Curtea Europeana de Conturi

UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

PROGRAM DE STUDIU FINANȚE ȘI BĂNCI
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT CU FRECVENȚĂ
Lucrare de licenţă
COORDONATOR ŞTIINŢIFIC
Lector univ. Dr. GHERAI Dana Simona
ABSOLVENT:
HAIAȘ Giulia Alia
ORADEA
2021
UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
PROGRAM DE STUDIU FINANȚE ȘI BĂNCI
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT CU FRECVENȚĂ
CURTEA EUROPEANĂ DE
CONTURI
COORDONATOR ŞTIINŢIFIC
Lector univ. Dr. GHERAI Dana Simona
ABSOLVENT:
HAIAȘ Giulia Alia
ORADEA
2021
Cuprins
Introducere ............................................................................................................................. 1
Capitolul I. Istoria și apariția .................................................................................................. 3
I.1. Istoria apariției Curții Europene de Conturi ...................................................................3
I.2. Rolul și viziunea Curții Europene de Conturi ................................................................5
I.3. Activitatea de audit .......................................................................................................7
Capitolul II. Modul de organizare ......................................................................................... 10
II.1. Modul în care este organizată Curtea de Conturi a Uniunii Europene ......................... 10
II.2. Cadrul juridic ............................................................................................................ 13
II.3. Domeniile de cheltuieli .............................................................................................. 15
II.4. Contextul general dintre Curtea de Conturi a Uniunii Europene și Instituțiile supreme
de Audit ............................................................................................................................ 19
II.5. Modul de cooperare al Curții Europene de Conturi .................................................... 20
II.6. Alte relații de cooperare:INTOSAI și EUROSIA ....................................................... 21
Capitolul III. Raportul auditorului independent S.C. PROBSTDORFER SAATZUCHT
ROMANIA S.R.L ................................................................................................................ 23
III.1. Informaţii generale ................................................................................................... 23
III.1.1. Selecţia genotipurilor de grâu privind rezistenţa, calitatea şi potenţialul productiv –
GENOWHEAT ................................................................................................................. 24
III. 1.2. Obiectivul şi scopul urmărit în cadrul auditării financiare ..................................... 26
III. 1.3. Procedruile care au contribuit la procesul de auditare............................................ 29
III. 1.4. Principalele surse de informare ............................................................................. 30
III.2. Constatări ................................................................................................................. 31
III.2.1. Prezentarea SC PROBSTDORFER SAATZUCHT ROMANIA SRL .................... 31
III.2.2. Informaţii referitoare la contractual de finanţare precum şi activitatea beneficiarului
......................................................................................................................................... 32
III.2.3. Procedurile şi constatările realizate ........................................................................ 38
Concluzii .............................................................................................................................. 49
Bibliografie .......................................................................................................................... 52
Anexe ................................................................................................................................... 54
Figura nr. 1.2 Țările membre ale Uniunii Europene din anul 2021...........................................6
Tabelul nr. 1.2.Țările candidate și potențial candidate la Uniunea Europeană în anul 2021....6
Figura nr.2.1. Coeziunea economică, socială și teritorială.......................................................16
Figura nr.2.2. Domeniul de adminsitratie a cheltuielilor Uniunii Europene.............................18
Tabelul nr.3.1. Sumele stabilite între părţi pentru efectuarea proiectului………….…………35
