriri addugate sau pentru imbundtdlirile iecute cu incuviinlarea proprietarului, dacd prin acestea s-a sporit valoarea bunuluir';.
in situalia in care locatarul retuzd sd restituie lucrul, locatorul are la dispcziiie

doui ac{iuni:

* o acliune personald, derivaid din contract (ex contractuJ, care are avaniajul cd
poate proba uFor obligalia de restituire a lucruiui (prin simpla preueftlare a ccntraciului), dar gi dezavantajul cd este s*pusd prescripliei exiinctive gi nu poais fi
inientatd impotriva te(ilor;
* o acliune in revendhare, intemeiati pe dreptul de proprietate al locatorului,
care are avantajul cd este imprescriptibitd gi poate fi intentatf, gi impolriva ter[ilor
delinEtori ai lucrulul, dar presupune gi dificultatea probdrii caiitdiii de proprietar a
locatorului.
in practiQd s-e apreciat

ci la restituirea imobiluiui inchiriat, cu ocazia incstdrii

conlractului, tocatarul pate fi obligat se efectueze reparaliile necesare aducerii
lucrului in starea corespunzdtoaret2i.
Segiunea a ill-a. Sublotoliuneo gf cesiuneo locapiunii
OdaiS cu incheierea localiunii, pdrJile (locatorul gi chiriagul) intri in raporturi
iuridice pe toate perioada deru{Hrii contractului.
Deoarece locatiunea nu este un contract intuitu personae gi nici viager, drepturile gi obligaliile contractaie pot fi, in principiu, transmise altor subiecie de drept
civil (de exemplu, locatorul poale transmite dreptul la chirie printr-o cesrune Ce
.JtL
crean!E"'). -Transmiierea cirepturilor $i obligaliilor asumate se realizeazd prin cjoud
rnodaiita| juridice specifice: sublocaliunea gi cesiunea localiunii.

'aplil'1 in cazul tucraritor autonome fAcute de uzuiructuaf asupra

unui bun imobil, vor fi
cabile, in mod corespunzdtor, in lipsE de stipulalie sau dispozitie ]egal5 contrara, dispoziiiile
din L.rateria accesiunii ifiobiliare afti{iciale [ad. 716 alin. (4) C.civ.].
l2i A se vedea T.
S., s. civ. dec. nr. 1 140i 1970, in Repertoriu... t goo-t ezo, p. t so.
itl Pentru amanunte, a se vedea L. Po?, Cestunea de creanlA in dreptul romAn, in
Dreptul nr. 31200S, p.

gi urm.

lnstitulii de drept civil

V. Contracte speciale

AtSt sublocaliunea, cdt gi cesiunea locaiiunii fac parte din categoria subcantracle/or, intrucAt igi intemelazd existenla pe cdte un contracl de localiune principal.
Potrivjt art. 1806 alin. (1) C.civ., ,,interdiclia de a incheia o subtocaliune o include gi pe acesa de a ceda Jocaliunea, Interdiciia de a ceda localiunea nu o include
pe aceea de a incheia o sutrlocatiune".

Potrivit art. 1807 alin, (1) C.civ., in caz de neplaia a chiflei cuvenite in temeiul
localiunii, locatorul il poale urmdri pe sublocatar pAltr ia concurenta chiriei pe care
acesta din urmE o datoreazd locatarului principal. ln acest caz, ,,piata anticipatA a
chiriei c6tre locatarul principal nu poai fi opusd locatorului". A.stfel, locatorul
(proprietarul) se poate indrepta gi impolriva sublocatarului {s1 ei se aflE in rapoduri
juridice diferite).
in consecinlE, art, 1807 alin. (1) C.eiv. a instituit o aclitine directd in favoarea
locatorutui care $e poata indrepta gi asupra sublocatarulul i,,pdnd la concurenta
chiriei pe care acesta din urmd o datoreazl localarului principal"). Tot astfel, locatorul poate ,,sd se t'ndrepte direct impotriva sublocatarului pentru a-l constrdnge /a
executarea celorlalte obligalii asumate prin conlractul de subiocaliune" (s.n.)'
Potrivit arl 128 din Legea nr. 7112011, dispoziliile ad. 1807 C'civ., privind acliunea directi a locatorului, sunl aplicabile chiar gi in cazurile in care contractu! de
localiune s-a incheiat anteflbr inirerii in vigoare a noilor dispozl{ii.
Men{iondm c6, in virtutea privilegiului sdu, locatorul are un drept de retenlie
asupra mobileior sublocatarului, dar numai in timitele chiriej datorale de el locataruluitll.

$ublocaliunea gi cqsiunea contractului d6 localiuile sunt reglementate de

art. 1805-1808 C.civ.
1. Sublocallunea
Subtacaliunea (subinchirierea) este contractul prin care locatarul transmite unei

alte per$oane numile sub/ocatar dreplul de fatosinld temporard asupra lucrulu!

(inchiriat de la locator), in schimbul unei chirii.

Sublocatiunea e$ie un nou contract de localiune gi, in consecinld, produce

inire p54i ca orice locaiiune.
ln consecintd, locatiunea gi sublocaliunea sunt doud cantracte dr'sfrncfe. Astfel,
vorn avea gi doud. rapofiuri juridlce diferite: raportul de looaliune dintre iocator gi
ace^leagi efecie

locatar, respectiv raportul de sublocatiune (inchiriere) dintre Jocaiar gi sublocaiar,

Fafd de sele de mai sus, rezultd cd locatorul qi sublocatarul se gd.sesc in
raporturi iuridice diferite (unul numai in raportul de iocaliune, iar celaklt numai in
raportul de sublocatiune), fapt pentru care sublocaiiunea nu produce efecie faid de
locator (pentru care este o res inter alios acta). Drept urmare, locatorul gi sublocatarul nu au actiune dr-recfd unul impotriva celuilalt, Ei se pot acticna numai pe

calea indirectd

aclittnii ol,lice, subrogandu-se

in dreptul locataruiui (art.

1s60

C.civ,),
Sublocaliunea poate fi totaid sau pa4iale. Sublocaliunea este parJiald cAnd se
transmite numai o parte din folosinla lucrului (cealattd rdmanand la dispozitia chiriagului). De exemplu, daci a fost inchiriat un apartarnent cu dou6 sarnere,
sublocatiunea este partial5 c&nd se transmite sublocataruiui dreptul de folosintd al
unei singure incdperi {restul urmdnd sf, fje folosit de iocaiar).
Potrivit ad. -1805 c.civ., subiocaJiunea este perrnisd cu respectarea acardului
Iocatorului \praprietarului). Acordul locatorului trebuie exprimat diferenliat, in rapod
de cele doud situalii:
dac5 nu a fosl expres interzisd {in contractul de locaJiune) focatarul poale
ineheia, in principiu, orice sublocaliune;
sublocafiunea bunurilor mobile este permisd. numai cu acordu{ scns (gi
prealabil) al locatoruiui,
Contractul de sublocaliune trebuie sd respecte condiliile principale din contractul ce.locatiune (cie exemplu, sd nu schimbe destinalia de locuin{6 a spafiului

inchiriat)t'1.

2. Cesiunea csntractuiui de locafiune

Cesiunea unui contracl are ca obiect intocuirea unei pdrti contractants de cdtre
un terl, in cursul execut$rii contractului.
Cesiunea contractului este operaliunea juridicd ptin care se realizeazS, transferul cdtre un teft al calitdlii de coniractanl, impreun6 cu drepturile 9i obiigeliiie ata'131
$ alin. 11) C.civ.llul.
sate acestei caiitali Jart.
Cesiunea contractului.de cdtre locatar se face numai cu ecordul locatorului (gi
inversi.
Cesionarea locatiunii de cdtre localar are drepl consecintd principald modifiearea rapoilului de localiune pin schimbarea percoanei lacatarului (cu cesionarul,
care dobAndegte drepturile gi obligafiile locatarului). Astfel, prin perfectarea cesiunii, cedentul cste libsrat de obligatiile sale fafd de contractantul cedat dln momentul
in care substituirea igi prdduce efectele fa!6 de acesta lart. 1318 alin. i'1 ) C.civ.l.

Ca naturd juridicii, t;esiunea ccntractului de localiune rste un miiloc iuridlc

dircot de schimbare, afit a debitorului, cAt gi a creditorul,,i (instituit de dreptul
comun in materie, respectiv art. 1315- 1320 G.civ.;lsl.
Cesiunea coniractului de cdtre locatar poale li totatd sau pa(iatd. in caz de
cesiune partiald, locatarill igi pAstreazA o parte clin drepturile qi pbligaiiile contractate cu locatorul, dar qi lrans{erd cesionarului cealaita pafie {consecinla fiind o
localiune modificatd., cu un locator gi doi locatari).

A se vedea Fn. Denr, op. cil., p.2o7.

t'l A $e vedea I. Deleanu, Pdt'tile terlii. Relalivitatea gi opozatiiitatea efectelot iuridica,
Fi
i1l

.ltl cand..canditiile de mai

judecatd:

tie

sLrs

nu au fosi respectate, locatorul va putea cere instantei de

executara obiigaliilor potrivit contractului

contractulili de locatiune (cu daune-interese).

ds

localiune,

fie

reziiierea

447

Ed. Roseni, Bucuregti, ?002, p. 55-56.

r'r A se vedea G. Bcnor, C.A. AncHElescu, op. clt. (201 1), p. 9S.

lnstitulii de drept civil

V, contracie spedale

cesiunea de corrtract este poate fi legald sau convenlionafd. cesiunea legald

opereazd de plin drept, ex lege, in cazurile speciale prevdzute expres de normele
juridice in vigoare (care sunt de strict5 inieprelare gi apiicare){l].
Potrivii ari. 1805 C.civ., ,,locatarul poate .,. sd cedeze localiunea', (s.n.).
ca $i subloceliunea, cesiunea localiunii {sau a altui contract) este posibil5
numai cacd nu s-au produs efectele acesteia sau au fost produse pa4ial (fiind
specifi:l contractelor cu executare succesivd)Pi gi rrumai dacH ,,aceastd lacultate
nu ia lcst iniezisd in mod xpres''.
$i ?n eazu{ cesiunii locatiunii suntem in prezenta a doua raparturidrsfincfe unul
de loca|une qi altul de cesiuno a drepturilor gi obiigafiilor locatarului in favoarea
terlului-cesionar (cesiune care, sub aspect juridic, poate fi o vanzare, un schimb,
o
donatie etc.).

De precizai cd, in concepiia noului Cod civil, pi denunlarea unilaterald esfe fof o
cauzd generald de incetare a contractului(an. 1321 C.civ.)trl.
in cazul locaiiunii, unele cauze comune de incetare a contractelor prezintd.
unele particularifdfi {de exemplu, denuntarea unilaterald, expirarea termenului sau
reziiierea pentru neexecutarea obligaliilo$, iar altele sunt specifice acestuia (de

subieciele celor doud raporturi juridice contractuale sunt: cdentul (locatarul,

car transmite dreplurile gi obliga{iile sale din contractul de locatiune), cesionarul
{tertul, cSruia i se cecleaz6 contractul gi se subrog6. Tn drepturile gi'obtigaliile locata-

rului) gi cedaluf (iocatorul, care va intra in raporturi

.iuridice direcie cu ceslonarul, ca
urmare a iniocuirii locatarului).
Cesjunea localiunii pi acceptarea acesteia de cdtre contractantul cedat tretruie
incheiale in farma cerutd de lege pentru variditaioa contractului cedat (art. i316
c.civ.). }e exemplu, cesiunea contractului de arendare trebuie realizata ad validitatemb lcrmi scrisf,.
ca gi ?n cazul sulrloca{iunii, gi cesiunea lccaiiunii se incheie cu acordul tacii sau
expresi fupd caz, al locatorului {art. 1AOi C"civ.).
Ga eiect al cesiunii locatiunii de cdtre loca1ar,
,,cesicnarul dobandegte drepturile
gi este tinui de-obligaliire locaiarului izvorate din contractur
de iocafiune" ;art. t sos
alin. (1) C.civ.li3l.

Se

ctiu n ea q IV-q. incetsre

q contra ctul ui

de localiune

in mod firesc, odati cu producerea efecteror sare, la

expirarea termenului contractului,
Avdnd in vedere cd locatiunea {ca orice alt contract) s-a incheiat prin acordul
de
voinie al tdrfilor, ea poate inceta, de asemenea (inainte de producerea
eiecteior
sale), pe aceeagi cale (rnufuus consensus, nutuusdrbsensus).
Locaiiunea inceteazi.,

ltl Peritu amenunte in

materie de cesiune e contractului (inclusiv a cazurilor de cosiune
legal; de contraci), a se vecJea L. p^op,
de drept civit. oatigaliite. iit t. neinul

lurietc
gen,gt4,Ed. C.H. Beck, Bucuregti, 2006,-Tratat
p. 289 9i urm.
Pe'a
?n principiu, cesiunea unui contract cu executare
dintr-o dald luno iltu)
.co.nttario,
nu este o,}sibil5.
t3: Modiiicerile
aduse ce nsul Cod civil in dcmefiiul $ubioca{iuni; pi cesiunii localiunii sunt
meritorii, incieosebi pentru cd inlrtura coiltilziite ointre
*.iit"tiiiiii'il,ii["iJrn*t*tiale, mai p-les in ceea ce priveqte ceglunoa localiunii).

.-i"l"ia

exem plu, desf iinlarea ori desfacerea titl ului locatorului).

Menliondm cd, potrivit art.'1820 alin. (1) C.civ.,,,loca1iunea nu lnceleazd prin

moariea locatoruiui sau a locaitarului", astfel c5, in principiu, moartea uneia dintre
pe4ile contractante nu va atage incetarea contractului de locatiune, intrucat
acesla nu este incheiat intuitu personae, drepturile gi obligaliile paqilor irecdnd
asupra mogtenitorilor lor legali sau testamentari.

Fegula de mai sus este atenuatd, in cazul localiunii cu duratd determinatd.,

cdnd mopfenr?orii locatarului pot denufi,ta contractul in t6men de 60 de zile de ia
data la care au luat cunosiinje de moartea locataruiui gi existenia localiunii

laft. 1820 alin. (2) C.civ.J.

in cele ce urmeaed, vom face referiri succinte asupra cauzelar speciale de
lncetare a lacafiunil, precum: denunlarea unilaterald, expirarea lermenului, rezilie-

rea contractului pentru neexecuiarea obligatiilor, pieirea lucrului, desfiintarea ori

desfacerea iitlului locatorului, instrdinarea inter vivos a lucrului inchiriat.
x..

?ncetarea locagiunli prln denunlare unilaterals

in contractele cu execulare succesivd sau continud, dacd dreptui de denunlare

unilaterald ,,a fost recunoscut uneia dintre pdr!i", el poate fi exercital cu respectarsa
unui termen rezonabil de preaviz, chiar gi dupE ?nceperea executSrii contractuiui,
?nsd denuntarea nu produce e{ecte in privinla prestalii{or executate sau care se
afla in curs de executare [an. 1276 alin. (1) gi (2) C.civ.].

Potrivil art. 1277 C.civ,, contruetul fncheiat pe duraffi nedeterminatd poate fi

denuntat unilateral de oricare dinlre pdrti, cu respectarea unui tetmen rezonabll de
preavizt*r.

Preludnd regula general5, ,,dacd. localiunea a fost fdcut6 f6rd determinarea

duratei, oricare dintre pdrJi poate denunla contractul prin notificare''. Astfel, ca
exceptie de la regula incetdrii contractului prin acordul de voinid al pdrlilor {rnufuus
consensus, mutuus dlssensus), locajiunea incheiatE pe durat6 nedeierminatd
poate inceta gi prin manifesiarea de voin!5 a unei singure {gi oricare} pdrli
lart.1816 aiin. (1) C.civ.j.
incetarea locatiunii prin denunlare unilaierald esle ins6. condilionati de respectarea unui fermen de preaviz. Ternrenul de preavie reprezintd inlervalui de ii,'np
scurs ?ntre data ta care una dinire p*r!i gi-a manifestat intenlia de a inceta i'aporturile coiltractuale 9i data la care localiunea urmeazd s& inceteze.
ttlPolrivit art. 13?1 C.civ., contractul inceleazA, in general, prin: executare, acordul de
voln{d al p6rlilot, denunlare unilateralh, xpirarea termenului, indeplinirea sau, dupd caz,
nindeplinirea condiliei, imposibilitat lortuite de executare.
['] Orice clauzA iontrard sau stipularea unei prestalii in schimbul denunl5rii con$actului
se consideri nescris5 (art" 1277 C.civ.).

;n$titulii de drept civil

V. Contracte Soeciale

Termenu] de preaviz poate Ii conventional sau legal, iar cand acesta lipse$te,

3.

ee va stabili dupd uzanie [art. 1816 atin. i2) C.civ.].

Denuntarea uniiateralE a localiunii se face prin noilficare. Actu} juridic al

nolificdrii trebuie ficut in scris, iar dac6 partsa denunlatd refuzd sd dea o dovadb
de primire, se face prin intermediul executorilor judecdtoreEtill.
Expirarea termenului de preaviz are drept consecintd incelarea iocaliunii, iar un
nou contract poate fi incheiat numai prln acordul parlilor gi cu indeplinirea tuturor
condiiiilor impuse ad validitatem.
2,

tncetarea localiunii prin expirarea terme*ulsi

gi

tacita relocallune

Localiunea inceteazE de drept la expirarea termenului, ,jdrd a fi necesard o

ingtiinjare prealabild". Ternenul contractului poate fi stipulat de p64i sau, dup6 caz,
poate fi ,,previzut de lege" {ar1. iB09 alin. (i) C.civ,j.
contractul de localiune incheiat pe dtsatd deiermlnatE
$; constatat prin inscris
sutentic (sau prin inscris sub semndturd privatrd gi ?nregistrat la organul iisoal
compeient) constiiuie, tn condiliile legii, titlu executoriu la expirarea teimenului, tn
privinla obiigatiei de resrituire a bunului dat in toca{iune
[alt. 1809 alin. (2) qi (s)
C.civ.].
Dacd, ,,dupd implinirea termenului, locaiarul continud sd delini bunul gi sE
igi

indeplineascd obligatiile fara vreo impotrivire din partea locatoiului, se cinsiderd

,:"!r.i?t! o.lold.Io,caliune, in condi{iile cetei vechi, inctusiv in privinla garanliilor,,
[art. 18'10 atin. (1) C.civ.j.
De precizat e5, potrivit an. 1a9 din Legea nr.71/2011, dispozi{iire art. 1g10
C.civ' referiloare la tacila relocatiune sunt aplicabile tuturor coiltracielor de loca{iune al c*ror termen se implinegie dupd daia intr5rii in vigoare a noului cod civil.
Din dispoziiiile de mai $us, rezu:td cd prin tacita reloca{iune se incheie
un nou
contract de localiune (nu se preiungesc efecrele cerui vechi). Existenta unui
nou
contract presupune implicit gi indeplinirea condiliitor de validitate prevdzule
de
ad. 1179 C.clv. icapacitaie, consimfdmd.nt, obiect elc.).
_ Noul contract de rocaiiune {reinnoit) are acereagic/auze (,,condiliire cerei vechi,')
dar, spre deosebire de localiunea anierioar6,.opereaz| pe duratd. nedeterminatd.
Aceastd caracteristice a locafiunii reinnoite (prin tacita relocaliune) are
drept
consecin{d posibilitatea oricdreia d'ntre pa4i de a denunla unilateral
ncul contract

de iocafiune.
Reinnoirea ioca{iunii (prin tacita relocaliune) va putea fi impiedicatd
de locator
care, anterior expirdrii termenului, trebuie sd notifice iocataru[ui vointa sa de a nu
incheia un nou contract de localiune (fdrd a ii necesarr vreo justificare),
Evicient
c5., in acest caz, locatarul nu poate opune tacita relocafiune (chiar
dacd a continuat
sI ioloseascd lucrui inchiriat).

trq1

lncetarea locagiunli prin reziliere

Atunci cand, fdrd justificare, ,,una dintre pdrlile contraciului de locatiune nu ?gi
execuie obligaliile nascute din acest contract, cealattd parte are dreptulie a reziiia
localiunea, cu daune-inlerese. dacd este cazul,' (art. iB17 C,cir,,).
De regul*, rezilierea localiunii pentru neexecutare trebuie sd aib6 ca temei
neincieplinirea unei obtigalii principale (de exemplu, schimbarea destinaiiei lucrului,
neplata ohiriei etc.), gi nu a unei obliga{ii mai pulin imponanielll. ca excepjie, in
cazul contractelor cu executare succesivd, creditorul are drepiul la reziliere, chiar
dac6. neexeeutarea este de mied insemndlate, insd, are un caracter repetal
iart. 1s51 alin. (1) C.civ.l.
Rezilierea trebuie dispusd de instanfd, dar va putea opera gi de drept, dacd
p6r'lile au stipulat un pact comisoriu expres ?n acest sen$
[art. 1553 alin. {1} c.civ.j.
Reziiierea contractului poate ii gi declaratd unilateral dE panea indreptFt\it6, prin
notificarea scrisd a debitotului alunci cdnd: pdrlile au convenit astfel, cand debitorul
se aflS de drept in lnt&rziere ori cdnd acesia nu a executat obligalia in tormenul
fixal prin punerea in intArziere {art. 15F2 alin. (1) C.civ.J.
?n cazul de mai sus, declarafia de rezoluliune $au de rezili*re trebuie fdcutd in
termenul,",

de prescriptie prev6zut de lege pentru actiunea

corespunz6ioare

acestora''r.
4.

incetarea localiunii prin disirugerea {pieirea} lucrului

Potrivit ar1. 1818 aiin. {1} c.civ.,,,dacd bunul sste distrus in inir.egime sau nu
fi folosit potrivit destinaliei stabilite, localiunea ?ncereaz& de drept".
Asltei, pierderea total5. sau pafiiai5 a lucrului inchiriat duce la incetarea locatiunii,
indiferent dacd pieirea a fo$t cauzatd de forta rnajord ori de culpa p6rtito/s],
deoarece iocaiorul nu mai poate asigura locaiarului lolosinia normald a a"estuia.
Fste asimilatd distrugerea material5 a luerului. dal gi orice ana imposibi$tate de
a se folosi lucrul {de exemplu, rechizitionarea, exproprierea sau confiscarea lui).
lncetarea locatiunii se va produca diferii, dupa cum pieiiea este totali. sau

mai poate

pariiale:
a) dacd pielrea lucrului a fost tofala', contractulesfe desfdcur de drept, deoarece
nu mai poate {i asiguraid folosinla acestuia;
b) dacd pielrea lucrului este numai parliald., locatarul a,'e un drept de optiune

intre a cere a schdere a chiriei proporfionald cu pierderea suieritd sau reziliorea

contractului-

-^^fl
199,J.

A se.vedea v. sTorcn, Rezoluiiunea Fi rczilierea cantraclslot civ;ie, Ed. Ali, gucuregii,

p 74 gi urm-

l'r Potrivit dreptului comun, in toate fazurile, declaralia de reziliere se inscrie in carrea
qrE ori, dupi caz, in alte registre pubiice, pentru a fi opczabild ter;;ior
[art. l ssi aiin. (3i

"
flnf

C.civ.l.

jllA

se vedea T.S., s. civ-, dec. nr. 2628fi982 in R.R.D. nr. 7/J9BB, p,

64; C.S.J.,

com., dec. nr. 7560/2003, in Dreptut nr. 6/2009, p. Z4B.

s.

pieirea lucrului s.a datorar,,culpei uneia dintre pedi, aceasia este tinuiE gi la
. .'tt'?uqa
plata
de daune-interese, pentru acoperirea prejudiclului $uieiit d; cealalrE parte", prin incetarea contractului; a se vedea D. Mecover, l.E. CADA$lu, op. aiL, p. 1Sg.

lnstitutij

de drept civ:l

V. Contracte speciale

Atunci cand bunul a fosi ,,doar deteriorai", Ioca{iunea continud, iar locatorul
(proprieiarul) este obligat s6 efeclueze toate reparaliile care sunt necesare pentru

a meniine bunul in stare corespunzatoare de intrebuinlare pe toata durata

ioca_

liunii, conform destifta,tiej stabilite [arr. l ZBB alin. (1] C.civ.

ln ioate cazuriler in care imposibiJitatea totali sau pa4iale de folosire a bunului
este fotulte, locatarul nu are drept la daune-intefese
1art. ietg alin. (4) c.civ.l.
5,

i*cetarea loealiunii prin desfiinlarea {desfacerea} titlului locatorului

Poirivit art. 1819 arin. ('1 ) c.civ., alunci cflnd titlul (dreptul) locator$lui esle
desfiinrat in baza principiului resaruto
iure dantis resotvitui jus' accipientis, con-

tractul de locafiune rnceteazd de drept, deoarece rocatorur nu mai poate

asigura
locatarului tolosinta lucrului. De exemplu, in caz cle revocare, nulilate
sau cand
titularui d'eptului a fosl evins de un iert printr-o actiune in revendicare.
soiuiia este aceeagi indiferent dacf;. se ciesfiinleazd ori se deslace titlul loca-

torului.

ca exceptie, gi dupd desfiinlarea litiurui rocatoruiui, contractere de rocaliune

rdm4n i'alabile (,,9i continuE sd produc5 efecte") pe durara
stipuratd de pdrli, fdrd a
se elepigi un an de la data destiin,idrii titrurui, insr numai dacE
focaiarut a fost de
bund-credinld la incheierea localiunii
[art. 1819 atin. (2) C.civ.].
Poiiivit art. zl5 alin. (2) c.civ., locatiunile de imocile incheiate
de uzuir-uctuar,
inscrise in cartea funciard., sunt opozabife proprietarutui sau mo$tenitorilor
acestuia, dupd siingerea uzufructurui prin decesur sau, dupd
caz, incetarei existentei
juridice a uzufructuarului, pi{n[ ra irnprinirea termenuiui
ror, dar nu mai *r[*ou'I
ani de ia inoelarea uzufructului,
Reir:roirile de inchirisri de irnobile sau de arenddri fdcute
de uzufructuar-gi
inscrise in cartea funciard inainte de expirarea conti.actelor
iniliale sunt opozabile
proprietarului $i mogienitoriror sdi pe o perioada
de cer murt 6 luni ori, dupi caz, de
un an, oacd ra data stingerii uzufructuiui nu au fost puse
in
fn niciun
caz, lacafiun_ire nu pot dura mai murt de 3 ani da ra daia stingerii""*"ui**
uzufrucrurui.
ln cazul in care uzuiructur s-a stins prin expirarea termenurui, rocaiiunire
ince,
teaz{, ir, toate cazuriie, odatd cu stingerea uzufructului
farr.715 ai.- t+i c -i" r
6. Efecteie instrlinfirii tucrului inchiriat prin acte intre vli
Fotri,ril art. 1 81 1 c.civ., atuncj cand locatorul vinde lucrul inchiriat,
cumpardtorul
est dairr s5 respecte localiunea incheieti anterior, dupfi cum
urmeazd:
a) in tazul imobileior inscrise in cartea funciard., dacii locatiunea
a fost notatd ln

carlea iulciari;
b) in cazui imobileJor neinscrise ifl cadea funciard, dacd data
certd a locatiunii
este anierioar& datei certe a jnstriindrii;
c) ?n cazul mobireror supu$e unor formaritdfi de pubricilate, dacr Jocalarur a

indeplinil aceste formalit5li;

d) ?n cazur ceioriarte bunuri mobire, dacf, ra data instreinarii bunul se afra in
folosinta locatarului.

Dac;i insd, pdrliie {locatorul gi locatarul) au ccnvenit astfel, }ocaliunea

incet+aud

in cazul instrdindrii bunului dat in locatiune. ca exceptie, localiunea rEmdne opo_

zabild dobAnditorului chiar gi dupd ce locaiaruJui i s'a notificat instriinarea, peniru
un termen de doud ori mai mare decdt cel care s-ar fi aplicat notificdrii denunidrij
i
coniraciului lari. 1812 alin. (l) C.civ.j.
Locatarul ciruia i s-a comunicat incetarsa contraclului, in conciiliile de
mai sus,
nu are drept la despdgubire (nici ?mpotriva locatoruiui, nici impoiriva dobandi_

iorului).

Atunci cand rocaliunea ii este opozabird, dobdnditorur se subrogd in

icaie
drepturile pi cbligaliile locaroruiui, iar locatorul inilial rdmane rrspunzldtor pentru
prejudiciile cauzate locataruluj anterior ?nstrdindrii

(i*. tets

G.civ.).

cand iocalarul bunului instrdinat a dat garanlii locatorului pentru indeplinirea

obligaliilor sale, dobinditorui se subrog6 in rireptuiire izvorand din aceste garaniii.

Plata aniicipatd a chiriei sau cesiunea creantei privind chiria este valabljh
numai
dacd, inainie ca instrdinarea sd devind opozabili locatarului, au fcst
indeprinite
formalitdliie de publicitate prin inscrierea Ia arhivE sau, dupd caz, in
cartea {unciard, in funclie de obiectul iocafiun]i, ori dacd plata anticipatd sau cesiunea
a fost
cuncscui5 de dobAnditor pe altS cale (art. lglS C.civ.).

Secfiunea a V*a, Fsrticularitdfile fnthirierii locuintei

1.

tnciririorea locuinlei

varietat a contracturui de iacaliune

inchirierea locuinlei

este coniractul prin cara locatorul iransmite chiriaEului

,.
iolosin{a temporard a unei locurnre, in schimbur unei
sume de bani, numitd ch're.
c"gt ce deosebegte coniractui de inchiriere a rscuintei de contractur de
rooafiune. (de drept comun) este obiecrul sdu specific, gi anume trpruiipn tocativil
(locuinla) transmisi in foiosinli cu ptar*.
contractul de ?nchiriere a locuintei nu este un contraci distinct (indeperrdent),
ci
o varietate a contraclului de focafiune. in consecinld, acestuia ii sunt
aplicalie dispozillile speciare ale regisraliei rocative gi, in compretare,
cere are drepturul comun
referitore la locatiune lart. 1Z7B alin. (2) C.civ.l.