Tabelul nr.3.2. Repartizarea sumei proiectuli finanţat de la Buget……………….………..…35
Tabelul nr.3.3. Finanaţările deduse în cadrul anului 2017…………………………….….…..36
Tabelul nr.3.4.: Solicitarea realocărilor prin intermediul notei de recoltare din perioada anului
25.11.2016…………………………………………………………………………………….37
Tabelul nr. 3.5.: Cheltuieli planificate de la buget……………………………………………37
Tabelul nr.3.6: Cheltuieli planificate din surse proprii…………………………………...…..38
Tabelul nr. 3.7.Cheltuieli planificate de la buget…………………………………….…….…39
Tabelul nr. 3.8. Cheltuielile cu personalul conform contractului de finanţare…………….…40
Tabelul nr. 3.9.: Cheltuielile suportate pentru serviicile care au fost executate de către
terţi….………………………………………………………………………………………...42
Tabelul nr.3.10: Centralizarea cheltuielilor suportate pentru deplasări decontate de la
buget………………...………………………………………………………………………...43
Tabelul nr. 3.11: Deplasările externe care vor fi decontate din cadrul bugetului…..….….….44
Tabelul nr 3.12: Cheltuielile care au fost suportate de la buget………………………………45
Tabelul nr. 3.13: Cheltuielile realizate prin intermediul surselor proprii………..…….……..46
Tabelul nr.3.14.Evidenţa cheltuielilor realizate pe fiecare capitol pentru ce de-a doua etapă
16.12.2016-30.11.2017.............................................................................................................46
Tabelul nr. 3.15. Cheltuieli suportate prin intermediul surselor proprii……….......…………47
Introducere
Având calitatea de auditor extern independent, Curtea Europeană de Conturi are un rol
esențial de a veni în apărarea intereselelor contribuabililor care fac parte la rândul lor din
Uniunea Europeană. Deși această instituție nu dispune de puteri juridice, ea are ca și misiune
principală îmbunătățirea modului de gestionare a bugetului Uniunii Europene de către
Comisia Europeană și de a realiza diferite rapoarte în care se regăsesc situațiile financiare care
țin de Uniunea Europeană.
Motivul pentru care am ales această temă intitulată " Curtea Europeană de Conturi" este
deoarece, aceasta este gardianul Uniunii Europene care supraveghează în mod constant, oferă
o serie de informații complete și precise care sunt legate de modul în care este efectuată
execuția bugetului precum și a implementării politicilor.
Scopul realizării aceastei lucrări a fost acela de putea prezenta rolul Curții Europene de
Conturi, de a ști și de a putea arăta sarcinile pe care această instituție le are de îndeplinit în
cadrul Uniunii Europene și de a prezenta importanța acesteia.
Obiectivul realizării acestei lucrări a fost acela de a putea arăta importanța Curții de
Conturi a Uniunii Europene, modul în care aceasta gestionează fondurile Uniunii Europene,
modul în care își desfășoară activitatea, sarcinile pe care le are de îndeplinit, modul în care își
exercită îndatoririle, cum este organizată și rolurile pe care le îndeplinește în activitatea sa de
zi cu zi, fiind o instituție independentă a Uniunii Europene.
Pentru realizarea acestei lucrări am utilizat o serie de surse care sunt disponibilie în
domeniul online, atât pentru realizarea teoriei cât și pentru realizarea studiului de caz, iar
pentru realizarea acestui obiectiv am structurat lucrarea de licență în trei capitole.
În cadrul primului capitol intitulat " Istoria și apariția" am prezentat momentul în care
a luat naștere Curtea Europeană de Conturi și cum s-a dezvoltat aceasta în timp, rolul și
viziunea Curții în care am prezentat valorile acesteia precum și activitatea sa de audit.
În cadrul capitolului II intitulat "Modul de organizarea" am prezentat modul în care
este organizată și structurată Curtea împreună cu membrii și personalul care o alcătuiesc,
Cadrul juridic, domeniile în care este folosit bugetul Uniunii Europene, celelalte instituții
supreme de audit, precum și cooperarea acesteia cu celelalte instituții supreme de audit.
În ultimul capitol al lucrării de licență, capitolul III, am prezentat studiul de caz
realizat asupra contractului S.C. PROBSTDORFER SAATZUCHT ROMANIA S.R.L,
1
analizând auditul financiar în cadrul proiectului GENOWHEAT alături de concluziile care au
fost trase în urma realizării studiului de caz.
Informațiile care sunt oferite de către Curtea Europeană de Conturi contribuie într-un
mod direct la o mai bună gestiune financiară, oferind în același timp obligația de a răspunde
pentru actul de gestiune. În cadrul Uniunii Europene este nevoie de un auditor care să dețină
rolul de gardian independent al intereselor financiare care aparțin cetățenilor care fac parte
din Uniunea Europeană.