Reglemantarea

speciatd (permanenti gi consistenid) de care beneiiciazd

coniractul de inchiriere a rocuinlei igi are temeiul in importanla
covargitoare pe care
obieciul acestuia, locuinJa, o are in viata omuiui.
Potrivit

nollar dispozi{ii ale codului civil, domeniul de aplicare al ciispoziiiiior

speciaie ce privesc inchirierea rocuinteror se exlinde gi asupra
ncnirierii spi'iiii,r
deslinate exercitdrii aclivitd!ii unui proiesionistlar't. fi?6 atin. qS; C.civ.lrrJ.
Principalele actele normative care roglementeazd inchirierea locuinielor
sunt:

reJinerea fa{a de utilitatea asimilSrii inchirierii spaliitor desrinate exer^,.=ll t",-lf:*rim

c$aflt
acrrvrtaltr Frclesioni$ti{or, urlui domeniu a$a de padicularizai cum este ?nchirierea
locurntel..ln acesl context, precizArn cd in toate societdlile civilizate, raponurile
de inchiriere

sunt strict reglemontate {in special pentru asigurarea proiec{iei chiragului)-

;ial:1
,'il
I

institutii de drept civil

_ Codul civil, Cartea a V-a, ,,Despre obligalii',, Titlul lX ,,Diferite contracte Spe"
particulare in
ciale", Capitolul V ,,Contraciul de locafiune", Seciiunea a 2*a ,,fieguli
'1824-1
835;
materia inchirierii locuinlelor'', art.
- Legea nr. 114/1996 a locuinfei, cu modi{icdrile 9i completarile ultelioare Fi
-o,U.G.nr.40/lgggprivindprotecJiachiriagilor$i$tab]lirachirieipentruspa.

tiile cu destinaiia de locuinte, cu modificarile 9i completdrile ulterioare.

2. formarea contractului
A, Pdriile contractante
Contractul de inchiriere a locuiniei se incheie intre locator 9i chiriag'
Locatorulpoate fi o persoani iizicd, a persoand iuridicd sau chiar sfafu/ ori o
unitate administraliv-teritoria/d. De regulS, localorul este 9i proprietarul locuin1ei
lnchiriate, Locatorul poate fi in$a $i fltularul unui alt dreet real sau al unui drept de
creanl4, deoarece inchirierea nu esle transiaUva de proprietate
in cazul iocuinlelor proprieiatea siatului sau a uniidlilor administraliv-teritoriale,

contiactul se incheie de persoana juridicd ce are imobilul

exempiu, DAFI in Bucuregli).

in

administrare (de

Chiriaput (locatarul) este persoana care, ca urmars a incheiedi valabile a contractului de inchiriere a locuinlei, dobfrndegte dreptui de tolosin|& temporare a
ace$teia.
Persoana care incheie contractul, chiriagul, mai este denumil 9i fitular al can'
tractului de inchiriera (sau beneiiciar, potrivii Legii nr. 114/1996). Contractul poate
fi insd, incheiat de rnai multe persoane in calitate de chiriagi, caz in care ele devin
catitularc ale contractului de localiune 9i rf,spund impreund de exercitarea obligaliilor Iocative{"1.
ca exceplie, dreptul {ocativ se poate dob*ndi qi de alte per$oane (dec6t litularii
'impreund cu chiriaqut, caz in care vor fi iinute solidar
de contract), care ,,pot locui
oU acesta, pe durata folosintei exercitate, peniru oricare dintre obligaiiile izvorflte
din contract" lart. 1832 alin. (1) C.civ.]r"r.
S. Locuirrla inchiriatd

obiectul contractuiui de inchiriere este dublui locuinia inchiriatd $i chiria'

Poirivit art. 29 alin. {3) din o.u.G. nr. 40/1999, suprafala utlid a locuiniei este
formatd din suprafafa tpcuibitd impreuna cu supiafala dependinfelor'

V, Coniracte speciale

Dependin{ere sunt ,,incdperire care, prin funcliunire ior, asigur&

foiosirea cores"
punzatoare a rocuinlei, gi anume; antreu, tindd, vestibur, nii,
uuirnJi,
buciiErie, chicinetd, oficiu, debara, cimard, cameri. de baie, vt;c, spaatorie,"u,o*r,
usca_
torie, pivnta, box6, rogie, terasi gi magazie din zid'lar1, 28 arin,
{2) din ordonanfdJ.
Nu fac parte din caiegoria rocuinlei (care, in accepliunea
Legii nr. 114/ig96,
pre$upune o crddire in care per$oana rocuiegte continuu)
*asej" c* vacan!6,
defrnite de lege ca locuinfe tefirpofare destinate odihnei gi recreeriirlr.
Hezuitd cd dispozitiire Legii nr. '1 14i1996 regrementeazd excruslv
raporiuriie
juridice ciintre locator 9i chiriag ln vederea satisfaeerii
cerinlelor de locuit'ale unei
percoane aau familii {celelalie bunuri Tnchiriate, ce depEgesc
aceasta cerinja, iiind
supuse dreptului cornun in materiei4).
Chiria este obiectul orestaflei chiriagului gi un eiernenf esen;ia!
al eontractului de

inchiriere (datorite caracte!.ului sdu oneros).

chiria pentru locuintele proprietate particulari a persoanelcifizice sau juridice
se stabilepte prin negociere intrc proprletar gi thiriag, cu ocazia iilcheierii
contractului ds inchiriere [art, SZ atin. (t ) din O.U.G. nr. 40/1999J.
. cl'jiii" pentru rocuinlere care apariin dorneniurui pubiic sau privat ar staturui ori
al unitdliror administrative aie acestuia, precum gl pentru locuiriele
de intervenfie,
locuinfele de serviciu gi cdmineie pentru sarariafi are
societdli;oi comerc;are, companiilor gi socieidtilor nationale gi regiiror autonorne
se calcureezd porninclu_se de

la un tarif de bazd lunar, in funclie de suprarala

nanldl.

uti{[a*.

p6 arin. (1) din ordo-

Niveiur maxim ar chiriei.pentru rocuintere de mai sus (incrusiv

tersnur aferent) na
poate depdgi f s% din venitu! net runar pe familie,
incazui in car-e venitur mediu net
iunar pe membru cle famirie nu depa$$re sarariur mediu
ner runar pe u"ono.ni*'"t.
famiiie, ?n intelesu.l orOonanjeide urgen.ld, se infetege
solul, sofia, ccpiii,
-lri.7soliror, precum gi grnerii,
pdrin[ii
nurorire gi colii; acestora, daci l0cuiesc
ai gospodhresc impreund.

chiriagul esle obrlgat sii *duc6 ra cunogtinta proprietarului.

in termen cie s0 de
..
zile, orice modificare a venitului net lunar pe tamitie,
ce naturi sd determine mdrimea chiriei, sub sancliunea rezirierii contracturui
1art.,31 aiin. 1ay .:in orJonanlel.
De mentionat cd a{. 35 alin, (5) interzice reziierea
contractui*i de inchiriere sau
evacuarea
pe mariv cd acesta nu esle de acord cu majorarea
chiriei.
.chiriagurui
de neinJeregeri privind cuaniumilr chiriei, ritigiui se sciutioneaza
_.|n."1t
c* I,ro*catoria in a c6rei
raz6 este siruar5 rocuinla (art.42din o.u.G. nr.

ioltsge).

Suprafala iocuibitb cuprinde supratala dormitoarelor 9i a camerei de zi'

1'l potrivit regulilor care guverneazE obligaliile cu pluralilate de subiecte, in principiu'
obligaliile chiria$lor sunt coiiuncte (divizibile), afara de cazul in care, convenlional, s'a
oreu5zul soiidaritatea inlre debitori; a se veciea FF. DFAK, op cit., p. 230'
l2i incetarea, din orice cauza, a contractului de lnchiriere, precurn gl hotdrArea judecdto'
rpesce de evacuare a chiriaqului sunt de drept opozabile 9i se executE impotriva tululor
persoaileJor care locuiesc, .u tittu sau fir6 titiu, lmpreund cu chiriagul fart lB32 a]in. (2)
C,civ.l.

flA

se vedea C. Toaorn, op. cit. {Z(tail,

p.

172.

'.' ue exemplu, dispozitiile Legi; n!-, 114lj996 nu sunt eplicar)lle

.tut. are
ca obiect
lsrismului.
i3l

in cezui in care contrac-

un arr imobir, cum ar fi curtea sau gutuiuiinihiiiui

p"#r'p*[*-"

""t*

in cazul in care venitul net.lunar pe membru cie familie

se situeazd inlre venitul mediu
lunar pe economie $i dubrur acesiuia, nivetut maxirn
ar chiriei lufiarc nu poate depe$i
'et din veni(ul net tunai pe familie (ad.
25%
Sir.

ItrC"

jnstitutii de drept civil

V, Co:ltteCt speciale

Fcrrna contractului de inchiriere

451

- O.Lj.G. nr. 40/1999 a instituit rioud categorii de proroEdri legale.. operanle de

drept gi facultatlve iambele pe termen de cinci ani)rli. prorogar*" ,,de irepi', a
cbligat deopotrivd pdrlile contractante sd preiungeascd efactele contractulul, in
schimb, prorogarea,Jacultativd" a abtigat numai Jccatorul
avind posibiii_

Coni;'actul de inchiriere al locuintei este un act consensual. Potrivit uzantelor,

conlractul trebuie sd cuprindd: adresa locui*lei, suprafafa iccuibilE gi doiSrile,
suprafala cu4ilor gi a gr5dinilor, valoarea chirioi lunare gi modul de pfat*, obligaliile
phrtilor, locul primirii gi restituirii cheilor, inventarul obiectelor pi al doi5ritor, daia
intrdrii in r/igoar gi durata, folosinta phrtilor aflate in coproprietate, persoanele care
vor lccr.;l cu titularul coniractului etc.
Prin grija proprietarului, ?n termn de 15 zile de la data semndrii de c5ire pd,rti,
conlraclill lrebuie inregistral la organele iiscale teritoriale [art. 9 alin. (2) din o u.G.
nr.40/i?991.
Forma scrisd gi inregistrarea la organele fiscale leritorlaidll este cer.ulr numal
ad probationem ilipsa inscrisului neafectdncj validiiatea contractului).
De reguld, proba cu martari nu poale fi admis6.. Ca exceptie, in doctrind s-a
aprecial insd cd proba cu martori sau prin prezumiii poate fi admis5 in cazul i*
care coi-ltractul este Tn curs de xecutare gi dacd exista un Tncput de dovad{

{chiriagul
tatea de a se manifesta liber in legdturd cu soarta contractului).
* o.u.G. nr. 8/2004 a intervenit cil o noud prorogare legal;{, prin care conti"actele de inchirjere pentru soaliile cu destinatia de locuin!6 care se aflau in proprie_
tatea statului sau a irnitdfilor administrativ-teriloriale, s-au prelungit de drepi penii.u
o perioadd de 5 ani.
Poirivii uliimei reglementlri, prin o.u.G. nr. 4412009, ,durata contracteior de

fnchirlere privind suprafelele locative cu clesiinalia do locuinte, din proprieiaiea

staiului sau a unitdtilor admiflistrativ-teriioriale" s-a prelungit cu s ani de ia daia
intrdrii in vigoare.

b) Reinnoirea contracturui de inchiriere presupune dreptul chiriaguiui de a incheia un nou contract, in condiiii similare gi pentru aceeagi perioadh, dac6 pdriile

scrisE {de exemplLi, o chitanlA de plaid a chiriei}tz],

lr/eniiond,m insi c6, poirivit dreptului cornun in materie (contractul de localiune),

nu modificd prin acord expres durata inchirierii.

Ralnnoirea contraclului de inchiriere se aseamdndcu taclta relocatrune si este

cunoscutS in doctrinF ca,,reiccatiunea de cirept cornllfl".
intre reinnoirea contractului de inchiriere relocaiiunea de drept comun exist5
si
gi deosebiri, atat prin dispundtorul lor, dar mai ales prin efeciele
lor, fn sensui cd.,
de regulS, relnnoirea ?nchirierii locuinlei opereazd pe acelapi termen (dacd pdriile

forma auteniicd gi pubiicitaiea sunt deierminante, in executarea obligaliilar pi a

cotif$c!elor dintre chiriagi- Astfel, ,,contractele cie locatiune incheiate prin Tnscris sub
semnfrtijid privati care au fost inregisliate la organele fiscale, precum pi ceie
ifichsiete in formd autenticd constituie titluri axecutorii penlru piata chiriei la termenele oi in modaliiitile stabilite in contract" {art. 1zs8 c.civ.}. Tot astiel gi in cazul
ccnflictiti!; ciintre iocatari, prevlzut de an. 17gZ C.civ.

nu rnocilicd expres durata reinchirierii), spre deosebire de relocatiunea

de drept
cornun, care are drept consecinfii incheierea unui nou contract de locatiune,
cu
aceleagi tlauze, dar pe duratd neo'efermnard
{oricare dintre pdrli putand'denunla
uniiaieral noul contract de localiune).
Reinncirea coniracturui de inchiriere este o reloca,fiune legatd,
deoarece esie
rodul vciniei legii (gi nu a pd4iior contractante).
Prin relnnoirea contractului de inchiriere se incheie Ltn nou contract
de inchiriere.a locuintei {deci nu se prerungesc e{ecteie contracturui anterior
incheiat, ca in
cazul prorogdrii legale). Fxistenla unui nou (ali) contract are importantd,
deoarece
presupune indeplinirea {reindeplinirea} conditiitor de validitat
la momeniul incheierii lui (potrivit art. 1179 C.civ.).
De precizat ck noul cod civit nu mai reglementeazd reinnoirea legald
a inchirierii locutryetor(ar1. 14 gi unn. din o.u.G. ni. aoltsss iiind expres anro"gatel.
Vechile clispoziiii au fost iniocuite cu ,drepruf de preferinld at ihiriagului ta
-inchiriere"
{s.n.), in temeiul edruia chiriagui are priorltate, in condifii egale, la perfectarea unui nou contract de ?nchiriere a locujntei (a{. 1g2B C.civ.linr. "

3. Drireta inchirierii locuinlei deterrninat5r prin consens, dar $i prin lege

Hlementul limp este cie esenla inchirierii, intrucat contraciul este cu execulare
succesivi. Termenul contractuiui se stabilegte, de reguld, prin acordul pdrlilor
{nu

prin voi;'.ia legiuitorului)i3l

Av&nd in vedero $onsibilltatea domeniului de reglementare, legiuiiorul a intervenit deseori, prin dispozilii menile sd stabileascd ex lege raporturi de jnchiriere a
locuinte.:rMadalitaliie prin care peryile pot intra in rapofturi de inchiriere abtigatarii sunt:
prorogarije, reinnoirile gi incheierile foqate aie contractelor de inchiriere.
a) Prcrogarea legald reprezintd prelungirea efectelor contractelor de inchiriere a
locuintei, orin dispozilia iegii. Pe scurl, intervenlia legii s-a rnanifestat prin urm6toarele acte normalive:

lrj A se ve.tea A.i.

fuc,l, Fr-. fuca, Conltruclia, inchirlerea gi administrayia tocuinfelor,
.
Ed..All 6c:k, Bucuregti, 2O0O, p. 77.
i'' Airnci cand coniractul verbal incheiai ste in curs de executar, neinlelegerile cu
privire la:rrrrie se pot rezolva prin expe$ize; a se vedea Fn. DEAH, op. cit., p. ZB3.
L'r
SE:e deoseb;re de legislaliile strAine, Legea nr. 1i4i1996 nu prevede,,o durati minF
malA"; a se vedea Fn. DEnr, ap. cit., p.237,

ttl Menliondm cE nurnai aplicarea prorogarii poate

fi iacurtativd (l&sat6 la aprecieiea
chiriagrlui), nu gi proragarea in slrle (care nu poate fi decgt legaH).
F Potrivit art. 1-828 alin- (2) c-civ.,
,,ciispoziiiile referiioare ia exercitarea dreptului ds preemp]iune al cumpdratoruh-u suni aplicabile in mos' oorespuneetor"
9i in cazul dreptului de
preferinta al chiriagului. AvAnd in vedere ineflcienfa exerciterii dreoiu{uj de oreemotiune la
vanzare, ne exprirndm reiinerea fa{d de ccnseciniete iui ta inciririere! rocuinlei

iI

:-i.gzryiiilr'

lnstJtut!i de drept civil

V. Contracte speciale

Potrivit art. '132 din Legea nr. 71/2011, dreptul de preferinlE al chiriagului se
aplici pentru orice contract de inchiriere incheiat in legdtur& cu aceeagi locuintd

O dispozilie specificd privegte lolosirea pdr1iior gi instalaiiiicr comune aie

ciidirii.
caz in care chiriagii au dreptul ,,de a intrehruinF pe4ile gi instaiatiile oe totosi;ti
comt"lnd aie ciddirii potrivit cu destinalia fiecdreia", dar gi ollligatia,sd contribule
ia
cheltuielile pentru ilumlnarea, incalzirea, curdlarea pdrlilor gi in$talaliilor de folo_
sintE. comunE, precum gi la orice aile cheltuieli pe care i*gea le stabilegte in
sarcina lor {ad. 1829 C,civ,).
Potrivit afi. 1826 C.civ., in cortractul de inchiriere a locuinlei este consideratd

sau cu o parte din aceasta in urmdtoarele tsrmene:

- dupb cei muit 3 luni de la incetarea inchirierii, dac6 duraia acestsia a tost mai
mare de un an;
- dupd cei mult o lund de la incetarea inchirierii, dacd durata a fost mai mare
sau egald cu o lund;
* dupa cel mult 3 ziie de la inceiarea inchirierii, dacb durata acesteia a fost mai
micd de o lun6.

nescrlsd. orice clauzd in temeiul cEreia:

- chiriagul este obligal si ?ncheie o asigurare cu un

instaiaiiilor, obiectelor gi dotdrilor aferente pirlilor camune ale imobilului;

* chiriasul se oblig6 sE recunoascE sau sd pl6teascd in avans, cu titlu de reparatii locative, sume stabilite pe baza estimdrilor fdcule exclusiv de locator;

intre proprietar gi persoana care ocupd efectiv locuinyiilt.

Deosebirea principald dintre reinnoirea contractului gi incheierea forlatd constS
in aceea ce. in cazuj acesteia din urmd, ?ntre pdrlile obligate de lege sd perfecteze
contractul nu au mai existat raportuti de inchiiere anteioare (cu privire la acelagi

De exemplu, in lemeiul art. 4 din O.U.G nr, 40/199S peniru imobilele redobAndiie de fogiii proprietari sau de mo$tenitorii acestora gi folosite la data cererii de
retrocedare de unitdti de invdldmant, de agezdminte social-culturale sau de institulii publice, prcptietaru{ este obligat sd incheie, Ia cererea tocatarului, uti contract
de inchiriere pe o duratd de 3 ani,
Rezultd cd incheierea fo4ate a contractelor de mai sus esie, totugi, facultativ

5. Subinchirierea, cesiunea inchirierii locuinlei 5i schim,rul de !acuinle

Potrivit art. J833 c.civ., ,,chiriagu! poete ceda contractul de ?nchiriere a locuiniei
sau subinchiria locuinta".

a) subinchirierea locuinlei esta un contract prin care locararui

operantd (decarece este conditionatE de cererea chiriagului).

(chiriagul)

transmiie altel persoane numitd subchiriaE dreplul de folosiftla temporari asupra

lucrului {inchkiat de la locator), ?n schimbul unei chirii.
subinchirirea se face numai cu acorduf scris al lacatorutui
iart. 1 833 c. civ.).
subinchirierea produce aceleagi etscte ca orice subloaaiiune. Astfel, subchiriagul se afi6 in raporluri juridice exclusive cu chiriagul,
,,nepuiiindu-se prevala de
niciun drept impotriva proprietarului, iar dreptui sdu locativ inceteazd odafd
cu
incetarea drepturilor chiriagului plincipal{1}.
ln scopul protejdrii locatoruiui, ,,rn lipsa unei stipillatii contraj"e, sublocatarul
rdspunde solidar cu chiriagui pentru obiigaliiie asumete
fald de iccator prin contractul
de inchiriere" (art. 1833 C.civ.).
subinchirierea consimtita de chlriag inceteazd ?n termen s0 dezile de la data
inregisirdrii decesului sdu (deoarece inceteazd conlractul de inchiriere a locuintei
incheiat cu proprieiarui),
ca exceplie, descendental gi ascendentii chiriagului pot apia pentru cantlnuaree
contractului de inchiriere, pane la expirarea duratei lui (dac6 eu fost mentioneti in
contract sau daca au locuit irnpreunh cu chiriagul)!?1. in acest caz, mogtenitorii chiriaguiui ,,desemneaz6 de comun acard persoana sau persoanele care semneazd
contractul de fnchiriere in lcoul chiriagului decedai", iar in cazul in care acegtia nu

4. Fxecutarea contractului de tnchiriere a [ocuin]ei

Frin perfectarea contraclului ce inchiriei-e se transfera dreptul de folosinla al
locuinlei de la proprietar ia chiriaq gi se creeazd obligafii ?n sarcina pdriilor.
obligaliile pdrlilor in contractul de inchiriere a locuinlei corespund drepiului
comun (coiltractul de locafiune)^
in iemeiul scopului urm6rit de chiriag la incheierea contractului, locatorul trebuie
sd asigure folosinla lucrului pe toatd durala localiunii (obligatie generald de a face,
cu caracter succesiv).
Pentru asigurarea lolosiniei lucrului, potrivit art. 1786 C.civ., locatorul arc tei
abliga,tii principale: a) obligatia de predare a lucrului; b) obrtigatia efectudrii repara{iitor capitale gi c) obligatia de garanliel2i.
Polrivll art. 1796 c,civ., principalete obtigatii ale chiriagului sunt: luarea in primire a bunului dal in locafiune, plata chiriei, folosirea bunului cu prudentd, diligen{d
gi potrivit destinaliei sale, precum 9i r+stituirea bunului (la tncetarea contractului).
FL.

locatorul este indrepta{it sE diminueze sau sd suprime, frrd contraprestatie

echivalentfi, prestafiile la care s-a oblig*t prin contract.

obiect).

se vedea A.l.

asiguiitor impus de locaior;

se prevede rdspunderea solidard sau indivizibilE a chiriagilor din apartamenie

diferiie situate in acelagi imobil, in cazul degraddrii elementeior de constructii gi a

c) incheierea foryafi a contracielor de inchkiere a locuinlelor presupune ineheierea, priil efectul legii, a unui contract de inchiriere, pe duratd determinatd,

iliA

, co

op, clt., p. BB.

TucA,
TucA,
ia Aldturi de obliga.tiite
de mai sus, doctrina francezfl aminte$te 9i obligalia de eecuritate
a locatorului {de exemplu, obligalia de a furniza chiriagului documentatia de utitizare corecti
gi eficace a centralei termice); a se vedea A, BNA8ENr, Dtoit civi!. Les contrats speciaux
eivil et camerciaux, 5e 6dilion, Montchrestien, paris, ZO0i, p. EJO-ZBZ.

t'l A se vedea FL. Mo1ru, op.

ctt.,

p.

9i soful supravieluitot
. '''-Tot_astle{,
riere
323 aiin. (3) C.civ.].
[art.

o$M

1gA.

poate opta pentru contiouarea coiltractuiui de inchi-

ll.if.:
.,lrF
1::

4hll

lnstitutii de drept civil

:r

,t

V. Contracte speciale

::!:t!!

45L

,i!1

,i:ri

ajung ia un acord ?n telmen de 30 de zile de la data inreglstrerii decesului chiriaqului, desemnarea se iace de citre locator'' [art. 1884 alin. (3) C.civ.].111
Contfaclul de subinchiriere, incheiat cu respeclarea prevedoriior legale, se
inregistreazd la organele fiscale teriloriale (prin grija chiriagului).

airibuit
unuia dinire soji, lindnd seame, in ordine, cie interesul superior al copiilor minori, de
eulpa in desfacerea cdsdtoriei gi de posibilitd,tile locative proprii ale fogtilor soti
[ar1. 324 alin. (1) G.civ.].
Solul cEruia i s-a atribuit beneficiul contractului de inchirlere esfe dafoi sd
pldteascd celuilatt soir o indemniza{ie pentru acoperirea cheltuielilar de instalare
intr-o altd lacuinld, cu exceplia cazului in care divorJul a iost pronuntat din culpa
exclusivE a acestuia din urm6. DacS existE bunuri comune, indemnizafia se poaie
imputa, la partaj, asupra cotei cuvenite sofului cdruia i s-a atribuit beneficiul
contractului de inchiriere.
Atribuirea beneficiului contractului de inchiriere se face cu citarea locatorului gi
produce eiecte fa!5 de acesta de la data cgnd hotfirarea judecitoreasc& a rlmas

b) cesiunea inchkierii /ocurnJer'este un contract prin care chiriagul transmite, cu

tit{u ofleros sau gratuit, drepturil $i obligaliile sate clintr-un contract de inchiriere a
locuiniei unei te(e persoane (care se va subroga chiriagului, intr&nd in rapoduri
jriridice :irecle cu proprietarul).
cesionarea inchirierii are drept consecinJ{ prinuipala modificarea rapartului de
inchiriere prin schimbarea chiriagului cu cesionarul.
Cesiunea locatiunii de cdtre chiriag poate fi {gi ea) totatd sau pagiatd.
ca gi in cazul subinchirierii, cesiunea se iace numai cu acordul scris a! lacatarului {a*.. 1833 C.civ.).

deJinitivS.

c) Sthimbul de ioculnte intre chiriagi poate fi realizat in conditiile dreptului comgn,

ca a dubid ceiune de contracte {de ?nchiriere a locuinlei). Fvident c6 schimbul de
locuinle nu poale fi realizat fHrfi. acordul scris al locatorilor (art. 1gB3 C.civ.)Schirrbul de locuinle poate fi numai voluntalz].
ln prircipiu, schimbul de locuinle poate avea loc ?nlre doi sau mai mulli chiriagi
din aceeagi clddire, din cldciiri dlferite, din aceeagi localiiate sau din localiteti diferite, Nu excludem nici posilrilitatea ca schimbul s{poatd avea ca obiect locuinte djn
fondul Ce $iat, pe de o parte, cAt gi o proprietate pariicularA, pe de altd padelsl.
ca e{ect al schimbului de locuin{e voluntar, se realizeazi o cesiune de contract
reciprc'-J (intre cei doi chiriagital).

Dispoziliile de mai sus sunt apiicablle gi in cazul in carc bunu! este proprietalea
comunA a celor dof soy, atribuirea beneficiului locuinfei conjugale producand efecte
pAni la data rHmdnerii definitive a hotdrdrii de partaj [ad. 324 alin. (4] C.civ.l.
7. ?r'tcetarea

contractului de ?nchiriere a locuinfe!

Deoarece inchirierea iocuinleior este nurnai o varielate a loca,tiunii, potrivit

drepiului comufl, ea inceteaze prin: denunfarea unilaterald, expirarea termenuiui,
rezilierea contractului pentru neexecutarea obligaliilor, pieirea lucrului, desiiintar'ea
ori desiacerea titlului locatorului, instrdinarsa inter vivas a lucrului inchiriat.
Vom prezenta, in continuare, cele patru cauzs de incetare a ?nchirierii locuin,telor cu privire la care noul Cod civil are dispozilii speciale.

6. A'lribuirea csntractului in caz de divor!

a) Expirarea teffienului inchirierii. La implinirea iermenului, contractul de inchiriere a locuiniei inceteaz* de drepi, f5rd vreo tormalitate, iar chiriaguf este obligat
sd pdrdseascd locuinla.
De precjzal c6, in materie locativ4, expirarea termenuJui nil atrage direct $i
incetarea raporiurilor locative, intrucdl pot interveni modatitdlile prin care pdr{iie
intrd in raporluri locative obligaiorii (prorogdri, reTnnoiri sau incheieri fo(aie).
De asemenea, la incetarea contractului de inchiriere a locuinlei, chiriapul are, in
condilii egale, un drep{. de preferinld, la incheierea unui nou contract locativ. Ca
exceplie, chiriagul nu poate uza de dreptul de preferinli, ,,atunci cAnd nu gi-a
executat obligaliiie nescute in baza inchirierii anterioare" [art. 1828 alin. (1] C.cir.,. j.

in cazul in care locuinla este dslinutd in temelul unui contract de inchiriere,

fiecare s*{ are un drepl locativ propriu, chiar dac6 numai unul dintre ei este tituiarul
contrac::ului ori contractul este incheiat inajnte de cdsdtorie [art. ga3 alin. (1)
C.civ.l.

in caz de deces a{ unuia dintre soli, solul supravieluitor continud exercitarea

drepiului sdu locaiiv, dacd nu renunlx in mod expres ia acesta, in termen de 30 de
zile de ia data inregistrdrii decesuiui fostului so! [art. 32S atin. (S) C.civ.].

De precizat cd dispozitiile art. 32s c.civ. $unt aplicabile contractelor cie

in vigoare a noului cod civil (art. aj din Legea

inchiriei-e incheiate dupr intrarea

t|,
^r

La desfacerea cdsEtoriei, dacd nu este posibiid foiosirea locuintei de cdtre anrbii

sof Si ace$tia nu se inleleg, beneficiul contractului de inchiriere poate fi

a4
l-a{1\
t ttLwttJ,

La incetarea tnchirierii, chiriagul o$te ob{igat la plata chiriei prevdzute in

coniract pAnd Ia data eliberdrii efective a lacuinfei, precum gi la repararea prejudiciilorde orice naturA cauzate locatorului pAni la acea datd.
in cazul refuzului de a elibera locuinla, evacuarea chiriagului se face in baza

!rj Precizdm cd dispozitiite

art. 1834 alin. (2) g; {s) c.civ. sunt conttadictarlr'. Astfel. pe de
parte descondenlii $i a$cendenlii chiriagulu.i pot opta. penlru continuarca contructului de
inchiriere pana la expirarea duraiei (subsiituindu-se chiriagutui dececiat), iar pe de altA parte
ei trebul: se ,,semneze contractul de inchiriere in locul chiriaqului decedatr' (adice, a $e
inlql"?Se ;1: se incheie rn nou contract?).
*r Ncul c.d civir nu cunoagte
nici institutia schir:rbului oblligatoriu cie locuinte.
{!'A se vedea C. TcqoEn, 6p.
crr. (200s), p. 173.
!": N'.l oxc{udem posibililatea
ca cesiunea contractului se opereze intre mai mul{i chiriasi.

unei hotdrAri judecdtoregti lart. 1831 alin. (1) C.civ.ltil.

I1l Practica
JudecetoreascE a $iatuai cd regula unanimitelii este lnapiicabiid in maleria
evacuirii. Astfel s-a considerat cd evacuarea este un act de conservare a bunulul $l a pre-

:iiIryEr

::a
i de

:l'I

drept civil
'

V. Contracte speciale

',i
I

b) Denunlarea unilatera{d de cdlre chiriag. Atunci cAnd contractul de inchiriere

s-a incheiat pe duratd nedeterminatd:
* chiriagul poate denunta contractul prin notificare, cu respectarga unui lerman
de preaviz care nu poate fi mai mic decat sJer-tul intervalului de timp pentru care s-a
stabilit plata chiriei;
locatorul poate denunla gi el contractut prin no{ifieare, cu r$pectarea unuj
tormen de preaviz care nu poate fi mai mjc de: fiO de zile, dacE intervalul de iirnp
pentru care s-a stabilit plata chiriei este de o lun4 sau mai mare;
1b zile, dacd inter_
valui de timp pentru care s-a stabilit plaia chiriei este mai mic de o lund
iart. 1824
aiin. (2) C.civ.J.
Dacd inchirierea este pe durat6 deierminatE:
* lacatarul poate denunta unitateral contractul pln notificare, cu re$pectarea
unui termen de preaviz de cer pufin 60 de zile [orice clauzd contrari este consideratd nescrisd - art. 182S alin. (1) C.civ.l;
* locatoru! poate deftunla unilaterat contraatul in vederea satisfacerii nevoilor
locative proprii sau ale familiei sale, dac6 s-a prevdzut in contract, ou preaviz
[art. 1825 alin. (z) C.civ.].

c) Rezilierea contractului pentru neexecutarea obligaliilor de cfitre chiriag. in

cazul in care, fdrd. justificare, ,,una dlntre pi(ile contractului de inchiriere nu
igi exe-

cute obligaliile nascute din acest conlracl, cealalti4 parte ere dreptul ia rezilierea
coniraciulni" [art. 1830 alin. {1)C.civ,].
De asemenea, locatarul poate cere instanlei rezilierea contractului de inchirjero
gi in cazul in care chiriagul, membrii familiei sale sau
alte persoane cErora acesta
din urmd le-a ingdduit, in orice mod, folosirea, deiinerea sau accesul
in locuin!&, fie
au un comportament care face imposibild convietuiroa cu celelalte persoane
care
locuiesc in acelagi imobil sau in imobile aflate in veciniiate, fie impiedlcd
folosirea

normald a locuintei sau a pdrJilor comune.

Potrivit art. 1827 arin. (1) c.civ., ,dacd imobirur inchiriat, prin structurd
sau prin
starea sa, constituie o primejdie gravd pentru s5ndtatea celor care
lucreaza sau
locuiesc in el, chiriagur, chiar dacd a renunfat ia acest drept, va putea
rezilia
contractul de inchiriere, in conditiile iegii,'
{s.n.).

ln silualia de mai sus, chiriagul cdruia i s-a reziliat contractul are dreptul

la

daune-inlerese dacd, la data incheierii contractului, nu a cunoscut viciile

bunului.
d) Decesul chiriagului.,,contractui de inchiriere a locuintei inceteazr in termen
de 30 de zile de ra ciata inregistrErii decesurui chiriagului"
[art. iBB4 arin. (1) c.civ.].

solui supravietuitor, de$cendenlii gi ascendenrii chi.iagului au crepiur, in ter-

menul de 30 de zile, sE opteze pentru continuarea contractului de

inchiriere pand

la expirarea duratei acestuia, dacd sunt mentionati in contract gi ciac5 au locuit

impreun6 cu chiriagul.
Potrivit art. 134 din Legea nr. 71/2a11, dispozitiile an. 1gg4
c.civ. se aplicd gi
contracteior a{laie in curs de executare la data intrarii in vigoare
a noului cod civil.
.ogativelor-dreptului.de proprietate, tapt pentu care cerorea poare fi rdcuth de un
sin,cur coprcprietar, f*rd a neeesita acordul ceiorlalfi: a se vedea c.A.
Timigoara, dec. civ", nr- 171"/201a.

B.

ftegimul juridic al locuinlelor cu destinali* speciaid

Pe l6ngd reglementdrile antadotre, Legea nr. 114/1S96 cuprinde gi dispozifli

speciale referitoare ta anumite categorii de locuinle cu destinalle specialdtli.
AvAnd in vedere cd raportul ln care $e aUe conlraclul cie iflchiriere a locuinJei gi
?nchirierile locuinlelor cu destinalie speciala este aserndndtor rapot'ului dinlre
localiune (dreptul comun) gi inchirierea locuinfei, pulem aprecia cE inchirierila
locuinlelor cu destinalie speciald reprezinid vaiet4! ale cantractului tle inchiriere a
locuinlei.
in consecinld, contracfelor de inchlriere a lccuintelor cu destinalie speciald Ie
suni aplicabile regulile speciale prcvdEute cie lege gi, iir completare, dispozi{iile
care reglementeaze csntraciul de inchiriere a locuin{ei.
Legea nr. 11411996 cuprinde dispozilii care reglementeazd inchirierea urmdtoarelor tocuinle cu deslina-tio speeiald: iocuinfa social[, locuinia de serviciu gi do
intervenlie, locuinfa de necesitate gi ,ocuinla de protocol.
Frin derogare de la prevederile Legii nr. 114/'1996, republicati., unor categorii
de persoane cu funclJi in stat, prevdzule de art. 2 din O.U.G nr. 80i2001 (aprobatd,
cu modificdri, prin Legea nr.71712Q01), ii se pot airibui temporar locuinte cie serviciu din fondul locativ al Regiei Autonome ,,Administralia Fatrimonlului Protocolului
cie Stat" gi al Hegiei Autonome ,,Locato".
A. Locuinla socialS
Locuinla sociald se atribuie cu chirie subventionatd unor persoane sau familii cu
situalie economic5 ce nu le permite cumpdrarea sau inchirierea unei iocuinte in
condi!iile pielei [art. 2 lit. c) din Legea nr. 114/1996].
Locuinfeie sociale apartin domeniului public al unitEtilo,- adininistrativ-teritoriale,
sunt inalienabile, deci nu pot li vilndute chiriagilortzl
Beneficiazd de locr.rinie $ociale, in vederea inchirierii, iamiiiile sau persoanele
cu un venit mediu net iunar, reallzatin ultimele 12 luni, sub nivelul cAgtigului saia,
rial mediu net lunar pe total economie, comunical de ln$tituiul Nalionai de Statistic*
in ultimui Buletin statistic anteriqr lunii in care se analizeazd csrerea, precum gi
anterior lunii in care se repartizeaed locuinfa iafi. 42 alin. {1i],
Venitul net lunar pe familie se stabilegte pe baza declaraiiei de venit gi a actelor
.

doveditoare.

Locui*]ele sociale se repartizeazd de cdtre autorit&tile administraliei pubiice

locale care le au in admiilistrare pe baza criteriilor stabiliie anual, urm6roarelor
categorii de fersoane; tinerii cdsdtoriti oar6 au fiecare varsia de pAnd la 35 de ani,
iinerii provenili din insiitutii de ocrolire sociald 9i care au inplinit vArsta de 18 ani,

ltl Potrivit art. 1835 C.civ., ,,Hegimul inchirierii provdzut de iegea special* pentru locuinlele
sociale, locuinlele de neceskale, locuintele de serviciu, locuintela cie intervenlie gi locuinlele cJe
protocol se intregegte cu prevederile prezen'tului cod".
r'l Potrivit arl. 40, locuintele sociaie care se vor construi se vol amplasa nunrai pe
terenurite aparlinand unitatilor administrati\Lteriioriale.

464

lnstitul;i d drept civil

V. Contracte speciale

invalizii cie gradul I qii ll, persoanele cu handicap, pensionarii, veteranii v6duvele
91
de rdzbci etc. (art. 43).
contractul de inchiriere se incheie de primar sau de o persoana imputerniciid

Locuinlele de serviciu realizaie in condiliile Legii nr. 114119s4 9i finan{ate din

bugetul de stat gi din bugeteie locale pol fi vAnciuie cu respectarea a doud condlltf
cumulativ.

de acesta cu beneficiarii stabilili de consiliul local, pe a perioadd de

posibi{itatea de prelungire [art. 44 alin. (1)].
chiria nu va depdgi i0% din venitul net lunar, calculat

ani, cu

pe ultimele IE luni, pe
famiile. Dilerenla pend la valoarea nominal# a chiriei va fi subventionaid cie la
bugetul local al unitSlii administrativteritoriale unde esie situatd locuinta sociald

lart; 44 eiin. (2)J.

Contiactul de inclririere se poate rezitia:
a) la cererea proprietarurui sau a asocialiei de nropr.ietari (de locatori), ?n conditiile a::. 24 din lege;

b) in ca;ul in cafe venitur mediu net {unar pe familie, rearizat in 2 ani fiscali
consecutivi, depEgegte cu peste 20% nivelul minirn, iar iiiuiarul contractului de
inchiriere nu a achitat valoarea nornlnatd a chiriei in termen de g0 de
zile cie

la
comunicare {art. 46).
Arlicolul 48 din rege, modificat prin Legea nr. 14sli9sg, decrar5 incapabire
sa
?nchiriezs locuinle sociaie persoanele sau familiile care:
a) deiin ?n proprietate o locuin{d;
h) au instrdinat o locuini5 dupE data de 1 ianuarie 1g90;
c) au beneficiat de sprijinul staiului in credite gi execulie pentru reaiizarea
unei
locuinie:
d) deiin, in caiitate de chiriag, o artd iocuinti. din fondur rocativ de stat.

chiriagii locuinfelor sociate nu le pot sublnchiria sau schimba desinafrd, sub

sanciiunea reairierii contraoturui cie inchiriere gi a suportdrii eventuaretor
daune
aduse lccuintei gi clddirii, dupd caz (art. 49).
B,

Prin derogare de ia prevederile Legii nr. 114/1 996, repubiicat6, persoanelor

prevdzute la art. ? li se pot atribui ternporar imobile cu destinalia de locuinld de
serviciu din fondul locaiiv aflat in administrarea ftegiei Autonome ,,Adminisitaiia
Patrimoniului Protocolului de Staf'9i a Hegiei Autonome,,Locato" (art. 1 din O.U-G.
nr. 80/200i)tl1.
Atribuirea imobilelor se va face la cerere gi ln limita fcndului locativ exisient.

Contractele de inchiriere sunt incheiate intre beneficiari 9i Regia Auionomi

,,Adnrinistralia Patrimoniului Protocolului de Stat" sau Regia Autonome ,,Locato", in
calitate de locatori.
Contracteie de inchiriere se incheie pe o perioadd de un an, cu posibililatea de
a fi prelungite, prin act adllional lart. 1 alin. (4)].
Pot fi ,,beneficiari" (chiriagi - s.n.) ai locuintei de serviciu persoanele care ocupd
funclii de demnllate publicd numite sau asirnjlate, secretarii generali, directorii
generali, precum $i persoanle care sunt incadrate pe funclii din cabinetul demni-

tarului, in cadrul ministerelor, celorialte organe de specialitaie ale adminisiraliei

publice centrate $i instituliilor publice [a*. 2 alin. (1)J.
Cuantumul chiriei pentru imobilele cu destinafia de locuinld de serviciu, atribulte
potrivii art. 1 din O.U.G. nr.80/2001 , se calculeazE in conformitate cu prevederiie
Capitoluluilll din O.U,G. nr,40/1999 gise suparlE de instituliile publice in care igl
desfEgoard activitatea benef iciari ilz).

Contractul de inchiriere inceteazd de drept la data incetdrii calitdlii care a

Lcl'.rinla de serviciu 9i Iocuinla cie intervenfie

determinat atribuirea locuinlei de serviciu.

Loculn;a de serviciu este destinaid funclionariror pubrici, angajaliror

unor institulii sau age nti ec'nomlci, acordard ?n condifiiie contractului oe munca iert. 2 lii. d)1.
Ariicclul 51 impafie loculnlele de serviciu in ciou* categorii (dupL sursa
flnanJdrii), cu r-egimurl iuriciice diferlle.: tocuinla existente (cere care aveau destinalia cie
locuinre ce serviciu ta data intrdrii ?n vigoare a regii) gi laculnte noi.
Locuinrele de seryiciu finanlate de la bugetul de siai sau cje ia bugeteie
locaie

{cele noii se realizeazd cu respeclarea suprafelei uiire gi a ciot&riior., in rirnita

suprefeiri construite pe apartamsnt, potrivit legii locuinieilll. Locuir:leie de servieiu noi se construiesc pe lerenurile aflate in prcprieiatea
statujr:i seu a unitdtilor adffiinistrativ-ieritoriale, pentru locuinlele finantate de la
bugetul de stat sau de la bugetele rocare, sau pe terenurire iparJinand
agenfilor
economici, pentru locLiinlele flnanlaie din cugeteie ace$tara.
l1,j
in slfualii deosetlite, deteffiinale de natura amplasamentuiui gi
de caragerul zonei, cu
aprobaree ordonatorilor de credil, rocuinrele prevhzute la
art. 50 aiin. gt;

silprafele maicrate cu pan& ra 2!1o h\e d'e cere prevazute in anexa nr.
Jimitd, cu r.t;otrarea Guvernului [ar1_ Si alin. (3)1.

a) cdnd aciivitatea care a generat realizarea locuinfeior s-a restrdns sau a

incetat;
b) cu aprobarea Guvernului.

u* fot.onutru;

i, i"r'p*si"

.,

aceasrE

Locuinlele de serviciu care intrd sub incidenla O.U.G. nr. 8012001 nu pot ii
instrdinate (sub sancliunea nufit6lii absolute) #i nu pat fi subinchiriate de locatari
{sub sancliunea rezilierii contractului de inchiriere).
Locuinla de intevenlie esie desiinatd cazarii personalului unitd{ilor economice
sau bugetare, care indeplinegte activiteli sau funclii ce necesita prezenla per'
manente sau in caz de urgenlE in unitate [ari. 2 ]it. e) din Legea nr. 114/1996].
t1i

Nu pot

fa*

oblectul lnchirierii imobilete care alJ desfina,tia de locuinld de protcco! qi

nici alie imobile din domeniul public al statului altate in administrarea Regiei Auionome
protocotului de Staf'
,,Administra{ia Patrimoniulul
9i a fiegiei Autonome ,,Locato" (ad. 5 din
O.U.G. nr. 80/2001i.
l'l Textul ar1. 3 alin. (t) din O.U.G. nr. B0/2001, astfel cum a fost modificat prin O'U.G
nr. 2412007 privind reglementarea ui-ror mdsuri Jinanciar*fiscale in domeniul sccial 9i al
locuintelor de serviciu, care slabilegte ci sumele privind chiria, cheltuieiile de intrelinere a
locuinielor de serviciu, precum gi amortizarea bunur:lot din dotarea aceslora, inclLisiv a
mobilierului, se suportd de in$titr"r1ille publice ra$pective numai ?n li!"Yrila unei sume de 18.000
lei anual. Cuanlumul acestel sume poate li modiiicat prin holerare a Guvernului - msdiiicare
interveftite prin O.U.G. nt.24/?007 privlnd reglementara unor masuri financiar-iiscale in
domcniul social gi al locuinlelor de serviciu {M. Of. nr. 85 din 2 iebruarie 2007).

lnstitufij de drept civil

V. Contracte speciale

Locuinlere de interventie se caracterizeazaprin aceea cii se reafizeaza

odat6
de investi{ie se

si

fiJ|,:ij.''

amplaseaia-in incinta

""ur,ri*'Juu?

i*uoi*t,l

Locuinfele de intervenlie nu pot

fi vdndute chiriagitor.
rncetarea contracturui de munc6
ui rniri"srrri atrage impricit
tractului de inchiriere (chiar dacd
$i incerarea con_
,",_*_.iiJ"nsronarea).
"
aspcare' rocuinta o"
urmeaz* regiinuljuridic ar Jocuinrei
o. f*,l,"ril'"*e

intu*ffi

C.

Locuinia de necesitate

Locuinra de necesitare este destinatd

caz*rii temporare a pefsoaneror gi
riircr are cdror rocuinte au
fami,
devenit inrtirirauifil urma
unor cata$trofe narurare sau
accidenre ori ate cdror-tr::^
Iomotarii in vederea reatiz.rii
rucrdri de utiritate pubric', recum
unor
gi tucrdu'oi al reabiritare
f
ce nu se pot efectua in
ctddrri ocupare ce rocalliiarr.e

f,:-.ill ,r*'*

lit.'l orn;;;eJn,

se rrnanleare

14liseol.

iiil*,uuii.uuzA in aceleasi

"*;i;ii:,#.neceslrate
Contraciul de inchi

ccndi{ii ca si

a;-#:5:,:1 j}ffiE.f

rocaritaiii sau de o pe rsoand

imputernicitJ
:JJ:Tarur,
Termenur pe care se incheie
inchiriere esle nederermlner,
ferind drepiuri rocative chiriagurui
con,p&;il;il;r;"rea efecieJor care au fdcut inurilizabite locuiniete,,[art. SS
afin. (S)i,'
rnn orspozitii are consiriiror rocare,
rocuinrere
tuitemporcr ca fond de tocuinte""",J*1"n.'L? de necesita{e ribere se por cansti_

"""io"t"ii"

D. Locuinla cie

"i,n.

protocct

d;il;;#,;#;:::i:i:1,1T':

ffltill
p;ffi;;ffi
il;,

i'

lli"n]l**,

oir*r'e,-*i"a,il"o"ih b lacuinre
si
de protocot (pro_

ReEedinjele cficiale s

fifl

[,i[l:;,J,ffi #jJ##lilr:'sffi i,f;,Tf_::ffi H%:#,:t3ix[:

Ftegediniele oflciale se
atribuie de.carre Guverntlj$j
sunt puse la dispozilia
runctiile

3ffi;:5i ffi,[ff ?nffi

punzdtoare.

Contractele de inchiriere pentru locuiniele de protccol (propriu-zise) se ?ncheie

de c6tre Regia Autonornd ,,Administratia Palrimoniului protocotutui de Stat", in

calitate de locator, cu benefieiarii dlrecti, in calltete de chiria$i, care, pe aceasta
bazd, vor putea ocupa locuinta respectiri* ?mpreunE cu membi-ii famiiiei.
contractele de inchiriere a locuinletor de protocol 9i a celor cu destinalie de
regedinld oficiald inceteazd de dr*pt in termen de 60 de ziie de ta data eliberdrii
din funclie a beneficiarului [a!'t. 60 aiin. (3)].

Secliwnea a Vl-a. Particularitdlile contractului

de orendare

o'n,[l#

l?fl::L:l

contractele de inchiriere avand ca obiect regedintele cficiale $e incheie de

Regia Autonomd ,,Administralia Patrimofliului prolocolului de stat", in calitate de
locator, cu serviciiie de specialitate ale instituliilor in care igi desfigoard activ'iatea
porsoanele beneficiare, Tn caliiate de chiriagi [ar1, 60 alin, (1)].
Pot benefic:a de locuinld de protocol (propriu-zis6i, la cerere, cu plata chiriei
prevdzute de lege, persoaneie care indeplinesc urmdtoarele funclii publice: vicepregedinli ai senatului gi ai camerei Deputalilor, minigtri de stat, miniglrii gi asirn!
lalii ac$tora, precum gi pregedintele lnaltei Cur{i cie Casa{ie 9i Justilie, pregedinlete curlii constitulionale, pregedinlele CurJii de conturi, pregedintele consitiuiui
Legislativ gi avocatul pcporului, pe durata exercit&rii iunc,iiei sau a mancjatului
[art. 59 alin. (1) ciin tege],
Pentru persoanele de mai sus, atribuirea iocuinlei de proiocol se iace prin
decizie a primului-ministr"u gi este posibite numai dacd persoanole abilitate de lege
nu delin, in localitatea in care igi desfdgoard activitatea, o attd lacuintd. cores-

,ru

Locuinla de protocor este

destinatd utirizdrii de cdtre
peraoanere arese in functii
,_ .-,,,
3]"::
Locuinlere a e p rotocor
3",n i
T, TX u!
o"
prorocorutui
"t,i-^I:i,:-o""iiT::l,,ndrninist,.aiia
de srar,,.
Legea nr' 114/1996 imparte
rocuinlere o*
fr.toror (?n sens generar) in doud ca"
resimuri juridice

oridernnitdiipubiice, excrusiv p_

467

a*l-" i I J''ti*p,uuna

;*";;,il ;r-i,";6

Arendarea este un contract prin care una dintre pai-tl, numiti arendator,
iransmite bunuri agricole celeilalte pe4i, numita arendag, pentru a fi exploatate o
perioad6 de timp, ?n schir:rbul unui pret, numit arer.ld6.
Arendarea esle o varietate a coniractului cie locatiune (gi nu un conlract civil
distinct, independenti, lapt pentru care se supuns dispozitiiicr speciale ale legii in
materie gi, ?n completare, reguiilor locafiunii.

Contractul de arendare este reglementat in Codul civit, Cartea a V-a ,,Despre

obligalii", Titlul lX
"Dif*rile contracte speciale", Capitolut V ,,Contractul de loca.
!iune", Secfiunea a 3-a,,Reguii particulare in materia arendErii", art. 1836-1650.
1.,

Forrnarea contractului de arendare

Conti'actul de arendare se incheie intre arendalor 9i arendag {persoane fizice

sau juridice) pe duratE deterrninatE sau ned*terminat*.

-%

Ir
jr-nobilelor
_ Lista ccndiriire cu destinatie de regedintiA oficiald.
prorocoJ
pe ca'e acestea ,*olr"
si
ra

conro,.l, se srabitesc prin hourere

a

u"'i"i*?,1q?# ilj,":J15,j"r'_":1ff"i:

ouu"rnulriiui.

#;i;.

(r) din

tegeJ.

Dace durata nu este determinatd, arendarea se considerd a fi fEcutd peniru

loat& perioada necesard recoltdrii fructelor pe care bunul agricol urmeaz& si le
producd in anu! agricol in care se incheie contractu! iart. 1837 C.civ,).

:lfir
rt

lnstitulii

:l

de drept civil

V. Contracte speciale

.i.::i
-.t

agricolE:
anl'iiatrele, construcliile de orice fel, maginile, utilajele $i alte a$emenea bunuri

Nerespectarea formei solernne cerute de lege se sanc[ioneazh cu nuiitatea

absolutd a contracf ului lart 1838 alin. {1 ) C.civ.].
Contraciul se inregistreazd intr-un regi$tru special, tiilut de $earetarul consiiiului
local.
?n fipsa unei dispozilii exprese, apreciem cd depunerea contractului de arendare
pentru ?nregistrare trebuie sd se iacd imediat idupd incheiere). Nedepunersa atrage ,panc{iunea unei amenzi civile stabilite de instanla de judecat5. peniru fiecare zi
de ?nlarziere" [art. 1838 aiin. {2) C.civ.J.
Forma pentru opozabilitatea coniractului de arendare se realizeaza prin inregistrarea contractului intr-un registru special iinut ds secretarul consiliuiui local pe a
cdrui razh se afi6 bunurile arendate {ad. 1B3B alin. (3) C.civ.l.
Nedepunerea formei de publicitate atrage "sancliunea unei amenzi civile
stabilite de instanla de judecatd pentru fiecare zl de intdrziero" [ari. 1838 alin. {2)

tului; s& iie determirrate individual sau generic;

uz,ufructuar gi inscrise in caftea funciard inainte de expirarsa contracteior iniiiale

sunt opazabile praprietarului gi moqtenilorilor sdi pe o perioadd de ce' muit 6 lun:

A,.

.1,

Oiriectul arenddrii

]
',i

..

contiactul de arendare are obiect dubiu; bunurile agricole arendate gi arencia

{preiul arendErii}.
a) Pctrivit art. 1836 C,.civ., bunurile agricote arendate sunt:
terenurile cu destinalie agrieold gi anume terenuri agricole produciive

ara-

bile, viiie, livezile, pepinierele viticole, pomicole, arbugtii fructiferj, plantatiile de

hamei gr duzi, pigunile ?mpf,durite, terenurile ocupate cu construciii 9i instalalii
agrozcciehnice, amenajdrile piscicole gi de fnrbunatitiri funciare, drumurile tehnologice, nlatformele gi spafiile de depozitare care seryesc nevoilor prociucliei agricole gi ierenurile nep:'cductive care pot fi arnenajate 91 folosite pentru productia

destinate exploat6r;i agricole.

Eunurile ce fac obiectul arenddrii pot fi deopotrivd mobile sau imobile gi trebuie
sd ?ndeliineascd urr,,rdlcarele conditiillj: sa existe in momentul incheierii contrac-

sr fie licite gi pcsibiie; sd fie la

proprisirtea arendatorului sau ln posesia uzufructuarului sau detindtorului legal gi
sd lie ir: circuitui civii, conform arL. 1229 C.civ.
b) Arenda reprziilta pretul arenddrii (gi obieciul presi.atiei erendagutui).
ln principiu, arenda se poaie pl*ti in produse sau in bani.

tn lipsa unei reglementdri exprese, siabilirsa cuanrumului arendei revine pd.r!lot"- Apreciem cd sunt elemente ce pot in{luenfa nivelul preir-rlui: supraiata, potentiaiul de produclie, struciura parcelara, relietul gi gradul de accesibilitate a mecaflizarii, rc3ibilititile de acces, distania fald de iocuriie de depozitaie, inclustrializare
sau con:rcializar, slarea clddirilor, amenajEriie de imbunatbtiri filnciare etc.
S. Forma

contractului de arendare

Arencarea este un conlracl solernn. Pairivit art. 1838 alin. {1} c.civ., ad validitatem.,rontraciul de arendare trebuie incheiat in formd scris&".
ccnti'ectul de arendare se incheie, de regulE, in trei exemplare: c&te un exemplar pentru fiecare parte gi un exemplar care se depune la consiliui tocal in a c6ruj
razd terltcriaih $e alld bunurile arendatelzj.
forrna solemn& presupune, in principiu, contraclu! scrb (al cdrui model este
prevdzul de lege) 9i inregisirai la consiliul local.
Ca exceplie, cAnd obiectul arenddrii este un imobjl, eioctele lnlerparles$i fa{d
de le4i se produc nurnai prin incheierea contractului in forma autenticd gl inscrierea drepiuiui real in cartea lunciard [an. 8BS alin. (1) C.civ.],

lllA

se 'redea L. Lefterache, C.M. Crbciunesr:u, Legea arenddrii nr. l6/1gg4. Comlntatd

gi adnota:i.. EC. All Beck, Bucuregti, 2000, p.5-6.
''' Cdnc bunurile arendaie sunt situate in raza teriloriale a mai rnultor con$ilii locale, caie
un exemplar al contractolui se depune la fiecare consiliu locat ln a cdrui raze terjtorial5 sunl
sjtuate bunuriie arendale [art. 1838 a]in. (3) C-civ.l.

C.civ.J.

De precizat c6, in condi{liie noului Cod civil, reinnoirile de arenddri fdcuie cie

ori, dupd caz, de un an, dacd ia data stingerii uzufructului nu au {ost puse in
execulare lafi. 715 aiin. (3) C.civ.].

?. Executarea centractcilul de arendare

A. 0biigaliile arendatorului
Potrivit drepiului comun, arendatorul este obligat sd predea bunurile arendate in
iermenul gi in condi[lile $tabilite, $a garanteze pe arendag pentru linigtita $i utila
exploaiare a tucrului.

Obligafia de predare a arendatorului presupune trecrea bunurilor asupra

arendagului, in starea corespunzdtoare exploatdrii agricole.
Duod predare, arendatorul este obligat, in continuare, sd electueze reparalii{e
capitale peniru menfinerea stdrii de iolosin]5 corespunzdioare pe tot timpul
derul6rii contractuiui, polrivit naturii sale sau a celei conferite prin voinla pdrfilor.
Dac5. la predarea efeciivd a bunuriior agricole arendate se constat6 cE ierenul
are o suprafala mai micd sau mai mare decat cea prevdzutd in contract, se va
put+a cere micAorarea sau majorarea pre{ului (arendei).
CIbligalia de garanlie a arendatorului vizeaz6 iolosin{a lini$1ita Si utild a bunului
dai in arendd. Astfel, arendatorul trebuie sd garanieze impotriva oriciror tuiburf,ri
(de drept gi de fapt), precum gi lmpotriva viciilor ascunse ale lucruiui.
in calitaiea sa de proprietar, arendatoru{ mai are cbligatia de a achita impozitele
gi taxele datorate pentru bunurile agricole arendaieB. Obligagiile

arendagului

Abliga{ia de platE a arendeiconstituie principala ?ndaiorire a arendaguiui.

470

lnstitutii de drept civil

it

V- Coniracte speciaie

De reguld, arenda se plEteste ia termenele, iocurile gi in condiliile stabitite in

contract. Potrivil dreptului comun, plata se lace la domiciliul arendagului ({iind deci
cherabild).
Arenda se pldtegte in bani sau in produse. Atunci cand arenda se pletegte in
fructe, in lip$a ahui termen prevdzul in contract, arendagul este de drept in int&r.-

ziere pentru predarea lor cie la data culegerii, iar arendatorul e$te de drept in

intdrziere pentru recep{ie de ia data la care a lost notiflcat in scris de celre arendag
{art. 1844 C.civ.),
in lipsa unei clauze contrare, arendagul poate cere o scidere proporrionai6 a
arendei aiunci cand toatd recolta sau minimum jumf,iate din ea a piril prin caz

fortuil ia culegerea ei gi aceasta chiar gi atunci cdnd ar ii fost asigurat gi cjesp5gubit.

coniractele de arendare incheiate in formh autentica, precum gi cele inregi$trate la consiliul lacal constituie titturi executorii pentru plata arendel la termer
nele gi in modallta{iie stabilile in contract (art. 1B4b C.civ.).
lrr contextul de mai sus, dac6
'conlractul nu prevede termenele gi modalit6lile
de platfi a chiriei (arenciei, s.n,). executarea silitd a obiigatiei se face in termenele
gi modaiiidlile prev5zute de legislatia aplicabiiE" (art. 136 din Legea nr.7112011).
Qb{igafia de a folosi bunurile arendate ca un bun proprietar constE in
cultivarea terenului cu grija $i $arguinla pe care le-ar fi depus ?nsugi proprietarui

bunului agricol.
culpa arendasului se,apreciazd in abstract (cutpa tevis in ahstracto), dupa fipur
omului prudent gi diligenttlJ.
De reguld, bunurile agricole arendate pol fi exploatale poi.ivit naturii lor sau a

destinaliei date de pdrfi in coniract. ca excep{ie, arendagul poate schimba categoria de folosinld a ierenului arendat, numai eu acordu! prealabil, dat in scris, de
cdtre proprietar (art. 1839 C.civ.)tzi.
obligafia de a asigura bunurile agricole pe*tr-u riscul pierderii recoltei ori al
pieirii animalelor din cauza unor calamitdli naturale revine, de asemenea, arendagului iart. 1840 C.civ.).
Obtigatia ds restituire a lucrului revine arendagului la incetarea contractului,
cand trebuie sF restituie bunurile arandate in starea tn care le-a primit conform
inventarului (procesului-verbal) fdcut la predarelsi.
Daci arendagul refuzd restiluiiea bunurilor agricole, restituirea poate fi cerutd
pe calea unei aciiuni ln revendicare (dacd arendaioru{ este proprietarul bunurilor
respective) sau pe calea unei acliuni personale ex contraclu (dacd arendatorul
este un uzufructuar sau un delinator legal).

tri1

Cheltuielile legate de ?ncheierea, inregistrarea Si publici:iatea contraciutui de

arendare suilt tot ?n sarcina arendagului [art. 1838 alin. (5) C,civ.].
Preciedm
arendatli {art.

c[, in principiu, arendaqul nu poate

fi47

cesicna contractul gi nici sub_

C.civ.}.

Ca exceplie, cu asordul scris al arendatorului, arendagui poate sE cesioneze

contractul de arendare solului carc parricipd la exploatarea bunurilor arendate sau
descendenlilot sei majori \efr.. 1846 C.civ.).
Potrivil art. 1849 C.civ., arendagul are drept de preemptiure la vAnzarea bunurile agricole arendate (?n condiliiie art- 1730 9i urm. C.cir'.).
3. Supcrtarea riscurilor
Pieirea fortuitd, in tot sau in parte, a bunurilor agricole arendate este suporiatd
de arsndator, in oalitatea sa de proprietar, potrivit regulilci generale (res parit
dcminoj. Arendagul ins{ va fi linut sE iacd dovada ca pieirea s-a produs dint}.-o
cauzd strdind (for{d majord sau caz foituit}, adicd f&r* culpa sa.
CAnd arendatorul nu este proprietarul bunului, ci un alt tiiillar de drepturi reale
{de exempiu, un uzufructuar), el ,,va silporla gi riscul lucrL.riui, corespunzdtor cu
dreptul pe care il are asu;rra lucrului"l2l.
Dacd arendagul a fost pus in intirziere, chiar dacd pierirea lucrului a fost
fortuit6, riscui va fi $upotlat totugi de acesta, in calilatea sa cie debitor al obligaliei
de restituire a bunului agricollsl.
Potrivit art. 1841 alin. (1) C.civ., atunci cAnci, pe durata arendirii, inireaga
recolti a unui an sau cel putin o jumEtate din ea a pierit fo*uil, arendagul poate
cere reduQerea propo$iona{d a arendeldaca aceasta a fost stebilitd intr-o cantitate
determinatd de produse agricole, intr-o sum6 <ie bani determjnatE sau intr*o sum6
de b'ani determinabili in fuftclie de valoarea unei cantileti deierminate de produse
agricole{al.

Ca exceplie la siluatia de rnai sus, arendagul nu poate obtine reducerea arendei

,,in cazul in care pieirea recoltei a avut loc dupi ce a fest culeas5" sau *aiunci c6nd
cauza pagubel ra cunoscute la data lncheierii contractutui" {att. 1B4e C.civ.).
Potrivit art. 1843 alin. {1) c.civ., atunci cdnd arenda este $tabilite intr-o cctd din
iructe sau intr-o surnd de bani determinabiit in functie de valoarea unei astfel de
cote, pieirea fortuiid, in iot sau in pa*e, a fruetelor de impdnit este supcrtatd propo4ignal gi nu dd niciuneia dintre peqi acliune ?n despiigubire impotriva celeilalte.

t'j Oficiile de arendagi (de intermediere intre arendatori gi arendagi) sunt, potrivit legii,
inierzise.

iti culpa arendagului se spreciaza cu mai

muli5 rigoare gi pentril faptul c6 arendagul

esle un profeslonist; a se vedea E. SAFrn-Borvuruc, op. Cif., p. l-OS.

'"r De precizat ce, in toate caTj,rile, bunurile arendate rrebuie si fie ,,destinate exploatirii
agrJc.ole.'larl' 1836 iit' b) C.civ.l. in caz contrar, dac& bunurile sunt deJtinate a fi foiosite in
activit*fi principale cie come4, cor:tractul nu se califjcd drept arendare,
t"jln iipsa inventarurui, se prezumd
autistantum) ce le-a pr;mil in bund stare (prezumlia
relative pulend f i combdtuu prin dovada contrar6); a se vedea FR. DEAK, op crt p)'sou.
,

I2l

A se vedea

FH. DcAi(,

nr.2443i2AO1.

op. cit., p- 305 gi practica C.A. Bucuregti, s. a iil-a civ,, dec.

iq De precizat ce, atunci cand arenda se pleteste in fructe, arenda6u! este de drcpl in
fnffiftlerc pentru predarea lor la data culegerii, iar arendatoru' esi de drept ?n lntArziere
pentlu receplie de la data la care a tost notifical in scris de c5tre arendag (art- 1 844 C.civ-).
L"r
Dacd arendarea este tdcda pe mai multi an!, reducerea nu se va stabili decat la
sfArgitul arenddrii, cAnd se va fac6 o cornpensare a recoltelor tuiursr anilor de foloslhtd
[ert. 1S41 alin. (2) C.civ.l.

477

instiiutii de drept civil

DacS insd pioirea s-a produs dupe cu'egerea fructetor

$i una dintre pdrii int8rzio
cu

in mod culpabil predarea sau receptia lor, cota cuvenitd acesteia se reduce

fructele sierdute, iar cota celeiialte pd(i se considerd ca gi cum nu ar fi survenit

nicio pieidere, afard. numal dace fructele ar fi pierit chiar dac6 prsdarea gi
receptia
fructelor se l6ceau la timp lart. 1943 alin. (Z) C.civ.l.
Dacd arenda urmeazd a fi pr5titd in echivalentul in ler (reprezentsnd varoarea
produseicr agricole), arendatorut nu va supoda riscur pieirii
lor dupd recoliare, er

nefiind propi'ietar ar produseror agricole, ci *ediloru! unei creanle

binepti.
ln cazurile prevdzute de art. 1841-i843 c.civ., dacd incheierea
contraciului de
asigurai'e pentru riscul pierii fortuite a reccltei era obligatorie, potrivit
legii sau
contractului de arendare, indemnizalia de asigurare se
imparte intre arendator $[
*,"n!n.g: propo$ianal cu suportarea de cdtre ace.,tia a riscurui pieirii
rortuite a
recoltei iart. tGS a{in. (1) din Legea nr.7I/20111.

ln cazul

necontraciarii asigurdrii, partea obrigaii, sd coniracteze asigurarea

raspunde {aiE de ceararatd parte pentru prejudiciul
cauzat [art. 135 aiin. (2) din
Legea nr. 71/Z1fil.
4. lncEtarea 6i

reinnoirea co*tractufuri de arendare

in rn'rc firssc, arendarea inceteazd odatd cu producerea efectror

sare. Deoa-

rece arendarea are execuiare succesivd, iar durate

este de esenta acesteia, incetarea coniracrurui se va produce, de reguid, ra expirarea
termenurui {dar ea poate
inceta qi inainte de a ajunge la termen),
Porrivit art' 1950 c.civ., contractur de arendare
inceteaz5 (in mod speciar) ,,prin
decesul, incapaciiatea sau falimentur arendagului,'.
Rezulta c6 arendarea este un
contract cu caracter intuitu personae
{spre detsebire de locaiiune a caieiuarietate

este).
Menfiondm in acest context, cE in caz de
instrainare inter vivos a rucrurui
arendat, gi in ripsa unei stipuratii contrare, contractur
va avea soarta previzutd de
dreptul ccmun. Asifer, potrivit art. iB1 1 s.eiv., atunci
cand rccatorur vinde lucrur
?nchiriai, cumpirdtorur este dator sd respecr
iocaliunea incheiai* anterior, dupa

cum au fo$t respectale formalit&tile de publicitaie sau

dacd la data instrdiniirii
bunul se afia in {olosin}a locatarului.
Fctri'ri art, 1848 arin. (1) c.civ-, contracrur de arendare

se

reinnoiegte de drept,

pefitru acceagi duratd, dacd niciuna difitre pdti

nu a comunicat cocontractantuiui,
in scris, reiuzul sru crr cer pulin 6 luni inainte de expirarea
termenului, iar

terenurilcr cu destinatie agricoid, cu cel putin un ani,i.

Precizim cd reinnoirea arenddrii inseamnd, un nou
contract

Capitclu! tV. {onffactul de rnandat

Secfiwnea i. ffeg,m&1j$ ridic general

Mandatul este contractul prin care o parle, numitd mandatar, se obligi sE

incheie unul sau mai multe acte juridice pe seama celeilalte parti, nurnitd mandant

iaft. 2009 C.civ.).

Djn cele de mai sus rezultd cd p&rlile contractului de rnandat sunt rnandanir/
(persoan6 fizic6. sau juridic6)t1J, ce imputernicegte o alid persoand sd incheie acie
juridice pe seama sa, gi rnandatarui (persoand {izicd sau juridicd), ce se obligE sd
incheie acte juridice in numele mandantului.

De menlionat cd lrimisul sau mesagerul nu pct fi asimilati manclatarului, ei

executdnd, de reguld, servicii care nu irnplicd incheieroa de acte juridice qi, oricum,
nl au calitatea de reprezentanli ai mandantului (activitaiea ior putdnd fi calificaid
ca antreprizd).
in general, mandatul este rodul exclusiv al vointelor pd4ilor contractante, insd
raporturile juricJics de mandat pot fi generate Si de titera legii; de exemplu, art. B4S
aiifl. {2} C,ciy, in,$tituie prezum}ia de mandat tacit reciproc intre soii in ceea ce

privegte acle{e de admirtistrare, conservare, ,,precum $i acte de dobandir$ a

bunurilor comune".
Mandatul (in sens larg) are un domeniu axtlns de aciiune: de la activitdti simple
cie reprezentare (de exemplu, exercitarea volului inlr-un consiiiu de administrafie),
pAnd la actirritSli complexe (de exernplu, adrninistrarea unui patrimoniu)Iz1.
fraprezefitarea este un elernent fundamenial at manciatuluitsi. li4andatul poate fi
lnsd cu reprezentars, dar poate fi gi fdrd reprezentare.
Conlractul de rnandat &re o mare utiliiate practice. De exemplu, asigurd manciantului ,darul ubicuitdlii" prin care, prin rnandatarii sdi, et poate fi prezent fiuridic)
in acelagi moment, in mai multe [ocuri"ta].
in practicS, mandatul are manilestlri diverse. Cele mai cunoscute sunt;
actul cu sine insugi (repreeintd. mandatul incheiat intre mandafar ca reprezentant al manCaniului pl persoana sa, de aceasid datd in nume,prcpriu);

in cazul

de arendare, ceea
ce presupune indeplinirea. iuturor condifiilor de validitate de fond gi
de l0rmd
(cerute de art^ 1179 C.civ., la data reinnoiiii).

l1l Cunoscut in praciicd

$i ca,,rnandaniele" ite{men ps care Ru il 1mp&rtdqim); a se vedea
|.C.C.J., s. civ-, not6 la ciec. nr. 23302005, in Jurisprudsnta Secliei ci\4le pe anul 2OC5,
Ed..Hamangiu, BucureFti, 2006, p. 407t'r,.lmportanla mandatu{ui pentru viata cotidiani gi, in special, cea juridica nu mai lrebuie

pusd_la incioiald"; a se vedea C. ToaoErr, op. cit.,

Lui

coltracrului de arendare esie de un an sau mai scurr6,,Jermenele

de
,^,.,1,?,":l
reluzaL re:nnorrii prev5zute la afi. 1B4g alln.
{1) se reduc !a jumdlate.

*l*a

vedea

p.217.

Elementele fundamentale ale mandaiului sunt: reprezentarea Si actele juridice; a se

GrulEs, op. cif., p. 327-329.

se vedea Ph. Nlalauri, L. Aynes, P.Y, Gautier, op. clt i2007), p. 261"

PH. MALAUFTE, L. AYNES, P.Y,

la] A

474

'i'{
11'

lnstitulii de drept civil

V. Contracts speciale

dubla reprezentare (cunoscutd gi sub numele de ,,autocontraci") este actul

incheiat intre mandatar, ca reprezentant al mandaniului cu el insugi, ca repre-

b) Mandatul poate fi gratuit sau oneros

lar1. 2010 aiin. {1) C.ciy.f1t.
Mandatur dinlre doue persoane fizice se prezumd a ii cu'iriru jriturt.
Mandatur dat pentru acte de exerciiare a unei activitd(i prare;io;;r;
se prezumd
a fi cu titlu oneros (remunerat).
cand mafldatur este oneros, dar remuneratia mandatarurui nu este
delerminata
prin contract, aceasta se va_srabiri potrivit ieg'ii, uzanlerar ori, in
ripsd,' dupd varoa_
rea serticiilor prestate rezuiiAnd din natura sa (cie exempru, avocai;r2r.

zentani al terluluilll;
- mandatul fn interes comun (in care mandaiarul cOntracteazd cu un te4, atet in
interesul mandantului, c6t gi in interesul sdu, pentru cfr au aceleasi interese; de
oxemplu, bunui care urmeazd a se vinde esre coproprietate: mandani, rnandatar).
codul civil are dispozitii refsriioare la rnandat in cafiea a v-a,
obliga{ii'
"Despre
Titlul lx, intitulat,,Djferite contracte speciale", capilolul lx
,,contractul de mandat"
art. 2009-2071 (din care, ,,contractui de comision" art. g04g-205g;
,,contractur de
consignalie" art. 2054"p069; 9i ,,Contractui de expedilie" a*.2064_ZAi1).
ln cadrul ciispoziiiilor tranzitorii aie Legii nr. 7.1/20011, contraciele de manda{
incheiate inainie de intrarea ?n vigoare a noului cod civil, in care nu s-a prevdeut
un termen, sunt supuse reglementdrilor anterioare
taft. l4|din lege).

c) Mandatul este un contiact lnluitu personas, deoarece se ?ncheie

in consi_
derarea unei anume persoanei increderea pe care mandaniul o
are in mandatar
avAnd o importanlE esenfiaiE le perfectarea conlractuiui.

d) cand mandatul sste cu titlu gra.iuit, el ars caractei $nilateral,

creeazd obiigalii excrusiv in sarcina uneia ciintre pdrJi (a mancralarurui).

deoarece

ln cazul in care contraciul este cu iitiu oneros, mandatul devine

{sinalagmatic}, fiecar"e dintre pefi obligdndu-se.

Secfjunea a ll-E. {Vlqndatwl cu reprezentsre

lMandatui e$te cu reprezentare arunci cand, prin contract, inandatarul
se obliga
sh incheie acte iuridice,,p seama', mandantului.
De regulS, mandatarur ir reprezintd pe mandant Ia lncheierea acteror juridice
pentru care a fost imputernieit. Astfel, poirivit art. r012
aiin.
c.crv., in favoarea

mandalarului opereazE prezumtia

?rnpre,iur5ri nu rezultd altfefl tzl.

de reprezentate

{1)
mandantu/ui (,,dacd din

9. Caractere iuridice gi delimitare

coniractul de mandat se callfic{, ca atare, pr.in caracterere saie juridice.

a) Mandalul este, in principiu, un contracr consensuar,deoarece pentru incheierea lui valabilS este suficientd simpla manifestare de vointd a nErtiror.
coniractul de mandat poate fi ?nchgiat in formd scris& sau verbal6. Tot astfel,
acceptarea mandatului poate rezulia
si din executarea sa de cdtre manclatar.

ca exceplie, c*nd mandatul este dat peniru incheierea unui act juridic supus
unei anumite forme {cerute ad vatiditatem} mandatul
,,trebuie sd respecie acea
forrnE" [art. 201 3 alin. (Z] C.civ.l.

i',1
Autocontractul prezinta pericol pentru interesele mandaniului
{cu exceptia cazuiui
cand acesta a tost in cuno?tinld de cauzd). cand interesele mandantuiui suni
lezate. acesta
rylarea actutui.pen!ru do! piln reticenld.. Contractut incheiat J* ,up,u=niunr
l:1:^r^:i:,
srna
in nume propriu, este anurabir numai ra csrerea reprezentaturui, cu exceplia
",
.rns^ugr'
cazului in care repreaeniantur a fost imputernicit in mod expres !n acest
sens lau cuprinsut
contrac{u}ui a fost determinat in asemenea mod inci&t sd excludd positri}iiatea
unui confljct
de inlerese (ar-t. 1904 C.civ.),
Fentru padicularitdti ate mandatului comercial, a se vedea V. Nrv*g, op. cit., p.
Zg1 ?i
.. _-r'r

urm_

b/aferal

Mandatul prezintd asem&niri cu contractul de muncd gi sontractul

de antre_

prizd, dar intre acestea existd gi o serie de deosebiri

care, in principal,
dut"u
minate de obiectul distinci al contrac.tului de mandai, respecilv incheierea
"untce acte
.juriciice de cd.tre mandatar pe seama 9i in numele mandantulujisl
obieclui contraciului de antreprizd il reprezintd actele sau faptele
maieriale pe
care antreprenorul se oblig5 sa le execute pentru client
{de exemplu, consrruii"ea
unui imobil).
in contractere de anrroprizi gi de nrunci, atat antreprenrrur, c&i gi
sarariatur nu
au' de reguld, caritatea de reprezentanfi. in principiu, angajatur n,
fi reprei*nt*
'er
zentaniur angajatorurui (patronului) gi nici nu poate fi reprezentat,
trebuind sd
presteze personal munca la care s-a obligat
{spre deosebire de mandatar, care igi
poate substilui, in principiu, o aiid persoana pentru realizarea
actelor juridice la
care s-a obligat).
ca excepfie, sarariaiul
antreprenorur poate fi impurernicit sd reprezinte
patronul sri crientui. Ei pot ^sau
incheia, in accesoriu, gi acte in ilumere pai*nliui *au

clientului, dar obligafiile lor principale nu sunt de mendat,

ci derivi *n rajorrurile
de muncd sau de antreprizd.
De exemplu, intre avocat, ca riber profesionist, gi crient
s stallire$te, de regurd,
un raport de mandat cu reprezentare, Este posibit insd ca
obiigalia avocatulul sa
s rezilme exclueiv la acordarea de consultatii juridice, siiuaiie
in care nu rnai sunlem in limitele contractului de mandat (ci de antreprizd).
in cioctrind. s-a pus intreberea; saiariatur fiurLconsurtur) care ir reprezinid pe
patron in justitie (deci are obiigafii de esistenla juridic&,
dar s-vdrgegte gi activitdti
de reprezentare) se afl6 intr-un raport de muncd. sau de manaat?
t1l

Precizdm ca, prln natura a, cantructur d6 mandat a fost concepu!

cu titlu gratult. Nour
n1onisre, a ridicat exceDria anrerioara .a rang de
irincipiu (cu
3:1.:iy:1,_*f-*.11,:"^::*f],::
pt'",';,"1i::ir?l
v^aflle_9e,utitiza!-e. avem reze.ve): a ie vedea C. sono,,
p,.-tso.
3p.
r"Jreprur ra actrunea peniru stabilirea cuantumului iemunerat.ei
"iI,
piescrie'odatd
se
,'
cu
oreDrul ta acrrunea pontru plara acesteia
[an. A01O alir:. (S) C.civ
'"' F. se vedea C. Mrccver, op. ctt., p. ZZZ.

^
,

].'

&75

lnstitutii de drept civil

V. Contracte speciale

Apr*riom cd s*vdrgirea de activitdli de reprezeniare de cdire un salariat (fie el

gi consliier juridic) nu schimbi raporturile saJe de muncd, deoarece
,,acest lucru il

Nu pot tac otriectul (principal) al contractuiui de mandat nici faptle materiale,

Acestea pot fi numai obiectul accesoriu al manCatului Tn care otriectul principal
inseamnd incheierea de acte juridice {de exemplu, expertizarea unui bun ce
urmeazd a fi cumpdrat).
Actele juridice cu earacter strict personal nu pot fi inchaiate prin mandatar

face nu clrect in temeiul contractului de muncd, ci numai in temeiul unei fmputerniciri specialein acesl sens"

{s.ri.)111.

{de

2. F+rmarea coiltrartului de mandat

exemplu. testamentul, cisdtoria etc,)11r.

in consecintd, mandatarul nu poate sdvargi decat actele juridice cu care a fosl
imputernicit de mandant, el neputand face nimic peste ljmitele manclatului seu.

A. Capacitatea pdrEilor

in cazul reprezentErii contractuale, atet reprezentatul (mandantul), cat gi reprezentantul (mancatarul) treb*ie sd. aiba capacitatea do a incheia a"tur p*ntru
reprezeniarea a fosi daid {art. lAgB C.civ.}.
""re
Av&nc in vedere cE. afi. isOr arin. (i)-(i) c.civ., printre altere, prevede
cd
incapacietea mandantului ori a mandatarului esle caz de incetare
a mandatului,
putem a:-ecia, implicit, cd:
*
- mandatarul trebuie sd aibd capacitate de exerciliu deptind (deoarece, de$i
incheie acte juridice pe seama gi in nlrme1e mandantului, el devine part6
contraciantd. in raporturile cu tefiii, trebuind sd aibd asifel capaciiatea
nece$are pentru

C. Forma gi?ntinderea

contraciul de rnandat ,,poate fi incheiat in formd scris6, autenticA ori sub semndturE privat*, sau verbal5", Acceptarea mandatului poate rezufta gi din executarea
sa de cdtre mandatar fart. 201 3 alin. (1) C.civ.].
Mandatul dat pentru ?ncheierea unui act juridic supu$, potrivit legii, unei anumits

forme irebuie sd respecte acea formi, sub sanctiunea apiicabild actului insugi.
Astfel, imputernicirea nu produce efecte, decat dacd este datd cu respectarea
forme{or cerute de lege pentru incheierea valabili a contractului pe
,*pr*"*i"
zentantul urmeael s5-l incheie (art. l Gcl C.civ.)121.
Mandatul este tacit cAnd rezulla din irnprejurdri care fac neindoielnicd voinra

a ?ncheia el insugi actele respeclive);

- marcantul lrebr-rie sd aib6 capaciiatea necesart de a contracia el insugi actul
juridic c'"r care i-a imputernicit pe mandatar, deci capacitatea juriciic5
a acesiuia se
va dete,rnlna in funcyie de natura actutui juridic cai.e face
obiectui contractului de

pirlilor (nu trebuie conlundat cu mandatul aparentltl;.

ln absenta unui refuz neint6rziat, mandatul se considerd acceptat (tacii) dacd

mandat''.

prive$te actele a c5ror incheiere intr6 in exercitarea profesiei mandatarului

ori
pentru care acesta $i-a oferil serviciiie fie in mod public, fie direct mandantului
[art. 2014 alin. (i) c,civ.]. in aprecierea aotelor respective, se va line seama, intre
alteJe, de prevederile legale, de practiclle statornicite intre p6rti gi de uzante.
in raport de ?ntinderea acteior juridice ce urmeazb a fi incheiate, mandatul
poate fi general sau special (ar1.2016 C.civ.).
frrandatul generat il autorizeazd pe mandatar sd efectueze ,.numai acte de
conservare gi de administrare" {an.2016 alin. (i) c.civ,J. Rezultd cd in acest caz
?mputernicirsa datd mandatarului este nurnai procurailo amnlum bonorum^
Mandatal special este acela in care mandatarul este ,,imputernicil expres",
peniru o singurr operatie juridicd. Astfel, peniru a incheia acte de instrdinare
sau
grevare, tranzaclii ori compromisuri, pentru a se puloa obliga prin cambii sau bilete
ia ordin ori pentru a inienta aciiuni in justilie, precum gi pentru a incheja orice alte
acte de dispozitie, mandatarul trebuie sd fie imputernicit in mod expres
[art. 201s
alin. (2i C.civ.1tal.

Asifei, daca se are in vedere incheierea unui act de dispazifie, rnandantur

trebuie sd aib6 capacitate de exerciliu deplind, iar dacd
actul ce urrneazd a fi

inrheiat :sie numai de administrare, mandatul va putea fi dat

chiar de un minor cu
capacite.,: de ex+rcitju resirAnsi.
Dacd. mandatul este cu litlu onercs, in toaie cazurile, mandantul
{care, pleiind,
efeclueaza acie de dlspozitie) trebuie sa ai|,a capacitare deptind,
chLr dacd actur

cu car

1-a imputernicii

pe mandatar este nurnai unul da aciministrare sau de

conservare.
De precizat cL irimisuiui sau mesagerului (nefiind pirli ln contractul
de mandat)
nu li se apiich regulile de mai su$, trebuind ca acegtia sd aibd numai discerndm4ntui necesar pentrur activitatea ?ndeplinitd.
B. Obiectul contractului

Mandaiui poate avsa ca obiect numai lncheierea de acte juriciice (gi nu de fapte
juridlce) ce cdtre rnandatar, pe searna gi in numele
mandantului.

trl A se vedea
l. Brenrnt, S, Dncorurscu, p.

ca in orice contract, obiectul frebuie sd incleplineasci condiliile generale de

gi' noiat (afr.. jzzs

"'

Vnsrlrscu, op,

cit.,

p. ZZg.

Regula slmekiei nu este necesarE cand pirtile convin ca mandatarul sd Tncheje actul
'nu
iuridic in formd autenticd numai ad probairbnem, gi
ad validitatem; a se vedea D. Mncoi,er,

validitate: sa lie deteftninal sau cel pujin determinabil, sh tie ticit

L.CrV.

mandatului

I.

l.E:,Cnoenru, op. cit.,

p.231.

Mandatul este aparenl cand nu exisia vointa nrandanlului de a fi reprezeniai sau

voinla exisiE, dar mandatarul gi-a depSgit timitele'imprriernicirii, iar terfii contracieazd cu

.'"'

credinla cd mandatarul are puteri de reprezenhre (reprezentarea fdrd mahdat;,

t"J Mandatul
se intinde gi asupra tuturor actelor necesate executflrii iui, chjar ciacd nu
suni precizate in mod exples.

t'r A se ,.edea 0.
CijtHJcA,

'"'A

op. cit.. p. Z5B.

se vedea C. Hat',1ANoiu, l. ROSETTFBALANFSCU, AL.

BArCOr,qruu,

op. cil., vol. Ii, p. 618.

"r'i
,.,.',j){@i.

!,'M:

lnstitulii de drept civil

478

Mandatarul trebuie sd incheie acte juridice in limitete puterii sale de reprezentare. in caz contrar, mandatarul care aclioneazd fdrd a avea imputernicire sau cu
dep6.$irea puterilor conferite, nu produce efecte intre reprezeniat
te(
130g

alin. (1)C.civ.J.

V. C0ntracte speciaie

:,.:i

9i

479

mandatulu! sdu de reprezeniare prin sintagma ,,cu delegai;e la ciosar", ceea ce

semnific6 de drept,,imputernicire avocatiaid".
Precizdm cd noul cod civil nu a ma! reglemantat institulia detegalieica moda-

[art.

litate de schimbare a subiectului pasiv al raporlului iuridic civil, ?nsd folosegte

acelagi termsn in dispozitiiie aff. 829, polrivit cdrora adminisi-aforul igi poate ,,dele.
ga pa4ial atributiile" sau poate ,,imputernici un tert s6 il recrezinte la incheierea
unui acl determinat" (s.r'I.),

DacS insd, prin comportamentul sdu, reprezenratul l-a determinar pe tertul

contractant sE creada in rnod rezonabil cd reprezentantul are putsrea de aJ
repreze*ta gi ci aclioneazd in limita puterilor conferite, reprezentatul nu se poate
prevala fa{6 de terlul contractant de iipsa puterii de a reprezenla.
Mandatarul care, neavand imputernicire ori depdgind limltels puterilor care i-au
tost tncredinlate, ,,rdspunde pentru prejudiciile cauzate te4ului contractant care
s-a
increzut, cu bund-credinfi, in incheierea valabilE a conlractului"
{art. 1310 c.civ.),
Mandantul poate ratifica contractui incheiat in numele s&u, cu depdgirea
{sau
lipsa) puterii_de reprszentare, respectand forrnele cerute de lege pentru incheierea
sa valabile. in acesi caz, te4ul contractant poate insd,
,,printr-i notificare, s5 acorde un termen rezonabil peniru ratificare, dupd. a chrui implinire contractul nu mai
poate fi ratificat" {art. 1311 alin, (?) C.civ.l
Ratificarea are efect retroactiv gi se transmite mogteniiorilollt.

Fale d cele de mai sus, apreciem cd folosirea termen*lul de ,,delegatie', in

se*sul general de mandat este grepitd gi, posibil, producdtoare de confuzii juriclice.
3. Efecteie contractului de mandat

ca orice contract valabil incheiat, mandatul va produce cfecte juridice,

polrivit

dreptului comun.

Deoarece in contract mandantul imputernicegte ftianda:aru! sd incheie acte

juridice cu un anume ter!, ne aflSm in prezen{a a trei subiecte de drept civil, fapt
penlru care efectele contfactului se vor produce imolicit gi faid de acasta din urmd
(nu insd gi fald de alli terji, pentru care contractul este o res inter alios acta aliis

D. Duiats $i dovada rnandatului

neque nocere, neque pradesse potest).

ln consecin!6, datoritd: parlicularitatllor contractului de mandat, efecfele acestuia
vor li analizaie atet inter paftes, car gi iale de tequl cu care s-a insheiat actul juridic
preconizat,

Mandatul se incheie, ca orice coniract, pe durata prevdzutd de pdrri. oaci

pdrtile nu au prevdzut un termen, contractul de maildat ?nceteaze
?n 3 ani de la
incheierea lui (afi. Z01F C.civ.).
Dovada mandaturui se face prin prezentarea inscrisurui conlractului.
ulg*plie, daci mandatut este tacit, dovada se va putea face, atdt intre
- 9ucat tagd,ie te4i, prin orice mijroace
pdr{i'
9i
de probd adrnrse de iege, indirerenr de
vaioarea actuluil2j.
in..ceea ce ii privegte pe terli (ar'li' decdt cei care au contraciat cu mandatarur),
acegtia vor putea face dovada mandatului prin arice mijloace de prabd, deoarece
pentru ei contractul nu este dec&t unfapt juridic (gi nu actjuridic).
De precizat cd tertul contractant poate cere fntotdeauna mandatarului sd fac5
dovada puteri,or incredin-late de mandant gi, ,dacd reprezentarea este cuprinsE
intr-un inscris, sd remit6 o copie a inscrisului, ssmnata pentru conformitate,,
(art- 1302 C.civ.).
in practicd, dcvada mandatului se prezintd sub fcrma unui inscris derivat ciin
contct care poafiA numele de procurd sau imputernicire
{ori de mandat).
Men{ionim cd, ?n rimbajur curent, se mai forosegte gi termenur de
,delegaiie"rsl.
Hxemplificdm cazui curent al avocaruiui care prezinid instanloi oe
lucecatiidvada

A, Efestele rnandatului?ntre p54i

Abtigayiile mandalaruluisunt prevezute \n

art..

2017,208+ C.civ.

a) Obligatia de a indeplini mandatu!. Potrivit art, 2O1T C.civ ,principala obljgatie

a mandalarului este aceea de a indeplini (,,a executa") mai-,dalul (ontigalie ie'a

face).

Mandatul trebuie indeplinit ?n limilele siabilite in conlraci. cu toate acestea,

mandatarul ,.se poate abate de la instrucliuilile primite, dacE. ?i este imposibil sd il
tngtiinfeze Tn prealabil pe mandant gi se poate llrezuma cE acesta ar fi aprobat
abaterea dacd ar fi cunoscut Tmprejurdrile ce o justific*, in acost caz, mandaiarul
esie obligat sE il inptiinleze de ?ndatd pe manclant cu privii'e ia schimbdrile aduse
executdrii mandatuiui" larl.2A17 alin. (?i C,civ.l,

inceplinirea mandatuiui esle o obligalue de mijloace (nu d* rezultat), manciatul

considerAndu-se indeplinit dacd mandaiarul a depus toate diligenlele pentru
perfectarea actului juridic cu care a fost irnputernicit (chiar dacd operatiunea
juridicd nu s-a realizat)t'i,
Nerealizarea actului juridic preconizat din culpa mandaterului atrage ?ns6 r6spunderea acestuja. Culpa mandatarului so apreciazd ?n$a difgrii, dupi cum rnan-

gi cel care a incheial conrra*utin catitale de reprezentanr por conveni

:?nltu.l"ll cAttimp
oesrilnlareaconlractului
acesta nu a Jost ratificat (arr. 1314 c.civ.).
''' A se vedea Fn. DEAK, op. cit., p.943.

.^-ll]:*rl

i'r lnrrucat in drepiul civ;l.noliunea,,delegatie''

are o alta semnificatie, desemnind o
modalitate de schimbarc a subiec.turui pasiv (i s'e vedea G. Bonor, op. cii, ioos, p. s r ,5z),
det.egalie
poate desemna mandatut (in s6ns de instiume,itimlli'se-uedea
.nu
L. P-op, llelega{ia in dreptur
civir raman, care de rearizare adinamicii obrigaliitir, in Dreptul

datul este gratuit sau oneros.

t:ry:lr?l

l1)

Mandaiarul este obligal sh il ingtiinleze pe mandent despre irrrprejurhrile care au api-

rut ulleriol incheierii mandatului gi care pot determtna revoca!'ea $eir modificarea acestuia

nr. 7/2006, p. 29.

{art. 2018 alin. (2) C.civ.l.

,",,,

:r"i'iltdfrili;,.--.

480

V. Contracie speciaie

lnstitulii de drept civil

Dacb nrandatul esle cu lillu oneros, mandatarul este iinut se execute mandatul
cu diligenia unui burr proprietar. in acest caz, culpa mandata{ului se apreciazd
dupii tipui abstract al omului prudent gi diligent (culpa levis in abstracto).
DacE insh mandatul este cu titiu gratuii, mandatarul este obligat sd il indeplineascl cu dilignla pe care o manifeste in proprlile aiacsri. Astlel, culpa mandatatului se va aprecia ifi rapon de situa.tia cancretd (fiind atenuatd).
Dacd, bunul delinut in baza mandalului piere fortuit, mandatarul nu va r5.spunde,
chiar daci. i"ar fi putul salva sacrificdnd propriile sale bunuriill.
Rdsp'rncierea rnandaiarului poate fi mociificatd insd de p6rli, atenuatd sau

'I

c) obligalia de rdspundere pentru faptele persoanei lubstituite ln execularea

contffiotului. Potrivit art, 2021 C.civ., in principiu, ,,mandaiarul care gi-a indeplinit
mandatul nu rdspunde fa!{ de mandanl cu privire la,executarea obligaiiitor

',.:
.f:l
'.'il
. 'ii

asumate de persoanele cu care a contraclai".

Ca oxcopfie, el va rispunde aldturi de terfi, atunci cAnd ,.insolvabiliiatea lor i-a
fost sau ar fi trebuit si ii fi fost cunoscut6 la data incheierii contractului cu acele
persoane".
intrucat mandatul esle un contract incheiat intuilu personae, mandatarul indeplinegte personal obligatiile asumale lart, 2023 aiin. {1) C.civ.].
Face excep,tie de la reguld cazul in care mandantul l-a autarizat in mod expres
sd igl subsfr?uie o alt\ persaand in executarea in tot sau iil parte a mandatului.
Poirivit art. 2023 aiin. (2) C.civ., chiar in absenla unei autorizdri exprese,
mandatarui igi poate substitui un teq daca:
-. imprejuriri neprevdzuie ?l impiedicE sH aducE la indepliniro mandatul;
- ii este imposibil sd il ingtiinteze ?n prealabil pe mandant asupra acesior imprejurdri;
- so poate prozuma cd mandantui ar fi aprobat subsiituirea dacd ar ii cunoscut
imprejurdrile ce o justiiicfi.
in cazurile prevdzute mai sus, mandatarul este obligat se il in1liinleze de indald
pe mandant cu privire la subsiituire.
Dacd substiiuirea nu a fost autorizatE de mandant, mandatarul rAspunde pentru
actele persoanei pe care Si-a substituit"o ca gi cum le-ar fi indeplinit el insugi,
Decd substituirea a fosi autorlzat6, rnandatarul nu r{spunde decdt peniru
diligenla cu care a ales persoana care l-a substituit gi i-a dat instruc{iunile privind
executarea rnandatului.
Menliondm cA cele trei subiecte de drept civil sunt pd(i in doud raporturi juridlte
diferite: pe de o parte, mandantul 9i mandatarul, iar, pe de altl parie, mandatarui qi
subsiituitul. in acesle cono'i]ii, in principiu, mandantul gi substituitul nu au aciiuni
directe gi, in consecintd, nu se pot acliona reciproc dec6t pe calea acfiunii oblice
previzute de ari. 1560 C.civ.
Legea a conferit numai mandantului dreptul de a-l actiona ciirect pe subsfr?urr'

..:l

:!

agravatl iregulile de mai $us fiind aplicabile in lipsa unor dispozilii cantractuaie).
DacE inir-un contracl de rnandat sunt irfiputernicite mai rnulte persoane in
calitate ie mandatari, fiecare igi va executa independent obiigatiile contractuale,
neexistald Solidaritate intre mandatari.
lvlancietul conforit mai multor- persoane pentru a lucra impreund,,ilu are efecf' (a
se citi, nu se incheie valabil, s.n.) daci nu a fost acceptat de cdtre toate aceste
persoaae iaft'2022 alin. {1) C.cir'.1,
Acteie si,v&rglte de mandatari il oblig6 pe rnandant, ,,chiar dacA au fost ?ncheiate nun:ai de una d;ntre ele", cu exceptia cazului cdnd s-a stipulat cE vor lucra
impreund.
tn caz cle pluralilate cie mandatari, de reguld, iiecare igi executd independent
obligaliile coniractuale, neexistand solidaritate intre rnandatari. Ca exceplie, man-

daiarii r6spund solidar iatA de mandant dacA s-au obligat sd lucreze lmpreun*
[afl., 202.- alin. (3) C.civ.].

b) OnlQalh cie a da socoteald. Potrivit ari. 201

alin. {1) C.civ., ,,orice mandatar

este linut sd dea socoleat6 despre gesliunea sa". Totocjatd, ei este obligat, la

cerere, sE ir:apoieze loate aclele sau bunurile primiie de ta mandant pentru realizarea obrigeliilor sale.

Manchiarul mai este obligat, cu ocazia executdrii mandatului, sd cotserye

bunuriie prinite de la mandant sau in numele lui.
Obligalia principai& a mandatarului de a da socoteald, precum gi cea auxiliard a
reslitui;'ii bunuriior la c;erere opereazd fbri dislinctie dacd manclatul este gratuit sau
cu litlu cnerostzl,
Sumeie de bani prirnite de rcandatar urmeazd sd fie restituite distinct. Mandatarul ciatoreaz* ciobdnzi; pentru sumele intrebuinlate in {olosulsdu incep&nd din
ziua intrebuinfbrii, dar gi pentru cele cu care a rimas dator, din ziua in care a fost
pus in inl$.l'ziere.
in caz c5 mandaiaru! refuzd sd predea sLrmele de bani primite, mandaniul are la
dispozitic c aeiiune personat5, prescriptibili in ierrnenul general de prescriptie.
Ptescrip!;a cireptulu! la acliune ai mandanlului incepe sE curgd de la clata incelArii
contraclului.

[arL. 2023

alln. (6) C.civ.], in mdsura in care acesta din urm6 are datorii fa15 de

*"il;ttllr*",nlE,

substituitul nu are insE acfiuno diroctd asupra mandantutui,

putandu.l acliona numai pe calea prev&zut6 de ari. 1560 C.civ.
Potrivit art. 2Q24 C.civ., ?n vederea conserverii bunuriior mandantului, mandatarul va exercita drepturiie mandanlului fald de ieili, dacd bunurile primite pentru
mandanl prezintd semne de deteriorare sau au ajuns cu iniArziere {proceddni, in
caz de urgenlS, chiar ,,la v8nzarea bunurilor cu diligen,ta unui bun proprieiaf').
Obliga[iile mandantului sunt precizate de art.2A25-2029 C.civ.
a) Obligalia de despdgubke a mandatarului pentru eheltuieliie fdcute.
Mandantul este obligat sd pund la dispozitia rnandatarului mijloacele nece$are
executdrii mandatuluii'

r.

tti Deoarece prevederile afi. 2149 C.civ. din materia imprumulului de folosiniE nu se
lr.cazul de fa!h; a se vedea C. ToAoER, op cil , p.220-221.
i'l A s; vedea V. NEM$, ap. cil., p. ZgS.

aplic-d gl

t1i

::ii:rj,

:ti

*sii*l

A se vedea V- NrMEg, op. cit., p. 2gY.

i;it::

i de drept civil

Mandantul trebuie si lestituie mandatarului cheltuieliie rezonabile avansale de

acesla din urmd pentru excuiarea mandatului [art. Z02S alin. (2) C.civ.].
Mandantul este obiigat sd.i despdgubescd pe mandatar peniru preiudiciul sufe-

{an. e026 C.c'v.).

Mandantul trebuie sd pldteascd dobanzi ia sumele cheltuite de mandatar, {erd
punere in int&rziere (chiar din momentul avansdrii lor).

b) obligalia do plald a remunerutiei Dec& mandatui este cu titiu oneros, mandantul este obligat sd plateascd mandatarului remuneraiia, chiar gi ?n cazul in care,
fdr6 culpa mandaiarurui, mandatur nu a putut fi executat (art. zozl c.civ.).
culpa mandatarului il poate scuti pe mandant de la plata pa4iala sau iotala a
remuneratiei,
cand mandatul a fost dat aceluiagi mandatar de mai multe persoane (pluralitate
de mandanti) pentru o afacere comunE, iiecare dintre mandanti rdspunde solidar
fa!5 de mandatar de toate obligaliile mandatului (arl, ?frZB C.civ.j.

A, Cazuri de incetare

Pentru garantarea tuturor crsantelor sale impotriva mandanluiui izvorate din

mandat, mandatarul are un drept de retenlie asupra bunuriior primlte cu ocazia

a) Revocarea mandatului de cdtre mandant. Deoarece rnandatul este incheiat

in folosul mandantulu! gi are ia baeS increderea mancjantului falh de mandatar, el
poate revoca oricand mandatu{, expres sau tacit. incliferent de forma in care

execuiEri; mandatului de la mandant ori pe seama acstuia

{art. 2019 c.civ.).

contractul de mandat a fost incheiat gi chiar dacfi a fost decjaiat irevocabil (fdra a fi
nevoit a face dovada, revocarea putAnd fi gi ..arbilrard',)trj,
Hevocarea poate ti si indireciE. Astfel, imputernicirea da'rd unui nou mandatar
pentru aceeagi ajacere revoci mandatul i*iiial {art. 2031 alin. (2) C.civ.}.

te$i

a) Raparturile dinlre mandant gi teryi. Dacd. nrandaiaru! va reusi, in fapf, incheierea actului juridic pentru care a fost imputernicit, de drept, *e uo,
raporturi
"reajuridic pe
iuridice direate intre mandant gi ie{i (deoarece mandatai"ui incheie actul
seama gi in nurnele mandantului)lr].
Acieie juridice incheiate de mandaiar nu vor ablige pe mandant dacd s-au fdcut
cu depdgirea [imitelar imputernicirii date acestuia (dec6t dacd mandanlul le_a
ratifieat). Ratificarea lor de c6tre mandant va produce efecte relroacfive (de ia
ciata

De precizat c5, pdnd la notificarea revocf,rii, mandantui va r5spunde fatd de

terlii de bund-credint6, ctar cu drept de regres impotriva rnanclatarului incorecti2l.
ln caz de pluralitate de mandanli, revccerea mandaluii;l se face cu accrdul
lututor mandantilor. ln schimb, ,,mandatul dat mai multoi" inandatari cbligati s6
iucreze ?mpreunE {plura}itate de rnandatari) incetoazfi chiar qi atunci cand cauza
incet6rii il priveqte numai pe unul dintre ei" (ar1. 2038 C.civ.i.
Dupd revocarea mandatului, mandantul ,,rdmiine linut sa. igi execute abtigatiile
fatd de mandatar". El este, de asemenea, obllgai s6 repare ,;r+judiciile suferite de
mandalar din cauza revocdrii nejustificate oi intempestire iar1. 20sz alin. {'i)

incheierii actului), ca gi cum actul juridic ar fi fost valabil ?ncheiati2l.

Actele juridice incheiate cu depdgirea llmitetor imputernicirii gi neratiticate nu
vor obliga pe mandant decat, eventual, in cadrul unor obiigalii extracontractuale
(cie exemplu. gestiunea de afaceri).

C.civ.l.
Atunci c&nd mandatul a fost deciarat irevocabi! (prin acoi-cul pdrlilor), r@vocarea
se considerd a li nejustificata dacd nu este determinata de cuipa mandaiaruluj sau
de un caz fo$uit ori de t04d majorS.

b) Rapafturlle dintre mandatar gi te$i. fntre mandatar te4i nu se creeaza

$i
raporturi juridice, deoarece mandatarul coniracteaze, in dr"ept, in numele pi pe

seama mandantului (gi numai in iapt porscnal).

ln consecintd, pentru mandatar, actul juridic incheiat {de ei, in fapt) este numai
un res inter alios acta.
Pentru actele excesive, mandatarul garanteazd fatd de terti, cH exceptia cazului
c&nd acegtia au cuno$cut ?niinderea mandatului.
11]

Mandanlul arc

datorie

b) frenunlarea mandatarulur. Mandatarul poaie renunia oricdnd

notificdnd mandantului renuntarea sa (art. 2034 C.civ.).
. lll ManCantul poate revoca

de rcspact fale de puteriie mandalarului (in lim1ele in care

'Dralt

i-au Josl acordat); a se vedea G, ve R:r4FLLe,

200.0, p. 167.

iivit

4. incetarea mandatului

Ca srice alt ccntract civil, mandatul inceteazd odate cu executarea obligatiilor

contractate ori la inlervenlia altor cauze generale, precum; expirarea termenului,
realizarea condiliei rzotutorii, pieirea bunului etc.
Pe l&ngd cauzele generale, mandatut poate inceta gi daicritd unor cauze specifice lui; astfel, mandatul se sling: prin revocarea mandaierului; prin renuntarea
mandaiaruiui; prin moartea, incapaciiatea sau ialirnentul mandantuiui ori a mandatarului {art. 2030 C.civ.}.
Atunci cand are ca obiect incheierea unor acto succesive ?n oadrul unei aciivilali cu caracter de continuitate, mandatul nu incetoazd ciec6 aceasta activiiaie
este in curs de desfdgurare, cu respectarea dreptului de rsvocare $au renuntare al
prir,tilor ori al mogteniiorilor acestora [ar{. 2030 alin. {2) C.civ.j.

df in executarea mandatuiui, dac6 prejudiciul nu provine din culpa mandataruiui

B. Efectele mandatului fafS de

V. Contracte speciale

:il

la

mandat,

oricgnd mandatul, indiferent daca este gratuit sau cu titlu

oneros.

t2lA se vedea Fn. DEAK, op. crt., p.35S-359. Dac6 procura a fos.^ daiA in formd autenticd
notariala, in vederea informirii ie4iior, nolarul public cEruia i se sclicit* sA autentificp revo-

Les conrrats speciaux, Dalloz., Faris,

r"J.A
se vedea I. RosErrr-BALArurscu, Al. BAicornlu, Drept civil roman (studiu de doclrine
pi jurisprudenfd), Ed. Socec, Bucuregti, 1948, p. 970.

carea unei asemenea procuri esl6 obiigat sd transmfl4, de indate, revocarea catre Rgistrul
nalional notarial, linut in format elctronic, potrivit legii [an. 2038 alin. {i } C,civ.]_

r.;;]llFlafflgiltl

lnstituiii

de drept civil

Daci mandatul esto cu littu oneros, mandatarul poale preiinde remuneratia

pentru acieie pe care le-a ?ncheiat pe seama mandantului pAnE Ia data renunt&rii.
Prin renuntarea sa, mandatarul nu trebuie sd il pdgubeasca pe mandant; in caz
contrai, el esie obligal sd il despdgubeascd pe mandant penlru prejudiciile suferite
prin eleciut renuntErli, cu exceplia cazului cAnd ccniinuarea executdrii mandatului
i-ar fi caurat mandalarului insugi o pagubd ?nsemnatd, care nu putea fi prevEzutd
la data accept6rii mandatului lan. 2034 alin. {3) C.civ.l.
FiinC dictatA de o normi imperativd, posibititatee mandatarului de a renunta la
mandat n'r poate fi impiedicatr4 printr-o clauzd contrarE.
c) lttarlea uneia dintre pdrli. Deoarece mandatul este incheiai intuitu personae,
de regui6, contractui fncetsazd la moariea uneia dintre pdrti{1].
?n caz ie deces, al uneia dintre pe{i, moglenitorii ori reprezentaniii acesieia au
obligatia de a inforrira de indatd cealalte parts.
Tot astfel, manCatarul $au mogienitorii ori reprezentanlii sii sunt ob{igaf sA
coniinll? executarea mandalului dac.d intiirzierea acesteia risca sa purr5 in pericoi
intereseie mandantului ori ale mogtenitorilor sai [art. 20GS alin. i2) C.civ.].
Acteie jlridice incheiate de mandatar dupd moartea mandantului sunt valabile,
dacd rnandaiarul nu a cunoscut moafiea mandantului, iar te(ii au iost gi ei de
bunE-creiintA (art. 2036 C.civ.).
Daci reprezentantul sau reprezentatul este perscand juridicd, puterea de a

reprezenia inceteazd ia data ia care persoana juridicd igi inceieazd existonla

[art, 13C7 aiin. (2] C,civ.l.

d) Aile cauze de incetare a mandatului. polrivk art. ZCBS aiin, {1) C.civ,, mandatul sa stlnge gi pr*t incapacitafea sau falimentul uneia dinire p*iti.
Mei mult, in doctlinl s-a apreciat cd orice imprejurare care determind o lncapacr'lale circe implicit gi la incetarea mandatului, ,,intrucft normele prlv,nd incapacitatea gi reprezentarea legald a incapabililcr se opun continudrii mandatului',.
E. Efectele

incetirii marrdatului

C&nd mandatul inceteazd, mandatarui nu mai poate incheia acte juriciice in

numele gi pe seama mandantului (cu exceplia cazului c6nd prrogativele sale su*t
contifluate penlru a nu prejudicia intoreseie mandantului - art. 20gZ C.civ.).
Ca urmare a incei5rii mandatului, in toaie cazuriie, mandatarill este cbiigat:
* $5 !"$tituie rnandanlului procu{a primltdi
* si lredea orice act primit;
- sE nredea bunurile primite pentru executara mandatului.
Acteie incheiate de mandatar sun't valabila gi executorii in privinla terlilor de
bund-credinfd, atdt timp cdt nu a cunoscut cauza de incetare a mandatului
(ad, 2035 C.civ.)r'r.

V, Contrcct speciale

Secgiunea a ttt-s.

"'A:e

veCea G. Boncr, op. crI,

p. 199.

i'i A sc vedea C. Toaoen, op. cit-{2008), p. zB4.

{2OO5),

Mfrndltul f6rd reprezentsre

{llontra$ul de interpunereJ
CAfld mandatarul incheie un act juridic in nume propriu (deci fdrE a se prezenta

ca reprezeiltanl al altei persoane), dogi el in esentd lucreazE in interesul mandaniului, mandatul este

fira

reprezentare.

Mandatul fdrd reprezenfare este contractul in care mandatarul incheie acte

juridice in nurne propriu, dar pe seama celeiialte paqi, numitd mandant, gi iqi asu,
md fald de terli obligaiiile care rezulld din aceste acte, chiar dace teilti aveau
cunogtinid. despre mandai [art. 2039 alin. (1) C.civ.].

in cazul de mai sus, degi ii lipsegte reprezentarea, contractul incheiat este ioiuFi
de mandat, intrucdt reprezentarea este nuffai de natura, nu gi de esenia mandatului.tl)
De reguld, in praciic6 se apeleazd la mandatul i6rd reprezentare atunci cAnd o
persoani doregie incheierea unui act juridic f5rd a fi cunoscuta de te4i.
coniractul civil de mandat fbrd reprezentare este cunoscui gi sub cienumirea cie
cant ract de inte rpun e re.
Contractul de lnlerpunere are naiura juridicd a unul mandat simulal prin
interpunere de persaane.
Conveniia de interpunere ,,nu are nimic ilicit"lzl, deci esfe vatabild. Nuniai dac6 a
fost incheiete pentru eluciarea sau ?ncdlcarea legii, ambele acte vor f! nuJe,
Pdrlile contractuiui de interpunere poartd denumirea de coconfrecfanf (terlul
contractant) gi mandatar ocult.
$imulalia presupune douE acte juridice:
- actul public intre nrandatarul ocult gi te4ul cocontractanti
* conventia dintre mandant gi mandatarul ocult (actul secret).
contractul de interpunere ,,consfififeite o situalie juridica necorespunzdtoare
rsalii4if (s.n.il"l, deci este un act simulat gi, in consecinfd, supus regimuiui juridic
prwdzut de art. 1289 gi urm C.civ.
lntre tedul cocontractant gi mandant nu se stabiiesc raporiuri juridice. Asifel, in
principiu, ei s pot ac{iona numai pe calea actiunii oblice, subrogAndu-se in drepturiie mandatarului.
Ca excep{ie, mandantut, substituindu-se mandatarului, poate exercita drepturile
de creanld nd.scute din executarea mandaiului, dacd gi-a executat propriile saie
obligafiifafd de mandatar [art. 2040 a]in. (Z) C.civ.l.
lvlandantul poate revendica builurile mobile dobAndiie pe seama sa de cdrre.

mandatarul care a aclionat in nume propriu, cu exceplia bunurilor dobdndite de

te4i prin efectul posesieide bund."credinld [art.2041 alin. (i) C.civ.j.
DacA bunurile dobAndite de mandatar sunt imobile, acesia este obiigat sfi ie
transmiti mandantului. in caz de rsfuz, mandantul poate solicita instanlei Ce

Ill

l1l .

/oE

Prscizdm ce mandatui f6rd reprzentare nu se confund& cu ,,r6prezentara fAri

mandat" (care este un mandat aparenl - aplicaJie a aparen{ei in drept}.
A se vedea D. CHrFtcA, op. cif (1997), p. 271.
'"
lslA se vedea Fn. Drnx. op. crt, p 363-

lnstitulii de drept

civil

:)at

V. f,ontracte speciale

''':l

c) coniractul de comision este un contract corsensua/ cooarece se incheie

judecatd sE pronunte o hotdrare care se lind loc de act de transmitere a bunurilor

dobAndite.

valalril prin ,,simp{ul acord de voinle" al pArtilor.

Creditorii mandatarulul nu pot urmeri bunurile dob6ndite de acesta in nurne

propriu, dar pe seama mandantului, dace rfiandatul fdrd reprezentare are data
cend gi acea$ta este anterioar5 ludrii oric6rei mdsuri asigurdtorii sau de executare

Ad probationern, pentru dovedirea existenlei rapofiurilc:- coniracluale gi a

puterilor incrediniate comisionarului, contractul trebuie inch+iat ,,in forma scrisd,
autentica sau sub semn*turI privatd" [art. 2044 alin. (i) C.civ,j.

{ail.2042 C.civ.).

d) Contractul de comision este ?ncheial {nluitu personae, deaarecs are ca temei

increderea pe care comitentul o are in comisionalll.
Codul civil are ciispoziiii Tn materie, in Cafiea a V-a, ,,Despre obtigalii" Tiilul tX,
intituiat ,.Diierite contracte speciale", ,,Contractul de comision" aft,.2043-2O53.

Secfiunea a ILt-a, Ccntrcstul de comision

Conltaclul de mandat constituie dreptul comun pentru alte contracte ce prezint&
particulariteli in materie, gi pentru care legea are dispari.fii speciale. Dintle acestea,

?. condi$ii de r.aiiditate

Codul civil reglementeazd contractul de c*mision, contractul de consignatie gi

Contractul de comision es.ie vaiabil inchoiat daca. suni indeplinite conditiiie

cerute de aR. 1179 C.civ. peniru orice conveniie: consjmtd;-nAntul, capaeitatea,
obiectul gi cauza (gi forma). Dintre acestea, in domeniul analizat, consim,tdmantr"rl,
capacitatea gi obiectul prezinld particularitdli.

contractul de expedilie.

1. Sefi nire, {a ractefe, reglementare

Contractul de camision e$te mandalul care are ca obiect achizilionarea sau
venzarea de bunuri ori prestarea de seruicii pe searna comitentului qi in numele
comisionarului, care aclioneazd cu iitlu profesional, in schimbul unei remuneralii
numjte comision (art. 2043 C.civ.).
Utilitatea conlractului de comision consld in aceea ci permite profesionistului
sd fac5 operaliunile comerciale ce-i revin ca mandaiar, utifiz&nd serviciile altei
persoane (comisionarul), specializati in activitdlile respective.
Coniraclul de comision este o varietate a contractului de mandat f6ri reprezentare. Principala deosebire dintre cele douB contracte privegte $tructura ior. Astfel,
in cazul mandalului, rnandatarul are iln drept de reprezentare gi, deci, el incheie
actele juridice in numele gi pe seama mandantului, iar comisionaiul nu beneficiazd
de dreptul de reprezentare gi, in consecinlE, el incheie acte juridice in nume
propriu, dar pe seama ccmitentuluil'].
Contractul de comision se calific6 astfel prin caracterele sale juriciice.

a) Consimldmdntul pdftilor. Contraclul de comision are la bazd imputernicirea

pe care cornitentul o conferd comisionarului de a incheia anurnjte acte juridice, cu
precizarea conditiilor in care va acliona comisionarul.

lmpilternicirea catd comi$ionarului este un ac1 uniiateral, care exprimd voinfa

comitenlului (iar inscrisul con$iatator poartd denurnirea cie procure, ca 6i in cazul
contractului de mandal).
Deoarece comisionuJ este un mandat, el pgate fi expres $au tacit, in acesl din

urma caz putand rezulia din executarea lui de cetre mandatar-lart. 2013 aiin. (1)
C.civ.l. Ca particularitate, se cers ins6 sd existe o manifestare expresd a vointei
comitentuiui cu privire la imputernicirea comisionarufui de a incheia actole juridice
in nume propriu, dar pe seama cornitentului ideoarece mandaiul fdrd reprezentare
este o excepiie gi deci trehuie sa rezulte din manifestarea expresd a vointei comitentului)t21.

b) Capaeitatea pdgilor. P*ilile contractului de ccmlsion irebuie sd aibE capacitatea necesar6 efeciudrii actelor cu car au fosi invesliti.
Comitentul trebuie sd aibd capacitatea de a ?ncheia ei insugi actela juridice pe
care le va incheia pe seama sa comisionarul.
Comisionarul irebuie sd aibd capac:iate deplind de exerciliu, deoarece incheie
aciele juridice prcpric nomine. in calitate de comerciant, cornisionarul are toate
obligatiiie profesionale aJe conercianlilor (publicitaiea prin regisirul comerluiui; tinerea registrelor comerciale gi desfdpurarea activitdiii comerciaie in condi{iile concurenlei licite),

a) Contractul de comision este un contrac! cu tittu oneros,'intrucat prin incheierea tui ambele pdrli conlraclante urm6resc realizarea unui interes patrimonial,
respeciiv primirea unui echivalent in schimbul prestaliei la care se obligd.
b) Comisionul Bslo un contract sinalagmatic, deoarece dd nagtere la drepluri 9i
obligaiii atrit in sarcina comitentului, cAt gi a comisionarului. Astfel, obiigaliile
pEr[iior sunt reciproce gi interdependente, fiecare pafie fffnd in acelagi timp atdt
creditor, cet gi debitor fala ds cealaltd parte.

I1i incheind proprio

nomine actelb juridice cu te4ul, dar pe seama comitentului, comisionarul ac1ioneazd ca un mandalar fErd reprezentare. Astfel, se considera cH ,,$i ?n cazul
contractuiui de comi$ion existf, o reprezentare, dar impedectd sau indircte'; a se vedea
$r. CAnrrruenu, Tratal de drcpt eomereial rom&n, Ed. Univorsul Juridic, gucuregti, 200S,
p. 560.

ttl A se vedea FL. MoTtt, Contractele comerciale cie intennediare fArA reprezefitare,
Ed. Lumina Lex, Bucuregti, 2005, p. 14.
lzJA se vedea v. NEvlE, crp. crt., p. 309ii..

:,ffiiliii
:

,nstiturii de drept civil

r.l*fii:l
.i! I

','.t

c) Obiectul contractuluL Contractul de comision are ca obiect

,,achizitionarea

sau vdnzatea de bunuri ori prestarea de servicii" {art, 2043 C.civ.).

De remarcat cE obiigatia p care gi-o asumd comisionarut este acea de a
inoheia acte juridice comefciale, AceastS obligalie este o obligalie de a face, iar nu
o obligalie de a da; comisionarul este un prestaiar de servicii.
Aclele juridice pe care comisionarul le incheie cu terlii in baza contractului de
comislcn privesc vdnzarea-cump5.rarea unor bunuri, activilatea de transport elc.
De exernplu, un comerciant care produce o anumitd mad{ gi vrea sE o vAndd gi pe
o alt6 piala poate sd. ?mpulerniceascd o persoan6 {comisionag s5 caute clien{i gi
s5 vAnoi marfa pe seama cornerciantului sau un comerciant care are nevoie de
anumi:? mdduri poate sd-l impulerniceasce pe comisionar sd cumpere aceste
rnSrfui-i cie Ia ter{i, pe seama comerciantuiuilli.
ln raport de particularitifile obieclului sdu, contiaclul de comision poate imbrdca

forma ;eior dou5 varietAli ale sale: contraciul de consignaiie 9i contractului

expedilie {prevdzuie de arl. 2054-2071 C.civ.).

cie

3. ffectele contractului de comision

Prin ?ncheierea contraciului de comision se nasc doub, raporturi juridice disFficfs: ;nire comiteni 9i comisionar, pe de o parle gi intre comisionar gi terli, pe de
alt5 par-te (arl. 2045 C.civ.i.
in cadrul raporiuriior juridice ,,inierne;', se produc obligatii Tn sarcina comisionarulu si a comiteniului,

raporiurile cu comiteniul, comlsionarul este ,,un mandatad', astfel cd, in

principiLr, are obligaiiile acestuia.

a) Camisionarul trebuie
adicb

si incheie actele

sd.

I
.!

,: I
irlji

.ii

ii

* indep5rtarea

de la instructiuni nu schimb* tundamental natura gi scopui sau

condi{iile econornice ale imputernicirii primite.

in contextul de mai sus, comisionarul are obiigalia de a-l informa pe comilent

,de indat[ ce este posibil'', asupra execul6rli comi$ionului, precum qi asupra mo'
dificArii trnprejurdrilor avute Tfl vedere la stabilirea imputernicirii {art. 2048 alin. {3)

;i

C.civ.1.

'tit

Orice operaliune a comisionarulu!, cu incalcarea sau depd9irea puierilor primiie,

in sarcina $a, dace nu este ratiiicatd de comilenl.. in acest caz, comipoale
fi obligat 9i la plata de daune-lnlerese [art' 2o4B aiin. (a)].
sionarul
Poirivii art. 2047 alin. ('1) C.civ., cu denumirea marginalh ,,Vdnzarea pe credii",
comisionarul ,,care vinde pe credit, fdrd. aL.riorizarea comiteniului, rEspunde per'
sonal, iiind linut, la cererea comitentului, sd pidteascd de indatd creditele acordaie
?mpreund cu dobAnziie gi alto foloase ce ar rezulta".
in cazul in care comisionarul esie autorizat sd v6ndd pe credit, el va {i obtigat sd
arate comitentului persoana cumpdratorului gi termenul acordat, ln caz contrar, se
prezum6. cd aperaiiunea s-a fdcut pe banl gata, neputendu-se lace proba contrar5,
iiind vorba de o prezumlia absolut6, iuris et de iure.tl)

rdmdne

b) Camlsionarul trebuie sd d6a sacoteald comitantulur. Astfei, comisionarul este

linut s6-l ,ingiiintze pe comitent'' ciespre rnersul operafiunilor gi rezultatele obiinute, precurn gi imprejurdriie de naiurd a modifica imputernicirea primit6.
Deoarece ccntractui cu tetul este incheiat de comisionar ln nume propriu, dar
pe seama comitentului, drepturi{e dobdndite de comisionar trec diroct asupra cornitentului. Tot astfel, obligafiile asumate de comisionar priil contractul cu tertli se
rdsf r5.ng asupra cornitentu luiizj.

A. *irligatritte comisionarului

in

V. Contrecte speclale

execute fiandatu! incredinfat de cdtre cornitent,

juridice siabilite de comitent.

Acteie juridice trebuie incheiate de cdtre comisionar in limilele imputernicirii

primite. el fiind obligai sE se coniormeze instructiunilor comitentului. tnstrucliunile
comiteniului pot ii imperative, indicative sau facultative.
Cornisionarul are obligalia sA respecte iniocmai instrucliunile exprese primite de
la comiient {ari. 2048 aiin. (1) C.civ.l.
Cu exceplie, comisionarul ose poat indep&rta'de la instruc{iunile primite de la
comitrt numai dacd sunl intrunite cumulativ urmdtaarele condilii:
* nu e$te suficient timp pentru a obline autorizarea sa prealabild in raport cu
natura lfacerii;

in consecinld, dreptui de proprieiale asupra bunurilor care fac obieciul contractului incheiat intre cornisionar gi te{, ca gi riscuriie, se tran$mit direct de la
comitent Ia te4 gi invers (de la ter! Ia comitent).
c) Comisionard rAspunde pentru faptele persoanei subsftlt/'ie in execuiarea
contractului de comision, ca gi in eazill contractului de mandal (ad. 2021 C.civ.].
B. Obliga!iile comltentu lui

Tot astfel cum ccmisionarui are, in principiu, obligaliile mandatarului, Pi cornitentul are obiigaliiie mandantului (cu pa*iculariiEliie inerente).

a) Comiientul trebuie sd pldteascd remuneratia cuveniifi comisionarului. Astfel,

deoarece contractul de cOmisiOn este cU titlu oneros, iar comiSiOnarul ac{ioneazd.
cil titlu profesional, comitentul va pldii comisionarului 0 remuneralie numifi corfiislon, ca plate pefitru seruiciile pre$tate de acesta,

- se poate considera in mod rezonabil cA acesta, cunoscdnd ?mprejur5rile

schiribate, gi-ar fi dat autorizarea;
111

De obicei, comisionarul este el iasuqi con'lerciant, indeplinind astfel de opeialiuni cu

caqd?1 rtoiesional,

I'i A se vedea Fr-, Mo1tu, op. c/r.,

i2009), p. 254.
t2lA se vedea Sr. CAnpsup.Ru, ap. cit., p.565 $i practica citat5 de autor'

.nt:: I

,'n
',rt

lnstitulii de drept civil

V, Contracte speciale

iil I

Fer*uneralia comisionarului poate fi stabilitd sub forma unei surne fixe sau a
unui procent. (calculate ia valoarea operatiunilor rezultate din actele incheiate de
comisionar)11i.

(i) c.civ., ,,comitentul nu poate refuza plata comisionului

terlul executd intocmai contractul ?ncheiat de comisionar cu respec-

Potrivit aft. 2049 alin.

atunci. cand

tarea imputernicirii primite".

comisionul se daloreazd chiar dacd tertul nu executb obligatia sa ori invocd

exceptia de neexeculare a conlractului.

Dacd imputernicirea pentru vanzarea unui imobil s-a dal exclusiv unui comisionar, comisionul rdmane datorat de proprietar chiar dacd vanzarea s-a f6cut
direct de cdtre acesta sau prin intermediul unui terj.
b) comitontul trebuie sd restituie cheltuielile fdcute de comlslonar, penlru ?ndenirea insdrcindrii primite.
Comiientul esie obligat sd plSteasc5 comisionarului cheltuielile fdcute de comi$ionar pentru incjeplinirea insdreindrii prirnite.
cheltuielile cornisionarului cuprind atat sumele de bani avansate de comisionar
pentru indeplinirea insdrcin5rii sale, cat
si despegubirile cuvenite comlsionarului
pentru pagubele suferiie cu ocazia executdrij contractului.
Inirucat comisionarui este deseori pus in situatia de a avansa sume irnportanle
de bani pentru executarea contractului de comision, fie pentru a plitj pretul mdr.
lurilor. curnpirate pentru comitent, fie pentru a acoperi
cheituielite de tiansport,
depozitare, conservare sau de expeditie in cazul vi*nzdrii mErfurilor comilentului
se
justificd sd beneficieze cie o protectie supiimentard
nentru a-gi putea i-ecupera
aceste surne, precum gi pentru piata remunera{iei care i se datoreazf, pentru
ser
viciile prestaie comiteniului.
Pntru creanlele sale, comisionarul are un drept de retenfle asupra bunurilor
pli

camitenturui (arrate

in

a-elgn1ia

sa), precum gi un drept de prefeiinli fa6d

de

vdnzdlorul neplAtfi {ar1, ?053 C.civ.).

Dispozifia de mai sus se justifice piln proteclia de care trebuie se se bucure
comisionarul,,deseori pu$ in situatia de a avansa $ume importante de bani pentru
executarea contractului de comision, fie pentru a plati prelul mdrfurilor cumpdrate
pentru comitent, lie pentru a acoperi cheltuieiile de transport,
depoziiare, conser_
vare sau de expedilie in cazul vAnzdrjj m5rfurilor comitentutui,,,tal
C. Efectele executSrii

csntrartu!ui de comision

fali

de

terli

Potrivit art. 2045 c.civ., ,,rertul contractant este

finut direct fald de comisionar

pentru obligaliile sale".

Deoarece ccmisionarul incheie acte juridice in nume propriu, el este parte in

contractul sinalagmaiic ai, deci, are dubld calitate: de crediior gi debitor faid de tB4"

11)

Dacd pa4ile nu au siabirit cuantumilr comisionului, acesta

$e dctermina,,potrivil tegii,
in lip_sd,. dupA valoare servici;tor prestate"
Iart- 201 0 alin. (Z) C.civ.j.
"'A se vedea FL. MoTru, op., ci!., p. ZSS.

uzatrie"lo_r ori,

'i
i

in consecinld., prin ?ncheierea contractului de comision, iiitre comitent gi ter! nu

se stabilesc raporiuri juridice. Astfel, teqii contractanti nu au actlune

cirecta

impotriva comitentulili $i, deci, atunci cand are calilaiea de debitor, comitentui nu
poate fi urmhrit de cdtre terti pentru plate.
Potrivil art. 2046 C.civ., in caz de neexeculare a obilga]iitor de cAile te4,
comitentul poate exercita acliunile decurgdnd dln contraclui cu te{ul, subrogd.nduse, la cerere, in drepturile comisionarului.
in vedersa exercitArii acliunilor ds cdtre comitent, comisicnaru! are obligaiia s6
ii cedeze acesiuia de indaii actiunile contra tertului, pdnU-un act de cesiune sub
semndturd privatd, fdrii nicio contraprestatie din parlea comitentului [aft. 2046
alin. (2) C.civ.l.
Fiind rEspunzdtor doar pentru incheierea actelor juridice, eomisionarul nu rdspunde gi pentru executarea lor de cete tuftul contactanL AsHei, potrivit art. Z0ga
alin. (1) C.civ-, ,,eomisionarui nu r5spunde fald de comiteni ir: cazul in care te4uJ flu
tgi executE obligallile decurgdnd din acl",
Ca excepiie, potrivit afi. 2052 elin. {2) C.civ., comisionaiul ,,i9i poaie lua expres
obligalia de a garanta pe comiteni de executarea obligatiilor ierlului".

Obligatia de garantie asumaie de comisionar in conditiile de mai $us ests

cunoscutd in doctrin5 drept clauza ,,star del credere" sau ,du croire" (garantia
solvabiiit6liiilli.
lniroducerea in contractul de comision a clauzei ,,star del credere" are scopul de
a mdri rdspunderea comisionarutui in raportiJrile cu ccmitentul, oferind acestuia cjin
urme o garaniie suplirnentari privind executarea ccnttacluiui de cdtre te4. Astfel,
comisionarul va fi obligat personal fald cle comitent la executarea obligaliilor
rezultate din contractul incheiat intre comisionar gi ter!.
Atunci cAnd a garantat execuiarea obligaJiiior terlului, comisionarul are dreptul
la *n ,,comision special pentru garantie" sau ,,pentru credii" ori un all asemenea
comision [art. 2052 alin. (2)].
Remuneratia speciald (,proviziunea") este distincld ce comisionul (pret al
contractuiui) $i se deterrninii prin convenlia pdrfiior sau, in iipsa, de cetre instanle,
care va liile cont de imprejurdri gi de vaioarea obligatiei garertate.
4. lncetarea contractului de comision
Contractul de comision ss stinge, ca gi mandatul, prin: revocarea de c6tre mandant; renunlarea mandalarului; moartea, incapaciialea sau falimeniu! mandantului
ori a mandatarului [art- ?030 alin. {1) C.civ.].
Noul Cod civil instiluie reguli speciale pentru cazul revocdrii comisionulu! de
cdtre comitent, Astfel, potrivit art. 2051 alin. (1) C.civ., ,,comitentui poate revcca
imputernicirea datE comisionarului pd.nd in momentul '!n care acesla a incheiat
l1l Constiluie
clauza star del credere clauza din contrac{ul de comisicn prin care comislonarul se oblig6 ta{5 de comitent sd plEieasc6 prelul m6riii intr.un anurnit termen de la
dafa livrarii, neconditionat de plata pretului de cdtre panenerui extern; a se vedea Si. CAirpENARu, L. SrANcruLEscu, V. NEMeq, Cantracte eiviie gi comerciale, Ed, Hamengiu, Bucure$ti, 2009, p. 394 gi practica citald CAB., sent. nr. 149/1998 ?n HDC nr. 9/1999, p.112.

I
I
t
T

I
I
t
I
I
I
I
I
I
I
I

V, Contracte speciale

lnstitufii de drept civii

492

aclul cu terlul". Ca natur5 iuridic5, revocarea impulernicirii dat6 comis_ionarului

constituie una dintre excepliile de ta principiut irevocabilitfllii actului juridiClt.
in compensa{ie, ,,comisionarul are drepiul la o parte din comision, care se
determlnE {in6nd cont de diligen}ele depuse ,si de cheltuielile efectuate cu privire la
indeplinliea imputernicirii pdnd in momentul revocdril" [art. 2051 alin. (2) C.civ.j.
Apreciem cd, ?n cazul de mai sus, dreptul comisionaruiui ,,la o parte din comision" ai'e o naturd juridicd dubl6: a protului pldiit pentru diligenlele depuse
"?ndeplinirii imputernicirii", dar gi a despdgubirii peniru ,,cheltuietile efctr.rale".

Secliunea a V-a. ontractul de cansignafie

1. Sefinire, caracteristici, reglementare
Contractut de consignalie est@ actul juridic de formali bi{aterald, prin care o
parte, numitd consignant, incredinteazd celeitalie pdr]i, numitd consignatar, anumile bunuri mobile penlru a fi v6ndute, il nurne propriu, dar pe seama consignantului, la ".jn pre! stabilit anticipat, cu obligatia consignatarului de a remite consignanlului preiul oblinut sau de a-i testitui bunul nevAndut{?1.
Conir-aotul cie consignalie esle o vatietate a cantractului da comision gi are ca
obiect vinzara unor bunuri mobile pe care consignaniul le-a predat consignatarului in acest scop lart. 2054 alin- (1) C.civ.l.
Astfel, contraclul de consignalie este guvernal de dispoziliile speciale, precum
gi, in ccnpletare, de cele privitoare la contractul de comision pi de mandat.
Ccniraclul de consignalie are o iarg5 aplicare, mai ales in activilatea comerciaid, internd gi internalionald., contribuind la desfacerea mdrfurilor, deoarece con-

signatar:i au depozitele lor proprii de censignalie, precum gi o relea proprie de

desface re a mdrfurilor3j.
Cele Ccud pdtti trebuie sd aib5 capacitatea corespunzdloare executdrii obligatiilor asumate. Astfel, consignantul trebuie sE aibd capaciiatea cerutd pentru incheierea actelor de comert {deoarece viinzarea bunutilor se incheie pe seama sa),
iar consrgnaiarui trebuie sd aibi capacitate de exerclliu deplind, peniru ci incheie
actele

.i:.

'ijice

?n nume ProPtiu.

Obiectui contractului il formeazd mdfurile incredinlate pentru a ii v4ndute ds

c6.tre ccisignatar (cu precizarea cE acestea nu lrec in proprietalea acestuia, ci
numai i:: pasesia sa de la data incredinlArii lor p&nd la data vAnzdrii c5tre to(i, iar
dupd inlli-Sinare consignaiarul est6 obligat sd rernitA consignantului suma de bani
oblinuia ca pro! al virnzdrii sau, dac6 bunurile nu au putut fi vAndute, sA le restituie
consig:

Coniractul de consignalio se particularizeazi prin caraeterela sale juridice'.

- esle un contract consensual, intrucet se nagte prin simplul acord de vointd al
pdr!ilor contractantetll;
este un contract bilateral (sinalagmatic), deoarece dA naptere la drepturi gi
obliga{ii in sarcina ambelor pdrti contractante, constgnant qi consignatar;
- este un contract cu titlu oneros, fiecare dintre p6(i urmdrind realizaroa unui
folos material, respectiv consignantului sd-i fie vdndute bunurile, iar consignatarul
s{ primeascd remunerafia stabilitA;
- est un contract netranslativ do proprietato, astfel incat consignantul r*mAne
proprietarul bunurilor date in consignalie;
este un contract incheiat inluitu persanae, deoarece are la baz6 increderea

dintre cele douA pAqi co$tractuale (caracleristicd derivaiS din contractul de

mandat).
Ad prcbationern, contractul de consignalie se incheie in formd scnsd (art. 2055
C.civ.).
Sediul materiei se afld in Codul civit, Cartea a V-a, ,,Despre obliga{ii" Titlui lX,
intiiulat,,D;ferite coniracie speciale", ,,Contractul de consignalie" art. 2054-2063.

2. Executarea contractului de consignafie

Prin caracterul sdu sinaiagmatic, contractul de consignalie produce obligafil in
sarcina ambelor pe4i contractante.
A. 0bligaliile consiBnantului

a) Obligalia de a proda consignatarului bunurile mobi{e cate urmeazd a fi vfl.ndute prosupune punrea la dispozifia consignatarului a bunurilor care tretluie
v&ndute ter[itor.
Potrivit art. 2057 alin. (1) C.civ., ,,con$ignantul va remite (va preda, s.n.) bunurile

consignatarului pentru executarea contractului, plstrAnd dreptul de a inspecta

gi

controla staroa pe toatd durata contractului",

Bunurile consignate pol fi predate ,,toate odaia $au tteptat, prin note sau facturi
succesive",H
De menJionat cd prin contraoiul de consignaiie nu se transmite consignaiarului
dreptul de propristate asupra bunurilor care i-au iost incredinlatelsl.
Deoarece pdstreazd calitaiea de titular al dreptului de proprietate, consignantui
poate dispune oricAnd, raslituirea bunurilor incredinlate consignatarului. Astfei, ,,el
le poate relua gi ridica oricAnd, chiar In cazul in caro contraclul a fost incheiat pe
perioadd determinatd". in acest caz, consignaniul va da consignatarului un iermen

liiuiui in naturd).

I{i A se vedea G. B<:ncr, C.A. AN6HELEscu, op. cit. (2011), p. 202Itj A se vedea Sr. CAepENr.nu, op. cil., p.569; V. NELlF$, op. cit., p.312.
i3i A se vedea FL. iloTlu, op^ cit., p.258.

ttl De preCi.ut cA in aceastd Situalie, ,,remiterea bunurilol mObile"' nu are semnificalia

prdArii lucrului la momentul inchoierii coniraciului (real), ci este un efect ai contraclulu], res'
Dectiv restituirea acesiuia.
l2l A se vedea V. Ncr',lrg, op. ctl., D. 313.
ltl Astfet, consignantul ca proprietar ai bunurilor, va suporta riscul pieirii fo]'luhe sau pentru caz de forlA majord a tucrutilor incredintate consignatarului $pre a fi vendute.

'

lnstitulii de drept civil

V- Contracte speciale

rezonabil de preaviz pentru pregdtirea precldrii bunurilor laft, easz alin. (2)
9i (s)
C.civ.l.
in situalia de mai sus, dacd s-a deschis procedura insolvenlei in privinta consignanlului, bunurile in1r5 in averea acestuia, iar in cazul deschiderii procedurii
insolvenlei in privinJa consignatarului, bunurile nu intrd in averea acestuia
9i vor ii
restituite imediat consignantului [art. A0SZ alin. (4) C.civ.].
Potrivit art. 2056 alin. (2) c.civ., ,,consignantut poare modifica unilateral pretul
de vanzare sfabilll, iar consignatarul va fi
iinut de aceastd modificare de la momentul la care i-a fost adusd la cunoglinti in scris" (s.n.).
in contextul general al obljgiliei'de predare a bunuriior, apreclem c6 opereazd
gi dreptul corelativ al consignantutui de a controla
9i rrerifica bunurlie increcjintdte
consignatarului (gi va putea efectua inveniarierea lori.

Potdvit art. 2060 atin, (2) c.civ., consignatarul trebuie s6 asigure bunurile la
valoarea stabilit5 de pdrjile contractului de consignalie sau, ir, lipsd, Ja valoarea de
cirri'latie de, la data primirii lcr in consignalie
in contextul de mai sus, consignatarui ,,va ti linut fala cie consignant pentru
deteriorarea sau pieirea bunurilor din cauze de fcrlE majorii ori fapta unui tert, daca
acestea nil au fo$t asigurate la primirea lor" in consignatie ori asigurarea a expirat gi

bj abligalia

de pble a remunerarig, cuvenitd consignataruiui, se justiiicd prin

caracterul oneros gi biiateral al contraciului. Astfel, pentru serviciiie prestate, consjgnatarul are dreptul la o remuneratie, care se poate stabiij fie sub forma unei
sume fixe, fie procentual
Potrivlt art, 2058 alin. (1i c.civ., ,,remuneratia la care are dreptul consignatarul
se slabiieqte prin contract sau, in lipsi, ca dilerentd dintre prelui de vdnzarJ stabilit
de consignant si preiul efectiv al v6nzdrii".
.

Dacd vanzarea s-a fdcut la preful curent, remuneralia se va stabili de cdtre

insian!5, potrivit cu dificuitatea v&nz5rii, diligentele consignaiarului gi remunei"aJiile
practicate pe piata relevanld pentru operatiuni similare
lafi. 20bs arin, 1e; c.civ.J.
aj obtigalta de restituire a eheJtuietilorfdcute de consignatar pentru ?ndeplinirea
ins5rcindrii prirrite, ccrespunde obiigatiei comitentului (coniraciul de comision fiind
,,dreptul comun", in materie).

in categoria generald a cheltujeJilor inlr6, cheltuielille de conservare, vlnzare a

bunuilor gi .executare a contractului (inclusiv prejudiciile suferite fdrd culpd de

consignalar)111.

Potrivit art. 2062 alin. (1) c.civ., consignatarul nu are drept de relenfr'e asupra
bunurilor primile in consignatie pi a sumelor cuvenlte coilsignantulili, p"ntru
'!ele saie asupra acesluia.
"r*unB.

Obliga!iile consignatarului

a) obligaya de primke, pdstrare gi asigurare a trunurilorprimite pentru vanzare

presupilner din partea consignatarului, un compofiament
,,ca un bun proprieiai,

Iart. 20$0 alin. (1) C.civ.l.

Astfel, consignatarul va primi gl va pdstra bunurile ca un bun proprietar gi le va
remite cump6ritarului sau consignantului, dup5 caz, in starea in care le-a primit

spre vdnzare (iar consignaniul va putea controla gi verifica oricdnd modul de

p6strare gi asigurare a bunuriior incredinlate consignatarului).

ft)A se vedea V. NEMF$, cp. cit., p.314.

nu a fost reinnoiiE ori societatea de asiguriri nu a fost agi.eatd de consignant,,

lart, 2060 alin. (2) teza a ll-a C,civ.lAsigur6rile sunt contractate de drept in favoarea consignantului, cu concli{ia ca

acesta

sd noiifice asigurdtorului contraclUl de

consignatie inainte

de

plata

despSgubirilor lart. 2060 alin. (4) C.civ,llll.

b\ Obtigalia Ge a executa iniputernicirea datE de consignant ?nseamn6 vAn,in

zarea cdtre tefti a bunurllor primite
consignafie.
Consignatarul trebuie sd-gi indeplineascd mandatul

in

limitets stabilite de

consignant.

Prelul ta care bunul urmeazd sd fie v6ndut esle cel siabilit de pdr{ile contractante (de consignant in esent6) sau, in lipsd, prelul curent al mdrfurilor <Je pe
piaJa relevanid, de ia morneniul vdnzdrii {art. 2056 aiin. (1) C.civ.J.

Consignantul poate rnodifica unilateral ore{ul de vAnzaie stab;lit, iar csnsignaiarul va fi iinut de aceastd rnodi{icare de la nromenlul la care i-a fost adus5 la
cunogtinle in scris laft. 2Cr56 alin. (2) C.civ,j.
ln iipsi de cifspoziJii c;ontrare ale coniractului sau ale instrueliunilor scrise ale
consignantului,
se va face nurnai cu plaia in nu!-nerar, prin vlrament sau
'vanzarea
cec barai gi numal la pre{urile curnie ale mdrfurito/'[art. Z0SS alin. (3) C.civ.j.

Fotrivit art. ?061 alin. (1) C.civ.,,,in cazul

in

care consignatarul

prirr.,:e$te

autorizarea sd vdndS pe credit, in condiliile ?n care pdrtiie nu convin altfel, atunci el

poate acorda cumpardtorului un iermen peniru plala prelului de maximurn gO de

alle gi exclusiv pe baz# de cambii acceptate sau bilete la ordin".

Cansignatarul este so{ldar rdspunzdtor cu cumpdrhlorui, ta\d de ccnsignant,

penlru plata la scadenld a prelului mdrfuriior v^ntJute pe cre(ift {art, 2061 aiin. (2)

C.eiv.l.

cj Obligafia de a da socateald consignantului asupra incieplinirii impuiernicirii

sale derivd din faptul cd execuiarea ccntracluiili se face pe seama proprietaruiui
bunurilor (consignaniului).

Deoarece conslgnataru! aclioneaz5 pe baza imputernicirii prirniie de la con$ignailt, trebuie sd ii intormeze pe consignant, la ie;"meneie stabilite in contract, cu
privire la vdnzirile fdcule cdtre terti,
Poirivit clauzelor contractuale, consignatarul este obligat se preciea consignanlului preful tuturor bunuritot vilndute contra numerar, precum gi toate sumele de
bani rezuliale din incasarea creanielor provenite dln v&nzarea lunuriloi.

l1) Tot astfel, dasd consignatarul

,,omile' sa a$igure bunurile, ron$ignantul va puiea
incheia contractul de asigurare ,,pe cheltuiala consignatari.rlui" Iari. 20o-O alin. {3) C.civ.l.

lnstitutil de drrpt civil

496

Dacd bunul ce face obieciul contraciului ftu a fo$t v*ndut in termenul convenit
de paqi, ccnsignatarul este obligat sd restituie cansignanlului bunut incredinlal ?n
conslgnajie,
3.

incetarea contractuiui de consignalie

Contractul de consignatie inceieaze prin revocarea sa de c&tre consignant,

renuntarea consignatarului, din cauzele indicate in contract, moartea, dizojvarea,
falimentui, irrierdiclia sau radierea consignafltului ori a consignatarului (art. 20SB
C.civ.),
in caz de incetare a contraclului prin renunlarea consignatarului, dac6 potrivit
imprejuii.r-ilcr bunuriie nu pot fi reluate imedial, acesta rdmane finui de obliga{iile
sale de pAsttare a bunurilor, asigurare gi intretinere a acestora pdnd cAnd acestea
sunt reluaie de consiilnani.
in siiuelia de mai sus, consignantul are insd ,,obligatia si intreprindd ioate diligenlele irecesare reluhrii bunuriior imediat dupd incetarea contractillui, sub sancliunea acoperirii cheliuieiilor de conservare, depoeitaro gi intrefinere" [art. 20F9
alin. (4)C.civ.j.
fueeliunea a Vl-a. Costractul

L Fefinire,

de expedilie

caracfere, rglrfi entare

Contraclul de expedilie este conti"actul prin care o parte, expaditorul, se obligi

sA inchele, ?n nume propriu, gi ,,in contul" ceieilalte pdftl comilaniuf ori ?n

ilumele gi

pe seama celeilalte pil\i mandanlul un contract cie iransport, ccntra

unei

remunetaiil numite comision iart. 2064 C.civ.).

ln gen*rai, faciliteszd circulalia mdrfuriior intre producdtor gi consuffiator $i intermediazS. legdtura dintre clieflt gi cdrAug pentru a asigura ,,haina iuricilcE" necesard oper-a!iunilor conexe transporlului de mdrfuri{11.
Contractul de expedilie este o varietate a conttactului de camlsion prin care
expeditorul se obligd sd Tncheie un coniract de transporl gi s5 indeplineasci opera!iuniie accesoriit?i.
Contraf;lill de expedilie se pa*icularizeaz5. {in raport cu alie contracie) prin
caraciereie sale juridice:
* esle on cantffict bilateral (sinalagmatic) deoarece di na$tare la drepturi 9i
obligafii inierdependente, in sarcina ambelor p6.(i contractanfe;
este un contracl lntuitu personae deoarece are [a bazd increderea pe care
comitentul s ar in expeditols!;

Ir A se vedea Gh. Pigerea, Drcptul tffinspofiurilor, Ed. Ch- Beck, Eucuregti, 2003, p. 3.
t21 *
''' Expeditia de mdrfuri este,o operafiune de intermediere, similar6 ccmisionului corner-

ciai"; a sE vsdea O.
reFii,2003, p.251.

CAts,{TANA,

Gn. Srarrcu, Dreptul tatlspofturilar, Ed. Lumina Lex, Bucu-

i"r lxpeditorul este un sfituilof tehn;c, iar

comilentul ii va IEsa acestuia grija de a ?ncheia
sontractuj de transport; a se vedea Ft-. Mo1ru, op. cit., p.265"

este ffn cantract comutativ, intrucAt existenla gi Sntinderea obligatiiloi' sunt

cunoscute de la incheierea contractulili iqi nu depind de hazard);
- esie un contract cofisensual, deoarece se incheie valabil, prin simplul acord
de voinle al expeditorului gi comitentului.
Ad probatione,.n, e$te necesai"i iniocmlrea unui inscds,
Sediul materiei se afli in Codul civil, Cartea a V-a, ,,Despre obligalii" Tltlul IX,
iniiiulat,,Diferite contracie speciale", ,,Contractul de expedilie" ari. 2064-2071.

2. Efectele contractului de eNpedifie

Daioritd caracterului sf,u sinalagmatic, coniractul de expedilie esie crealor de
obligalil reciproce gi inierdependente, in sarcina expediiorului gi a comitentului,
A. Obligatiite expeditorului
Principala obligalie a expecjitorului este de a incheia contractul de transport al
mdrlurilor (apartinAnd cqmitentului) cu un tran$portator.
De precizat cd expeditorul este numai intermediarul (organizaiorul) iransportuiui
qi, deci, in principiu, el nu etectueazd el insugi trcnspotlul mer{il
Ca exceplie, atunci cdnd expedilorul ,,ia asupra sa obiigaiia executdrli transportului, cu mijloace proprii sau ale altuia, in tot sau in parie, are drepturile gi obligeliile
transporiatorului" (art. 2070 C.civ.). in acest caz obligalia sxpeditorului este une de
rezuliat, gi anume de a preda mArfuriJe destinatarului (asemdndtoare cei@i a c5reugului).

in alegerea tiaseului, mijloacelor 9i modalitdiilor de transport al mArfii, expeditorul va respecta instruciiuniie comttentului, iar dacA nu existd asemenea instrucliuni, va acliona in lntsresul comitentului, Astfel, expediiorul alege liber modul de
transport 9i transportatorul gi inchoie in nume propriu diieritele contracte nece$are.
Potrivit imputernicirii sale, expeditorul lrebuie sd verifice dacE transportaiotul
ales este capabil sd realizeze transportul in bune condifii a mdrfurilor.
in cazul ?n care expeditorul igi asumd gi obligalia de predare a bunurilor la lccui
de destinalie, se preeumd cE aceastS obligalie nu $'ie asumatd fald de destinatar.
Fxpeditorul nu are obligalia de a asigura bunurile decat dace aceasta a io$t
stipulal4 in coniract $au rezultd din uzanle.
Premiile, bonificaiiiie gi reducerite larifelor, obiinute de expeditor, apa(in de
drept comitentului, dacd nu se prevecie altfel in conti"act [art. 2067 alln. {4) C.civ.].
Polrivit aG, 2068 aiin. (1)C.civ., expeditorul r*spunde de intArzierea iranspor'
tului, de pieirea, pierderoa, $ustragersa sau stricAciunea bunurilor in caz de negli'
je*{i in excuiarea expedierii, in special tn ceea ce privegte preluarea gi pdstraroa
brunurilor, alegerea transporlatorului ori a expeCito ri lor iniermediari.
Atunci cAnd, fdr6 motive temeinice, s abato de la modu! de transport indicat cie

comiient, expeditorul r6spunde de intArzierea transportuiui, pieirea, pierderea, susiragerea sau siricdciunea bunurilor, cauzatA de cazul fottuii [dacd el nu dovedesie
cE aceasta s-ar fi produS chiar dacd s-ar fi contormai instrucliunilor primite art. 2068 aiin. (?) C.civ.J.

4Qq

llil
'i:l

Institulii de drept civil

'i

Hxpeditorul are Ql obligatia de a da socofeald cu privire la indeplinirea irnpuierniciril sale. in indeplinirea acestei obligalii, el trebuie sd-l informeze pe comitent
despre modul de executare a Tmputarnicirii primite gi a rezuliatelor obiinute in final.
obligalia expeditorului de a da $ocoteald a expedltorului o lnclude gi pe aceea
de a Jacilita expeditorului incasarea contravaioarii mdrfji care urmeazd sd fie predatE destinataruluiirl.
De remarcat cd, pan5 la incheierea contractului de transport, comitentul poate
revoca ordinul de expedilie, pl*tind expeditorului cheltuielile gi o compensalie
peniru diligenlele desfdgurate pdni la comunicarea revocdrii ordinului de expeditie
(an- 2065 G.civ.)
In condiiiiie de mai sus, expeditorul este obligat sd exercite,la cererea comitenluiui, drepiul la contraordin aplicabil contractului cie transport (art. 2066 c.civ.).

Capitaiui V. Contractul de imprurl rit

.l

'i
I

imprumutul esle coiltractul care transmite folosinya sau praprietatea unui bun de
la o persoand, numit5 imprumutd,tor, unei alte persoane, nur:jfta irnprum#faf (care
ars obliqatia de a restitul bunul in natur{ sau in alte bunuti de aceeagi calilale 9i
cantitatJlt'1.
Codul civil regtemenleazd doud leluri de Tmprumut: imprumutul de folosinld
(comodatul) gi imprumutul de eonsuma{ie (art' 2144 C.civ.)' Fi"incipala diferentd de
regim juridic dintre ceie doud contracte constA

in

caracterui translativ de pro-

prietate (exciusiv) at imprurnutului de consuma{ie,

B. Obligaliile comitentu tui

Principala Obligalis a comitentului est p/afa rsmuneraliei cuvenite expeditorului

ca prel al serviciilor preslate de acesta, numitd comision.
Fotrivit art. 2069 alin. (1) din noul cod civi1, expeditorul are dreptul la comisionul
prev5zut in contract sau, in lipsE, stabilit potrivit tarilelar profesionale ori uzantelor
sau, dacd acestea nu existe, de cdtre instantd in funclie ds dificultatea operatjunii
gi de diligen{ele expeditorului.
Pentru indeplinirea imputerniciril sale, comitentrJl are obligalia de a pune la
fii
dispozilia-,gxpeditarului mdrJurile care urmeaz& sd fie transportite ta deslinalia
stabilitd.
odaid cu m6durile, comitentul trebuie sd puna h dispozitia expedilorului toate
documentele necesaro efectudrii transporlului (declaralii vamale, certiiicate de origine a mErfurilor, facturi fiscale eic.), precum gi sd ii dea toate inslructiunile aferente,
comitentul mai are $i obligalia de platd a cheltuietilor efectuaie de expeditor
pentru indeplinirea c0ntractului de expedi!ie.
contravaloarea presta,tiilor accesorli gi cheltuielile se ramburseaza cie comiient
pe baza facturiior sau altor inscrisuri care dovedesc efectuarea acestora, dacd
pdrliie nu au convenii anticipat o sumd giobal6 pentru coffii$ion, prestatii accesorii
gi cheltuieli care se efeeruazd [art. 2069 alin. (p) C.civ.],

ca elemenl de noulale al codului civil 2009, remarc*m termenul speclal

de

prescrip{ie psntru acliun;ie n&scute din contractul de expeditie. Astfel, dreptul la

actiune izvorind din contractul de expedifie se prescrie in termen de un an socotit
din ziua preddrii i:unurilcr la locul de destinalie sau din ziua in care ar fi trebuit sd
se facd predarea lor, cu excep{ia dreptului la actiunea referitoare la transporturile
care incep sau se terrnind in afara Europei, care se prescrie in termen de 19 luni
(arl. 2071 C.civ.).

Atet imprumutut de folosin!*, cat $i imprumutul de consuma{ie fac parte din

ceiteEoria contraclelar reaie, pentru a cdror incheiere valabild se cre, pe ltLngd
acordul de voinJe al pdrlilor, 9i tradiliunea lucruiui ce face obieciul contractului.
Qontractul de imprumut (recunascut ca atale in doctrini qi legisiaiie) se regisegte numai sub csle dou* forme ale sale: imprumului de foiosintrd gi imprumulul
de consumatie. in lipsa unui imprumut de drept comun, fmpramutu! de folcsinld 9i
imprumutul de eonsumalie sunt eonlracte independente (distincte)r21.
Ca gi alte contrac{e, imprumutul poate ii precsdat de un antecontract. Potrivit
art. 2145 C.civ., in cazul promisiunii sinalagmatice de imprumut, ,,atunci c6nd bunul
se afld in delinerea ber"leficiarulul, iar promitentul reluz& sii incheie contractul,
instan-ta, la cererea celeilalte pA(i, poate sd pronunte o hot6rdr:"e care sd lin6 loc de
contract, dacH cerinlele legii pentru validiiatea acestuia sunl tndeplinite"'
Contractul de Tmprumut este reglementat, indeosebi de Cocjul civil, Cartea a V-a,
,,Despre obligalii", Titiul lX ,,Diferite coniracte spe+iale" Capitoiul Xlll ,,Contractul de
imFrumut" larl 21 44-2170).
Seeliunea L ?mprum*tut de folosin{{t
1, Noliune gi caractere juridice

imprumutul de folcsinlA (comodatul) este contractui care transmite iolosinta gratuitd a unui lucru delerminat de la o persoand, numitl comos?nl, unei alte persoane, numitd comodatar, care se oblig* sd it restituie in individualitatea sa {ai"i. 2146
C.civ.).

Pbrlile contractante sunt: comodantu!, care,,remite un bun mcbil sau imobil", gi

comodataru!, care are ,,obligalla de aJ restitui dup[ un anumit termen".
Comodatul se poate incheia atAt intre persoane fizice, cAt gi intre per$oane
juridice.

Itl A se vedea FL. MoTru.

op. clt, p. 26$.

ttl A se vedea C. Hnt*nnclu, l. RcsFm-BtrLANEscu, AL' BAlcolANU, ap. cit., p- 62,2.

l2l Fentru considerentele de mai sus, apreciem cE sintagma ,,contraclul de imprumut" nu
rgflecte realitatea, fiind cel pulin npotrivile. Corecl ar fi ,,contraciele de imprumut''

500

lnstltulii d drept civil

V. Contracte speciale

conrodatul se deiimiteazd de aite conkacte prin caracterele sale juridice.

?. Formarea contractului de cornodat

a) comodaiui esite un conlract rea{ deoarece incheierea sa valabild trebuie

Coniractul de comodat prezlntd particulariidli in materia capacitdtii g! a obiectulul.

Comodatul esie un act de administrare, astfel incAt comodantul trebuie sE aib6
capacitaiea necesard pentru a efectua acte de administrare.
Deoarece comodatul este doar translaiiv de falosinld, comodaniul nu irebuie s5
fie neapdrat proprietarul bunului. A,stfel, ,,orice persoane care are dreptul de a folosi
bunul poate fi comodant" tat1..2147 C.civ.). De exemplu, comodantul poate fi un
uzuf ructuar sau un locatar, cu indeplinirea condiiiei ca transmiterea folosinlei si nu
ii fie intezisd.
in principiu, comodatarul nu poate imprurnuta altei psrsoane iucrul. Ca axcep!ie, comodatarul nu poate permite unui teri sd ioloseasc* lucrul, ,,decdl cu apro'
barea prealabiid a comodanfului' (art, 2148 C.civ.).
Comodatul poate avea ca obiect, deopoirivd, bunuri mobtle sau lmobile, cu
ccndilia s5 fie nefungrbrla (urmAnd a li restituite in individualitatea ior) gi ,teconsumptibife (fiind necesar ca bunul sd nu igi consume substanla la prima intrebuinJare, peniru a putea fi reslituit in natura sa).
Ca exceplie, bunurile consumptibile prin natura tor pot fi considerate neiungibile

insofit5 gi de remi.terea, traditiunea (predarea efectiva) lucrului, ce formeazd

obiectul contractuluill.

ca excepjie, cand la momentu{ incheieril contractuiui lucrui se afid ?n pose*

siunea sau detenlia comodatarului, remiterea bunului se considerd realizaH.
De exemplu, dupd perfectarea unei vanzdri, neurmatd de predarea lucrului,
pirtile ccnvin ca lucrul sd fie ldsat temporar in iolosinia gratuitd a fostuluj v6.nzdtor
(aciualul comodatar).

cara:lerul real al comodatului pennite acestui contract si fie precedat de un

anleconirac! de comodaL avend ca obiecl o obligatie de a lncheia (a face) in viiior
iln conti'act de cornodat. De men{ionat ca antecontiactul de comodat nu presupune
traditiunea lucrului.

b) cornodatul este un contract ,,cu fifiu gratuit' (art. 2146 c"civ.). Gratuitaiea

contractului {ine atdl de nalura, cAi gi r/e esenia comodatuluiizl.

Fiinc esential gratuir, comodatul nu poate fi in nicia situalie

cu

plata (oneros).

Dac5, ipotetic, folosinta lucruiui s-ar transmite contra un$; iolos material pentru
comodart, contractul nu ar mal fi imprumut de lolosinid
{comodat}, ci ccntract de

prin voinla p5fiilor. in acest caz, lucruriie nu sunt fojosite potrivit destinaliei obignuite, ci potrivit unei destinaiii date ds pa4i (do exemplu, fruciele sunl imprumutate

locatiune,

c) comodatul e$te un contract unilateral (dacd se interpreleazd c& remiterea

bunului jerivd direct din contraci $i nu este o obligalie a comodantuiui, in sensul

nentru aranjarea unei expozilii).

in concluzie, pentru a ne afla in limitele coniractului de lmprumut de foiosinid,

cornodatarul trebuie sd reslituie aceiagi lucru tqi nu unul asemdnitor, intrucdt, dacd
restituie un alt auloturi$m cu aceea$i valoare gi aceleagi caliidli, contractul va fi de

restrdns al acesteia)t31.

chiar dacd pe parcursul derursrii {executdriii contractului $e pol na$te obligalii

pi fn sarcina comociantului, contractul ramAne unilateral

{cleoarece eveniualele

schimb).

obligatii $unt extracontractuale)ia}.

Bunurile proprletate public5 a statulul pot iorma, de asemenea, obieciul coniractu{ui de comodat, dar numai dacd proprietarul (locatorul) are dreptul sd, renunle
ta chirietll.
Dovada contftctului de ooffiodat se face prin inscris sub semnf;tur4 privat* sau
in formd autentice, redactat intr-un srngur exemplar (pus la dispozitia comodantului).
De prscizat cl faptul material al preddrii efective a lucrului (remiterea) poaie ii
dovedil prin orice mijloc de prob6.

d) comodatul este un contract translailv de falasinfd (nu transierd proprietatea

imprumuiatuluii. AslJel, gi dupd incheierea contractulili, comodantul rdmdno proprieiarul lucrului (supo*dnd riscul pierii fortuite a acestuia, dupd regula res perit
damin o:,, comodaiarll dobdndjnd numai detenliunea lucrululst.

3. Efectele contractului de connodat

111

(predarii)
. Apreciem cd sintagma 'contract reaf' are mai muit semniiicatia aproprisrii
bunului cle in1e1gerea.pdrtilor (accrdul cle vointe gi
pentru

Principalul eiect al incheierii valabile a contractului de imprumut de fciosinlb

incheierea contrabtului;.
nuanldri,
a $e vedee l. REGHIN|. S. DtAcoNgscu, P. VasileSCu, op. cft,, p, 1 Sg,
''' Co::lcdatarul nu este obligat sd pl6teasca nial coniravaloarea uzuril lucrului rezutiate
din {olosii3a.acestuia perntru dostina}ia convenita; a $e vedea FR. DfAK, op. cft., p. 369.
I'j Pte:izdm c5, in noul Cod civil, caracterul unilateral al comodaluiui
esie ,,nedefinit".
Asltel, de;i aparent, ohligatiile contractului suni exciusiv in sarcina comodaiaruiui, como-

este lransrnlferea dreptuiui de fotosinld de la comodant la comodatar.

A. Obligatiile cosrodatarului

Datorite caracteruiui unilateral, comodatul dd naqiere, in principiu, la obiigeiii

numai pentru comodatar.

dantuf ste cel care

"remite un bun mobil sau imobil celeilalte pdti,, (acliun materiala a
comcdaniJlui care nu poaie li dec6t posterioarh acordului ds voin,te). '
''' A se vedea D. ChtprcA. op. crt. ( j 9S7), p. 2 j S.
r"r A se vedea D. MncovEr,
l.E. Ceonnlu, op. cit., p. i03-204; Trib. jud. Timig, dec.
nr. 1573/1979, !n R.R-D. nr. 5/1979, p,54.

tllAsevedea C-ToADEn, op- cd. (2005), p" 238.

.

t.)il:..:)

i,i:liiruI,,,

lnstitutii de drept civil

V, Contracte

a) Obligalia de conseware a lucrului.,,Comodataru! esie linut s6 pdzeascf, qi sd

conserve bunul imprumutat cu prudenla gi diligenla unui bun proprieta/'lart. Zj4g
alin. (1) C.civ,l.
obliga{ia de conservare este o obiiga{ie de mijloace, iar culpa comodatarului se
apreciaz& dupa un criteriu mai sever decat diligenta lui bonu6 pater famlllas, comodaiarul fiind chiar obligat si intrebuinteze chiar un bun propriu pentru salvarea
bunului irnprumutat (art. 21$0 C.civ.).
Rdspunderea comodatarului va fi antrenatd numai ciacd deteriorarea sau
pieirea bu*ului ii este culpabild gi, in consecinJd, rdspunderea acestuia va fi inldturatS. a{unci ciind prejudiciul s-a datorat cazului fortuit sau forJei malorelll.

c) Obligagia de platd a cheltuielilor necesare foJosintei l::crului. Cornodatarul

suportd cheltuielile pe care le'a f6cut pentru a folosi bunul.
fie rambursaie cheltuieiile pentru lucrdrile
Comodatarul are dreptul sd.
nece$aro asupra bunului Care nu puteau fi prevazute la incheierea contractuiui,
atunci cgnd comodantul, ingtiinfat tn prealabil, nu s-a opus eiectu$.rii lor ori c$nd,

'

ii

din cauza urgenlei lucrarilor, ace$ta nu a putut fi ingtiintat Tn tinrp util [art.2151
alin. (2)C.civ^1.

Tot astfei, comodantul care, la data incheierti cofitnciului, cunoglea viciile

ascunse ale bunului imprumutat 9i care nu l-a prevenit pe comodatar desprs
acesiea este linut sd repare prejudiciul suferit din aceast6 cauzd de comodaiar

lfl cazul pluraiitdlii de comodatari, e! vor rdspunde solidat fald de camodant

(art. 2154 c.civ.). in scopul de a acorda o garantie comodantului, dispozitia in
cauzd dero96 de la principiul divizibilitdtii creanlei, instituind o solidaritate a

(ar1.2152 C.clv.).

d) obtigalia de restituire a lucrului. Frincipaia obliga{ie a ccmodatarului este de

a re$titui lucrul imprumutat in natuz sa specific$ la ?mplinirea termenului convenit
sau, in iipsd de lermen, dupd ce s-a foiosit de bun potrivit conven{iei.
in cazul ?n care termenul nu este Convenit ;i cOniraCiul tru pretede inirebuincaracter perlarea peniru care s-a imprltmutat bunul sau intrebuinlarea are un
comodantului
cererea
bunul
la
sd
inapoieze
este
obligat
manent, comodatarul

debitorilor (solidaritate legal6 pasivA).

b) obligalia de fo[asire a lucrului potrivit destinajr'erl comodatarul trebuie sd

folosesci bunul numai ,,in conrcrmitate cu destinalia acestuia deterr-ninaid prin
contract ori, in lips6, dupE natura bunului" [art.2148 alin. (2] c.civ.l. Rezulid cE
bunul imprumutat poaie fi folosit numai poirivit destinaliei date prin nalura sa ori

[art, 21$5 alin. (1) C.civ.].

Odat5. cu lucrui ?mprunruiat, la scacienl5, se restituie pi fruciele acestuia-

polrivii desilnafie I d aie p ri n a cord u I pd iIo r,

$
comodatarul nu r6spunde pentru pierderea ori deteriorarea bunului rezuitaid
numai din folosinla in scopul c4reia bunul i-a fast imprumutat.
comodatarul rdspunde de pieirea sau deteriorarea bunului, atunci cand foiosegte bunul cu altd deslinajie decflt cea pentru care i-a fost imprumutat sau dacd
prelunge$te folosinla dupd scadenta restituirii, chiar dacd aceasta se datoreazi
unei forte majorei'J.
ca excepiie, in cazul de mai sus. cornodatai'ul nu va rdspunde,,cand dovedepte
cd bunul ar fi pierit ori $-ar ii deteriorat oricum din cauza aceiei torle majoie"
ia*. 214s alin. (2) c.civ.l. Totupi, comodataru! va raspunde cand pieirea bunului
imprurnutat a fost cauzaid de foria rnajord, dar avea posibilitalea salv5rii bunuiui
un bun propriu sau cand, nepuiind ,salva dec6t unul dintre cele
"intrebuin'fand
doud bunuri, l-a preierat pe al sdu" (ar1. l1S0 C.civ.).
Riscui pieirii fo{uite a lucrului este suportat cle comodant, in calitate de pro-

Comodantul poate cere restiiuirea bunulu! inainte de termen (restituire anticpatd) atunci cend are el insugi o nevoie urgentd 9i neprevAzutd de biln, atunci
cdnd camaaatarul decedeazd sau atunci c8nd comodataru! nu-gi respactE obligaiile asumate iart. 2'156 C.civ.),
Potrivii an. 2153 C.civ., ,,in nlciun caz, comodatarul nu poate invoca drepiu! de
reten{ie pentru obligaliile ce s-ar nagte in sarcina comodantului" {s'n ).
AvAnd ln vedere cd cbliga{ia de restituire (obligafie de a face) nu este alternativd, dacd lucrul s-a deieriorat din culpa comodatarului, el esr obligat sd il
repare 6i sd il restituie in naturd.

Cdnd comodatarul refuzd restituirea lucrului, potrivit dreptului comun, ccmo-

dantul are la dispozitie doud acliunir

- * acliune reald ln revendicarc, derivatA din dreptul de p;-oprietate al imprumutdtorului, care prezintd avantajui cA este imprescriplibild gi poaie fi intentatd 9i
impotriva terlelor persoane, $i
* a acliune personald, eare derivfi din contract \ex cantractul $i prszinta avantaiul (pentru comodant) de a ti mai ugor de
Fiind personald, aciiunea in restituirea lucrului imprumuiai se prescrie in ter_

prietar (res perit domino).

Neindepiinirea obiigaJiei de folosin!6. a bunului potrivit destinatiel da comcdan:ului dreptul de a cere gi reziiierea contractului Ei daune-interesdsi;.
Mentiondm cfl obligatia comodatarului cle a folosi lucrui potrivil cjestinafiei se
.
referfi exclusiv 1a menlinerea destinaliei lucrulu!(nu qi la iolosirea electivd a lucrului
pe timpui deruldrii contractului, deoarece comodaiarul, degi are un drept de folosint6, nu este ?nsd 9i obligat s5 gi-l exerciie).

dovedit.

menul general. Termenul de prescriplie a acliuni1 incepe sb curgd de la expirarea

lermenului convnit in contract, iar dac{ lucrul esie de foiosinlii permanenii,
prescriptia incepe sb curg5 de la data incheierii cotrtraclului,
Fotrivit noilor ciisporilii ate Codutui clvil comodatui incheiai in forrnd autenilc5
sau printr-un inscris sub semndtur6 privatA cu datH ce#d consrituie titlu executariu,

I1l A

se vedea Trib. jud. Timig, dec, civ. nr- 17S3/1978, in F.R.D. ni.. 5/1g29, p. S0.
FrA se vedea C. Mncovet, op.
cit., p. Z6E.
r'' A se vedea E. SAFTA-Rcr'.tANo,
op. cit., p.266.
..:L:

,ice&,_

V. Csiltracte 5peciale

in

cazul inceldrii prin .-decesul comodatarului

[art. 2157 alin. (1) C.civ.]llr.
B.

sau prin expirarea lermenului

0bligaliile comodantului

Dato:ira caracterului unilateral al ?mprumutului de folosini6, contractui

nu creeazd cbligafii decdt in sarcina comodalarului. Astfe{, in doclrind
se admite uianim
cd, in principiu , eamadantul nu are obtigaiii ndscute din contractur
de comodat.
cu toaie acestga, regea prevede anumite situatii in care se pot na$re
,,unele
obligali!" pi in sarcina imprumutdtorului {comodantului)i21.
Comodantul es1e, astfel, obligat sd restituie cheltuielllepentru lucrdrile
necesare
fdcule rie comodatar, care,,nu puteau fi previeute la incheier-ea
contractului, atunci
canci comodantui, ingiiinlat in prearabir, nu s-e opus efectudrii
ror ori, din cauza

urgenlel lucrai'ilor, acesia nu a putut fi inFtiiniat ln Ump

util" iart.

alst

aiin. (z)
C.civ.l.
De esemenea, comodantul are obrigalia ce a-r despdgubi pa
comodafar poniru
pagubeis provocare de viciire ascunse ale lucrului, p"
iarn,' degi le cunogtea la
incheie'aa conlractului, nu le-a adus la cunogiinta comodatarului
iart. 21sz c.c,v.).
4. intetarea cantractului de comodat

contiaciul de comodat inceteazd, potrivit regulilor generale, la epuizarea

efectelor sale sau prin accrdul. pdrliror contractante
iinaintele producerea efectelor).
Parlicuiaritd{i in materie prezintd inceiarea contractului prin
restituirea lucruluj,
prin reziliere gi prin moartea camodatarufu!.

a)

incetarea camodatului prin restituirea tucrului, comodatarul

este obligat,sd
inapoieze bunul la implinirea lermenului convsnit sau,
in lipsl oe t*rmen, a"upa
s-a folo$it de bun potr-ivit conventiei" [art. 2.158 alin. (1) C.civ.].
"e
AvAnd in vedere caracteru! esonlialmente gratuit gi unilaterat
al contracrului,
precurn gi fapiul cd tituiarul sd.u - comodatarul ,lu
este obligat sd loloseascd bunul,
acesta ?J poale restitui gi ?nainte de scadenfd
{dac6 nu s-i prevdzut artfer). Astfer,

505

Rezilierea se poate produce ,,qi de dregi, in cazui stipuldrii unui pact ccmisoriu
expres in acest sens" is.n.)l'l.

c) incetarea contractului prin moartaa comadatarului. Comodantul poats cere

restituirea anticipate a lucrului, precum gi rezilierea contractului gi in cazul mortii
comodatarului, conform art. 2156 C.civ.
Degi, de regulf,, in caz de moarte a uneia dinire p6rii, obligatiile trec asupra
succesorilor in drepturi, in lipsa unei dispozilii legale se prezumd cA imprumutul
are carecter intuitu percanae, iar mo$tenitorii vor fl obligali sd resiituie bunul imnrumutatt2j.

Secfiunea a ft-u. frnprumutut' de consurncfie

f . imprumutul de consunralie gratuit

A. Notiurle, aracterer

de

limitare

imprumutul de consumalie (propriu-zis, cu titlu gratuit), cunoscut in drepiul

roman sub denumirea ds mutuum, ests contractul care transmito temporar proprietatea esupra unei ciltimi de bunuri fungibile gi consumptibile de la lmprumutlitor
la imprumutat, in scopul de a Je utiliza (consuma) gi cu obligaila pentru acesia ciin
urm6 de a restitui la scadenle o cantitate egal6 de lucruri de aceeagi nature gi
caliiaiet3l.

imprumuiul de consumalie se calificE prin caracterele sale juridice.

a) Fste un contract uni[ateral, deoarece de naStere la obligalii numai pentru

fmprumutat (imprumutdtorul nu are obligalii, predarea lucrului fhcAnd pa$e din
momentul inoheierii coiltractului). Chiar dacd este cu titlu oneros, imprumurul
rSmdne unitateral, ?ntrucAl gi obligafia de plat5 a dobanzilor aparline tot imprumutatului.

b) Este un contract real deoarece incheierea lui valabitE presupune atAt

comodeniul poate cere reslttuirea aniicipati'a lucrului inainte

de tormen, ,,atunci
cand el insugi are o nevoie urgentr gi neprevdzutE de bun" (art.
f156 c.civ,).'

acordul de voinle al pA4ilor, cAt gi traditiunea, predarea lucrului (asemenea impru.

mutului de folosinld).

b) fncetarea comactatului prin rezi[iere. potrivit aft.2156 c.civ., in

caz de neresp!ct!1e a obiigatiilo;'de cdtre comodatar, somodantul poate
cere restituirea anti_
cipatd a lucrului gi implicit rezilierea contractuiui (conform reguliior generale,
degi
contractr:l sste uiliiateral, iar art. 1s4g c.cir,. vizeazl, in mod
exclusiv, contracleie

c) Fsie, de reguld, un contract gratuit, dal poate fi gi cu titlu oneros. Poirivii

art. 2-l 59 C.civ., imprumuiui de consumaJie ,,se prezumd a fi cu iitlu giatuit".

sinalagmaiice).
rtr

pace nu s-a- stiptilat un terl"{len pentru restituire, contractul cje comodat constituie t:flu
excuforiu numai in cazut in.care nu se prvede ?ntrebuiniarea pentru
care ."n infiurutat

previzrrtdare ,n .n,*rt., p"i**""r

lart. 21E7 atin. (2) C.civ.l.
^l_:?y1",,:r."
rn cfclrna
se api-eciaza c-a obligatiiie comodanlului au nafura ertracontractuald gi,
deci, nu se opun caracterurui unirateraiar'imprurnuturui de iolosintd.;
uedea F* n*o*,
op. cit., p.380; C. Tonnen, ap. cit. (2005), p. 248; D, Chric5, op. cii.,ilegtt,
^su i.;jr.
bunul gri

'

l]I A se vedea D. Cr{rnrci..

op. cit. (1997), p. 213; l. Dogaru, op. cit., p.622-623.

Fi Pentru am6nunte in maieria siingerii efecielor imfrumutului de'folosin16, a se veciea
Fs. Dear, op. cit., p. 381-382 9i jurisprudenla ciiatd de autor.
. r'' Potrivii ad- 2158 alin. (1)C.civ-,'imprumutul de consumatie este contractul prin cai-e
tmprumutelorul lemite imprumutatului o sumE de bani sau alte asemenea bunuri fungibile 9i
consumptibile prin natura lor, iar imprumuiatul se obiigd
resliluie dupd o anumlti
perioacld de timp aceeagi sumi de bani sau caniiiate de bunuri de aceeagi naturd Fi calitate". Deiinilia datd cje Codul civil are neajunsul de a nu tace trirnitere la trans{erul (iempo'
tar) al dteptului de proprietaie, esential in aces{ conlext.

si

lnstitutii de drept civil

Putem spune astfel cE imprumulul de consumatie este gratuit numai prin nalura
sa (spre deosebire de comodat, care este esenlialmente gfatuit).

imprumutul de consumalie cu litlu onero,s e$i cunoscut sub denumirea de

imprumut cu dobdndd.
imprumutul care ,,are ca obiect o sumd de bani se prezumd a ii cu tillu oneros"
[a{.2159 alin. {2) C.civ.].

d) Este lranslativ de proprietate, precum v{nzarea, schimbul, donafia etc. (de

insi

se deosebegte prin aceea cd obiectul contractului nu este un bun indiviin natura sa).
DupS incheierea valabilS a eontractului, imprurnutatul cjevine proprielarul
lucrului. Astfel, in calitatea sa de proprietar temp0rar, imprumutaiul va suporta Fi
riscul pieirii acestuia, dupd regula res perlf domino (art. 21SS C.civ.).
imprumutul de consumatie prezintA esemdndri cu contractu; de localiune, precum gi cu contractul de ?mprumut de folosintd (comodatul), faF de care insd se
deosebegte esen!ial, {jind un contract disiinct (indepondent).
p.semanarea dintre cele trei contracte civiie const6 ?n faptul ce toaie au ca
care

dual determinat, restituibil

obieci principal transmiterea falosinlei unui lucru.

Deosebiriie principale consiau in aceea cd locajiunea ti,ansmite numai folosinla
unui lucru individual determinai, restituibil in natura gi inCividualitatea sa (nu a unot
bunuri de gen asupra cdrora imprumutatu! devine proprietar, degi il folosepte
numai), iar comodatul esie eseniialmenle cu tiiiu gratuit {neputiind ii qi oneros,
precum imprumutul de consumatie)trl.
B. Formarea

imprumutuiui de consumalie

in general, imprumutul de consumatle se supune eondifiiior generale de validitate impuse conlractelor civile potrivit art. 1179 C.civ. C6Lieva paiticularitdii suni
prezente ?n rnaterie de capaciiate, consim!&mAnt gi obiect.
Deoarece contraclul esle translativ de proprietate, imprumut6torul trebuie sd
aibd capacitatea, respectiv sd indeplineascd condiliiie cerute de lege pentru acfele
de dispozilie gi sa- fr'e proprietarullucrului care lormeazd obiectul contractuluj.
lmprurnuiatul trebuie sd aibd gi el capacitaiea de a incheia acte de dispozilie,in
special pentru c* devine proprietarul lucrului imprumutat gi suporld, in consecinti,
riscul pieirii fortuite a acestuia.
ConsimtdmAntul p6(iior trebuie sd fie liber gi neviciat. Vlcietea lmprumutului de
consumalie se face cel mai frecvenl prin manevre dolosive.
Dovada contftctului e$te supusA regulilor generale, puiandu-$e face numai prin
inscris autentic sau prin inscris eub sernndturd privaid.
Dovada preddrii (tradiliunii), ca simplu fapt materiat, se va putea face prin orice
mijloc de prob6.

ltl
,,Alunci c&nci o persoani acordd un lmprumul fArS a o face cu tiilu profesionai, nu ii
sunt aplicabile dispoziliile legale privind in$titutiile de credit +i iilstitutiite financiare nebancare" [art, 2158 alin, (2) C.civ.].

r,.l'

V. Contracte speciale

.,t

Deoarece imprumuiul de consumalie este unilateral, este suficjent ca inscrisul

s5 fie redactat intr-un singur exemplar, la imprumutator, ei iiind creditcrul cbiigatiilor asumate de imprumutat.
Obiectui contractului il constituie bunuri de gen, fungibile gt cansumptibiie palrivit naturii tor {qi destinaliei date de p;i4it1l;, ce urrneazA ail utiiizate (consumate) de
cdtre imprumutat.
in consecinfd, imprumutatul nu va restitui, la scaden!6, aceleeg[ bunuri, ci o
cantitate egal6 de alte lucruri de aceeagi natui'A gi calitate (Fiiiand astfel afirma cd
ln final se realizeazd, un aga-zis ,,schimb" de lucruritzll.
C, Executarea

imprumutuiui de consumafie.

Principalul efect al imprumutului de consumatie este fransferutdreptului cie proprietate de la imprumutdtor la imprumutat. Odal5 cu transferul dreptuiui de proprietate se creeazd gi obtiga{ii in sarcina pd4ilor contractante.
Astfel, imprumutul de con$uffialie, ca gi alte contracte transiative de proprietaie,
praduce an efect dublu: transferul dreptului ie proprietate $i ctearea de obligalii in
sarcina pa.-rlilor.

a) Qbllgaliile fmprumufatulur'. Potrivit art. 2158 C.civ., principala obltgatie a

ifiprumuiatului este de a restitui, la expirarea con'tractului, lucruri de acelagi gen, in
aceagi cantitate gi de acseagi calitate.
Este nerelevant gi lipsit de cons+cinte faptul cd, intre mor"nentul inoheierii contractului gi cel al pl6iii, valoarea bunurilor a crescut sau $-a dininuat [imprumutatul
fiind ..tinut sa restituie aceeagi cantitate Si calitate de bunurj pe care a primii-o,
oricare ar fi creglerea sau scdderea pre]ului acestora" - afi.2184 aiin. (1) C.civ.l,
Condilia restitulrii este subinleleas5, astfel ci.obligalia de restituire a iucrului va
exista chiar dacd nu a fost prevS.zut6 in contract{'r.
CAnd restiiuirea lucrurilor imprurnutate nu va {i posibil* in natuiE, ,,irilprumutatul
este obligat si pldteascd valoarea lor la data gi locul unde restituirea trebuia si fie
fdcutd'' [art-2164 alin. (3) C.civ.J.
Atunci c&nd imprumutul poartd asupra unei sume de bani, imprumutatui nu este
tinut
inapoieze decdt suna ncminaE primit6, oricare ar fi varialia valorii
acesteia, dacd nu s-a convenit altfel lari. 2164 alin. {2} C.civ.l.
imprumutiitorul nu poate cere reslituirea tnainte de termen, deoarece termenul
de restituire se prezumd a fi stipulat in iavoarea ambelor pdrli, jar dac{ irfiprumutul
este cu iiilu gratuit, numai in favoarea imprumutatului (art. 2'1Sl C.civ.).

si

tll Este posibil ca bunurile ?mprumutatc sd iie (prin natura ior) fungibile gi consumptibile,
lnsd pdrlile, prln voin{a 1or, si le uiilizezs ca nefunglbile $i neconsumpiibil, restitulndu-l in
individualilatea lor. Evident cA, in aceasta situaii, contractul fiu mai esie imprumul de consumalie (ci imprumill de folosinld), deoarece esie ds eserya imprumutului de consuma[ie ca
bunurile imprumutate sd fia consurnate de imprumutatoi.

L'r De aici
$i denumirea de ,,mutuurr data in dreplul roman imprumutului de consumalie
{vezi,lat. mutuo = schimb).
t'' A se vedeaTrib. Suprem, s. clv., dec. N.72A1972, in C.D. 1972, p. i 15,

i.&iitHl
;a:::.I:1.:

lnstituJii de drept clvil

V. Contracte speciale

. ,,|.l
':.j.i

Dacd nu a fost convenil un termen de restituire, acesta va fi stab;lit de instantd,

linAndu-se seama de scopui imprumutului, de naiura obligatiei gi a bunuiilor imprumutate, de situalia pErlilor gi de orice alt* imprejurare relevan6 fart. 2162 alin. (1 )
C.civ.l.
Dac* insf, s-a stipulat cd imprumutatul va pldii numai cdnd va avea resursele
necesare, insian]a, constatand ci imprurnutalul {e deline sau le putea ob}ine intre
limp, nu va putea acorda un termen de restituire rnai mare de 3 luni,
Cererea pentru siabilirea termenului de restituire se solulioneazd potrivit procodurii prevdeute de lege pentru ordonanla pregedinliat5. iererea esle supusA
prescripjlei, care incepe $A curge de la data incheierii contractului (art. 2163

:::::

'i

D.

imprumutul de consuma{ie inceteazA prin indeplinirea obligaliei principale a

imprumutatului: restituirea lucrului Ia termenul stabilit in contract (scadenld).
Deoarece iermenul imprumutuiui cu tiilu gratuit este $tabilit in favoarea imprurnutatului (ca debitor al imprumutEtorului), plata efectuatd inainte de lermen esie
valabiie. in cazul in care ternenul a fost s'tipulat in favoarea ambelor pdrli, plata se
va putea face inainte de implinlrea termenului, dar numai cu con$imlSmantul
imprumutdtoruluil'i.
?mprumutul de consumalie mai poate incela $i in condi{iile dreptului comun, p!'in
reziliere sau prin alte moduri ds stingere a obliga{iilor {de exemplu, rerniterea de
datorie, confuziunea, darea in plat6, compensalia etc,),

.l
:1

'iI
'I

't

',

'!t
!

!
l

I
I

C'civ.1{tl.

Potrivii art. 2165 C.civ., ca gi in cazul comodatuiui, imprumutul de consumafie

tncheiat in formd autefllice sau printr-un inscris sub semn5turA priveti cu dat}
cerlf c*nstituie titlu executoriu. in cazul incetdrii prin decesul imprumutatului sau
prin exFi:area termenului.
Odaii cu obligarea ?mprumutaiului la restiiuirea iuc;"ului, imprumutltorul are
dreptul gi la plata de daune-inlerese pentru inldrziere (dob6nzi moratorii), incepdnd
de la daia introducerii cei'erii de chemare in judecatE.
Dupd expirarea termenului de prescriptie a dreptului ia acJiune, obligaiia de
restituire e imprumulatului devine imperfectd. (natural5), adica nu i se poaie cere
execularea prln interueniia iorlei de constrAngere a stalului, Car atunci cdnd este
execuia',d vnluntar de imprumutat, nu se paat csre nici repetitiunea{2i.

'li

I
l
l

2.

I
I
I

,1

!
I
:

r!

i
I

b) Cbiiga{iile imprumutdtorului. Deaarecs imprumutul de consumatie este

un

coniracl anilateral,ln principiu, imprumutdtorul nu are nicio obligafie.

Cheli';ielile de conseryare sunt f* sarcina ?mprumulatului, dar nu ca obliga{ii
contr&cluaie, ci derivate din calitatea acestuia de proprietar.
Ca gi cornodantul, imprurnutetorul are obligaiia de a-l despdgubi pe iffipruffiutat
penlru pgubela provocate de viciile ascunse ala lucrului, pe care, de$i le cuno$tea

la incheierea contractului, nu le-a adus la cuno$linla comodatarului (art.2166

C.civ.).

Penirr justificarea caracterului uniialerat al conlractului, in doclrind s,a apreciat

aceastS. obligalie nu izvordgle din contracl, ci dintr-un fapt ilicit al imprurnutdtorului {de a nu comunica viciile }ucrului imprumutat), respunderea iiind deliciual5.
Preci:Em c# r*spunderoa imprumutSlorului pentru daune cauzate prin viciife
lucrului este iipsitd de importanlH practicS, ,,cdci lucrurile fungibile gi consumptibiie

cd

numai

in mod exceplional pot provoca

daune"rs].

tt] Acii';nea iil stabilirea unui termen de restituire, in cazul irnprumutului

d6 consuma!;e,
esle sucus5 terfienui{-ri general de prescriptie; a $e vedea G. BoRor, C.A. ANGHSLESCU,

ap..cit., {2411), p. 2S3.

t'j A se vedoa D. Ci+;rrcA. ap. ciL, p.219.
l3iin cercluzie, insistenta noului Cod civil in rnater;a rdspunderii imprumut5torului pentru
vicii nu se justific}; a se vedoa FR, DflA(, op. cf., p, 393; C. ToADEn, op. cit. {20*5}, p. 255.

incetarea imprumutului de consumalie

:.i

imprumutul cu dobSndi ieneros)

Prin natura sa, ?mprumurtul este conceput sh fie gratuit. Numai ca exceplie,
irnprumiltul de consumalie poate fi oneros (a*. 2159 C.civ.).
Potrivit art. 2159 alin. (2,1 C.civ., imprumutul care are ca obiect o sume de bani
se prezumd a fi cu titlu oneros.
Deiinim, aslial, imprumutul cu dobAndd ca fiind imprumut de consumatie cu titlu
onero$, in care ?mprumutatul, in schimb*ul transferului temporar at drepiului de proprieiaie asupra unei cdtimi de bunuri, pe ldngh obligalia sa principald de a restitui
bunul (la scadenl6), mai datoreazd $i o remuneratie numit5,,dobAndf'(art. 2167
C.civ.)121.

A. Dobinda

- obiect

ai

imprurnutului

Poirivit art. 2167 C.civ., regulile imprumutului cu dobdnd6 pot puna asupra unei
obligalii de plald., cu termen, ,,a unei sume de bani ari a altor bunuri de gen".
Pariicularitatea imprumutului cu titlu oneros constE ?n aceea cd are obieci dublu
(dobdnda gi capitalul), degi contractul esie un/aferaL Solulia se justificd (oarecui-n)
deoarsce ambie obliga{ii contractuale - atAt obtigalia de restituire, cAt gi obligalia
de platd a dobAnzii * sufit asumate de imprumuiat.
Ca obieci al imprumutului, dobdnda esie, de reguld, o sume de bani sau ,,alie
lucruri de gen'' (caracterislice imprumutului de consumalie).
Prin dobdndd,,se inleloge nu numai surnele socotito in bani cu acest titlu, ci gi
alte prestaJii, sub orice titlu sau denumire, la care debitorul se obligd drept echfvetent a! fotlosinlei capitalutul' (art. '1 alin. uliim din O.G. nr. 13/201 1)r31.
ltl in cazui imprumutului cu dobAndd, se prezumd cA termeftul contractului a fcst stabilit
in favoara ambelor pe{i contractante; a $e vedea l. ZrNVELru, ap. cit., p- 238.
. Lzl Dispozitiile referit6are la imprurnulul cu dobendd suni aplicabile, in mod corespunzAlor, ori de cAte ori, in terneiul ufiui contract, se naite gi o obligalie de plala, cu trmen, a
unei sume de bani ori a altor bunuri d6 gen, in mdsura in care nu existe Isguli pariiculare
privind validita{ea Fi executarea ace}ei obligalii {art.2167 C.civ.).
("1
Din textul de lege rezuitd cd dobanda are semnifioalia prelului pe care imprumutatui
,,se obllgA (s5-i plAteasc6) drept echivalent al folosinje! capitalului".

lnstitulil de drept civ;l

V, Coiltracte $pecia!e

Potrivit art. 1 din ordonanJl, termenul de "dobAndd.,, privegte at6i dobAnda

remunratorie, cAt gi dobdnda penalizatoare.
DobAnda remuneratoile este cea ,,datoratE de debjtorui obligaliei de a da o
sumd de bani la un anumit tormen, calculatd pentru perioada anlerioara implinirii
termenului scadenfei obligaliei" {prelul folosinlei capitalului, s.n.).
DobAnda penalizatoare este ,,cea datoratd de debiiorul obligaliei bEnegti pentru
neindeplirrirea obligaliei respective la scaden!6" idespagubirile pentru intarziere la
restituirea capitalului sau la plata dobAnzii remuneratorii, s.n.).
Cu toate imper{ecJiunile textutui, distinc}ia dintre dobilnda remuneratorie (prelul
folosinlei lucrului irnprumutat) gi dobiinda penalizatoare (desp6gubiri pentru
intArziere ia executarea obligafiilor), evidenliatd de nout cod civil, este ffieritorie,
deoarece cele doud instiiulii au naturd juidicd drferlfii (do care nu se poate face
abstraclie).
FalS de dispoziliile contradlctorii (meniinute) ale nouiui Cod civil, aprociem cA
legiuitorul din ?009 ar fi fosi mai inspirat dac6 ar fi recunoscut dob&nzii semnificalia
deja consacrat6 a sintagmei ,,imprumutul cu dobAndE,, Aceasta este 6i opinia
majoritarE a doctrinei $i jurisprucenleilll, potrjvit cdrela, prin ,,dob6ndd" in general,
se lnlelege prelui coniractului de imprumul oneros,
Precizdm cd, dobAnda remuneratorie nu esie dataratd de drept, deoaroce
imprumutul de consumalie este prin natura sa gratuit. ca exceptie, el e$te onero$
numai dacd pdrtile au convenit astfel.
Dobdnda se poate stabili in bani ori in alte prestaliisub orlce titlu sau denumire

Justificarea initiali a institutiel ,,dobdnzii legale" a fost aceea cd legea a dorii sd

il protsjeze pe lmprumutat de la plata unar dobAnzi remuneraiorii excesive. De precizat, in acest context, c5 imprumutul este graluit, prin naiura sa, iar meniiea
reglementdi'iior O.G. nr. 9/2000 a fosl limitarea caracteruiui oneros al contractului
(cel pulin la nivelul raporlurilor juridice care nu decurg din exploatarea unei inlre-

ia care imprumutatul se obligE ca echivalent al folosin{ei capitalului (art.

a1 6g

C.civ.),

in acest context, reamintim cE dac5 pdr{iie nu au convenit altfel, ,,imprumutul

care are ca obiect o sumi de bani se prezumfr a fi cu titlu ofleros" [art.21sg
alin. (2) C.civ.l.

suma cje bani imprumufald {capltalul} este punatoare cje ciobandd din ziua in
care a tost remisd imprumutaiului (art. 2169 C.civ,).
Plata anticipatd a dobdnzii nu se poate efectua dec&t pe cel rnuit 6 lunil2i.
De regula, euantumul dobanzii este stabilil de cdtre pdr{i, in contraci.
B. Dob6nda legald

penffu obligagii bEnegii

Pentru reglementarea cuantumului doba*zilor imprumuturilor de bani este in

vigoare o.G. nr. 13i2011 privind dobdnda legalH remuneratorie gi penaiizatorie
pentru obljgatii bdnegti, precum gi pentru reglementarea unor mdsuri financiarfiscaie in domeniul bancaltl.
I1l

A se veCea C.S.J., s. com., dec. nr- 21/1994, tn B.J, 1984, p. 2A0; C.S.J., s. civ., dec.

nr.9_04/1992. in Dreptul nr. 11/1992, p.82.

tzl Dace rata
dobAnzii este determinabilA, eventualels surplusuri sau deficile $unt supuse
compensdrii de la o rata la alta, pe toate durata imprumutului, cu excep{ia ullimei rate care
r5mane intotdeauna cAgtigati in intregime de imprumutitor (aA. Ai 70 C,;iv.).
'"' De remarcat cE in dispoziliile afi. 21$?-2168 din noul cod civil dobanda are numai
semnificatia de ,,echivalent al folosinlei capitalului" (dobenda remuneratorie), in schimb in

prinderi).

La adoptarea sa, ,,proieclia legald" asiguratd de ordonanid a avut in vedere

numai pretul lmprumutului (ca obligalie flrea$c6 a imprumu:atului rle brund-credinJdi, nu 9i obliga{iile derivdte din cornportamentul de rea-credinlE al acestuia (de
exemplu, intd.rzierea la re$titu;rea capitaiuiui e1*.).

Prin modificdrile substanlial aduse de noul Cod civil gi actele normative

subsecvente, reglementarea gFa pierdut interesul ilrm6rit anterior gi, in consecin!5,
deosebirea dintre presta{iile imprumulatului de buni"credinfi. gi al celui de reacredin!5 a devenii nesemnificativ&.
Potrivit noii accepiiuni a dobdnzi! Iegale aduse indeosebi prin Codul civil 2009,
,,patile sunl libere si stabileasca, in convenlij, rata dobAnzii aiat pentru resiituirea
unui imprumut al unei surne de bani, c*t gi pentru intArzierea ia plata unei obiigatii
bAnegti" [art. 1 alin. (1) din ordonan!6].
trebuie sA fie stabititd prin act scrls'i in
Potrivit art- 6 din ordonanld,
"dobdnda
iipsa inscrisului, imprumuiatul datoreaz5 numai dobdnda legaii. Precizdm cA prin
inscris se stabile$te ,,rata dobAnzi!" {cuantumul, nivelui acesteia}, gi nu existenla
acesieia, deoarece in condiliile ncului Cad civii, ,,imprumulul care are ca obiect o
sumd de bani se prezumii a fi cu titlu onerog' [art. ?1$9 aiin. {2i C.civ"J.
Pfqiie au iibertatea de a stebili ,,prin act scri$'' atAl cuanturnul dobanzii remuneratorii (preful iolosintei capitalului), cdt gi al dobinzii sanclionatorii (despagubirile).
ln cazul in care imprumutul de bani e,$le onercs (imprunrui cu dobdndd), dar
pdrfile nu au canvenit asupra cuantumului dobAnzii, potrivit a;1. 2 din ordonan{6,
,,se va pl5ti dob&nda legald aferentd" (dob*nda remuneratorie).
Dobdnda /ega/d se stabilegte la nivelul dob8nzii de refer;nia a B*ncii Nalionale
a Forndniei fart. 3 alin. ('l) din ordonanldl. Nivelul ratei dobAnzii de referin,1d a BNH
se publicd in Monitorul Olicial al ilomdniei. ,.ori de cAte ori niveiul dobAneii cie politicd monetard se va modiiica' [art. 3 alin. (4) din crdonantd].
,,Rata dob6.nzii" remuneratorii (cuantumul dob6nzii) este rela dob6.nzii de politici monetard stabilitd prin hotArAre a Consiliului de administraiie a BhlR.
Rata dobAnzii legale penalizatoare se stabile$te la nivelui ccbanzii de referinla
plus 4 puncte procenluale lad. 3 alin, (2) din ordonanld1.
Hata dobAnzii legaie (remuneratorie $i sancliofiatorie) esid diferlt6., dupe curil
este rodul legii sau conventiei pd.$ilor.

ai CAnd pdrjile nu au stabiiit ,,rata" inrprumutului de bani se va aplica dobAnda

legald dupd caz (dobAnda de referinld BNE sau dob6nda de r"eferinld BNR plus 4
puncte procentuale).
prevedetile art. 1 alin, (3) din OG nI. 131201 1 termenul de dobAndA,.prfuegte atet dobanda
remuneralorie, cdt gi dobdnda penalizatorie" (a so inlelege cA dispoziiiile ncului Cod civ'l au
fcsl modiiicate).

512

lnsutulii de dl-ept civjt

Rezulid cd, in cazul irnprurnuturilor profesionigtilor, daci nu s-a stabilit cuantumul clcb6nzii, se va aplica dobdnda legald.
Ca excep{ie la regula de mai sus, in raporturile juridice care .nu decurg din
expioaierea unei intreprinderi cu scop lucrativ", cuantuffiu! dobanzii legale este de
B0%cit nivetut dohanzii de referinJd a Bancii Nationate a Flomaniei [a*. 3 ajin. (s]
din orccnantE].
b) CAnd ,,rata" imprumuiului de bani a fost siabjtitd convenJionat, pdrtile suni, in
principiu, iibere sE stabiieasc5 cuantumul dobanzli.
Ca :xcep{ie, in cazul de mai sus, ?n raporturile care ,,nu decurg din xploatarea
unsi inifeprinderi cu scop lucratlv", pirtile nu pct conveni numai o rat& a dobdnzii
care si nu depageasci{ dobanda legald cu mai mult de s0% pe an
[ar1. s alin, (t)
din ordcnanldl.

Valarilitatea nivelului dobanzii ccnventionale se determinr prin raportare la

dobA*':a lega{:i fn vigoere la data stiputhrii [art. F alin. (B] C.civ.l.

Re:r:rlta c5, in cadrul acestor rapofiuri juridice,
stabileqte:
* o dabandd legal| oe 80?i' din dobanda deIegea
referinid (pentru cazul in care

imprurirutul este oneros, dar peqile nu atl convenit cuantumul dobAnzii);

c ilmitd maximd a dobanzii rcmuneratarii de 120% din dobAnda de referinld
{pentrr,r cazui in care cuanlumul dobAnzii a fost convenit de pd{i).

san:|iunea nerespectarii dispozitiilor de mai sus este decdderea imprumutdtorului :;n cireptul de a pretinde cjobancia legaia iart. s alin (2) oin crrdonanth)I1;.
ln r:pcrturile juridice ,,cu element de extransitate", atunci cand legea romand
este arilcabild gi cand s-a stipulat plata in monsdd strdind, ,,dobanda legald este
de 6% e an" {art. 4 din ordonanid).
Poi:ivit art. 7 din ordcnan\a, phta anticipatd a dabanzii remuneratoriise poate
efeclila pe cel mult s lunl. oobanda astlel incasatd nu este supusd resiituirii, indiierent de varialiile ulterioare,
Dobinda se calcuieazd numai asupra cuantumului sumei imprumutate. cu
toate aoestea, dobanzile remuneraiorii se pot capitaliza gi pot produce dobdnzi
(art-

crn ordonantd)I21.

ln il*al, precizam cd nu apreciem rostul extinderii reglementarilor dobdnzii iega-

le, alei asupra ,,ratei" echival@nt al folosinlei bapiia.iului, c6t gi desp&gubirilor pentru
intdrzie:e daiorate de imprumutalul de rea-credinld (dobdnda legal6 av6nd in
drepl.ui c;v:l un :'o! mai profund decdt aceia ai unui simplu procent stabilit de lege).

TITN.UT" Vr

Dreptul de mogtenire
Capitolul l. Mogtenirea * regul! generale
Secfiunea !. Definire, terminologie, reglementore
Poirivit an. 557 alin. {1) c.civ., ,,Dreptul de proprietate se poate
dobandi, in conditiile legii, prin conventie, prin mogtenire legald sau testamentard...,,Cn.t.
Mo gte n i re a (succes u nea),,este transrn iierea esl*nrrisfi+i
u noi persoa ne f iz ic-e
qg""{qlg p,Alre_,lr8a-orlffalmuite.persoane
in tiin}6' (4rt_ 9EG C.civ.).
Din analiza defini{lei de mai sus rezu*- aH:
- mogtenirea este o fransmrbune de palrimoniu;
* gbiectu] transmisiunii este un patrimoniu (drepturi
$i otri$afii iuate impleund);
* trafemisiu.lgqg,e facg Qe la o persoand decedatd,
catr* rro" saiiLt.mai nulte
persoane (fizice sau juridice);
i

- -

. r prsodna de la eare se transmite mogtenirea

esie nuft.tALo, pqryoand
r-esg49-9ale-gqvellleqq
neputAndu-se aptica

[o$ie!{ea

existenlei unei persaane juriiiic,e (pentiu care opeGEzt

:
-reg-uli speciiice);:
persoaneie care dobdndesc mogienirea trebuie sd
fie in r,;",ta i.a exists),
neavdndrelevanfd dac6 sunt persoane fizice, persoane juridice
sau statur.
Noul Cod civil a ad,optat termenul de,,mogienire"
fde exemplu, ,,tritofienirea unei
persoane se deschide in momentur decesurui acesteia"
- art. gd4 ain. 1i1 c.civ.l, dar
nu a renunlat nici la termenur de ,,succesiune,,tli
lde exempru, mogtenirire vacante s+
consiatd prin certificatul de ,,vacantd succesoralS" art. sie
atin. jz; c_civ.j. Mai rar,
?n dactrinA, in aceeagi accepliune se ini&lnegte gi termenul
de,ereiiiate,,.
PuterTr admite cd, in principiu, in materia drepturui de
mogtenire, notiuqire de
,,mogtenire' F[ ,,succesiune" sunt sinanime, folosirea lor diferenfiatd p*
prezentei lucrdri fiind dictata exclu$iv din considerente
de iormerrr.
Precizbm cd in raporturire rnottis causa termenul de
,,succesiune" este forosjt in
accepliunea sa resfrdnsd, deoarece ln sens /arg, succesiunea desemne
aze ofice

i.r"rJ

ill

. Degi noul cod civir

-,jl1T1ll],?:l:-.e],p!!ini
l'l.Ap:'eciem &epl
exagefita sanciiunea. decdderiidin dreptul de a pretinde dobAnda
legal5 in ccnditiiie a:-i, 5 alin. (2) din ordonanta, mai ales in contenul in care noul cod cjvil
prezumr oneros imprumutul de bani (cjegi imprurnutul esre gratuii, prin natura sa). poale
redui,liJlea .,raiei" ar fi fosl mai pctrivith.
'"'.Aiiiocisrnui reprezinta capitaiizarea intereselor: interesele prociuc interese; a se vedea

*PH, Maui.;llp, L. Avr.l6s, P,Y. Gaurren,

op. crf,, p. Sgg.

{jgt_ca

ln caiut iicet,rii

trimite ra ,,mogtenire'', termenur de ,,succesiune,, (iat, successio

la fei de-consairat, ?n marerie; a se vedea lu. rrie'scu, Mo{tsnirea

i.ndre7tur RS.F., f;d, Academiei, Bucure$r!, 1966, p. rs. Opinarrr rn

f:.:^Yr:!:":?,e1
Tavoarea rermenurui de ,,succesiune" consacrat in docirina najionaiS pi
europeand (dar gi

legisiaiia nord-americana, a se vedea Codul civil din euebec).

j,ilq?tl-lt s"ar puiea inlelege cE ter,,nenui de ,,succesiune', privegte numai mogrenirea
,^_
tt:testa\
nu poat fi relinure, printre atrete, de6arece insdgi doctrina
f^s:lilgorecilnoa$te
.inrerpreta.rea
iranceza
cd ,,e/ (testamentui
$.n.) 6ste! prin esenle, act succesaral, regiede rnolltr,rn'; a se vedea M" GRIMALDT, Droii civil. Srrccessjons. Lliec,
lellal^lg.dreptul
Faris, 2001, p. 3.