Fiind o instituție care își desfășoară actvitatea în mod independent față de celelalte
instituții ale UE, Curtea Europeană de Conturi este instituția care ține cont de riscurile
existente și care oferă asigurări, dar și recomandări deciziilor care sunt luate în Uniunea
Europeană cu privire la modul de îmbunătățire și perfecționare a gestiunii finanțelor publice și
al asigurării cu privie la faptul că cetățenii care fac parte din Uniunea Europană știu cum sunt
utilizați și modul în care sunt utilizați banii acestora.
2
Capitolul I. Istoria și apariția
I.1. Istoria apariției Curții Europene de Conturi

În calitate de instituție care aparține UE principalul rol care îi este atribuit Curții
Europene de Conturi este acela de auditor extern. Curtea Europeană de Conturi a fost
însărcinată cu acest rol datorită Tratatului de la Bruxelles din anul 1975, dar care a intrat în
vigoare doar în anul 1977 și care a acordat Parlamentului competențe de descărcare de
gestiune în ceea ce privește execuția bugetului de către Comisie. 1
Principalul scop pentru care a fost înființată această instituție a fost acela de a putea
aduce o serie de îmbunătățiri care să vină în ajutorul modului în care sunt gestionate toate
finanțele care aparțin Uniunii Europene și de a contribui tot o dată la o mai bună asigurare cu
privire la răspunderea publică care este realizată pentru cheltuirea și pentru colectarea
bugetului Uniunii Europene care să fie într-un mod cât mai corect cu putință realizat prin
intermediul unor recomandări și prin activitatea de asigurare pe care aceasta o deține.
Curtea Europeană de Conturi a fost concepută doar în momentul în care Comunitatea
Europeană a încercat să devină mai eficientă pentru cetățenii săi. În perioada respectivă au
fost create două evoluții-cheie, și anume o evoluție în domeniul controlului bugetar, care a
însemnat extinderea competențelor Parlamentului și finanțarea integrală din cadrul resurselor
proprii a bugetului Comunității Europene. Cu trecerea timpului, comunitatea a decis că are
nevoie și de un anume auditor extern care să acționeze independent din punct de vedere al
activității sale și care să poată să vină în ajutorul Parlamentului și în ajutorul Consiliul și să
poată să asigure cotrolul democratic care aprține propriilor finanțe. De la momentul creării
acestei comunități sarcina aceasta a fost îndeplinită de către o comisie de dimensiuni mai
reduse de audit care nu putea, în acea perioadă, să beneficieze de resursele și competențele
care erau necesare pentru a putea oferi tot o dată un audit potrivit bugetului. 2
Ideea de a crea această instituție în Uniunea Europeană a venit din partea lui Heinrich
Aigner, persoană care era la acea vreme președintele Comisiei Parlamentului European pentru
1
European Court of Auditors’ 35th anniversary, 2012, p. 73 disponibil online pe site-ul
https://www.eca.europa.eu consultat la data de 19.02.2021
2
https://www.eca.europa.eu/ro/Pages/History.aspx consultat la data de 19.02.2021
3
controlul bugetar, care, încă din anul 1973, a optat pentru înființarea la nivel comunitar a unui
organism de audit extern. Prin intermediul tratatului de la Bruxelles a fost instituită Curtea
Europeană de Conturi, instituție care și-a început activitatea de desfășurare în octombrie în
anul 1977, cu sediul în Luxemburg. Președintele Curții Europene de Conturi, Hans Kutscher
la acea vreme, a numit Curtea de Conturi Europeană drept „conștiința financiară a
Comunității”.3
În anul 1993 Curtea Europeană de Conturi a fost denumită drept instituție europeană
independentă, acest moment având loc o dată cu implementarea Tratatului de la Maastricht.
Autoritatea și independența Curții Europene au fost întemeiate, datorită faptului că aceasta se
afla, din acel moment, în poziții de egalitate cu Parlamentul, Consiliul și Comisia. Tot o dată,
Tratatul de la Maastricht a introdus declarația de asigurare anuală referitoare la regularitatea și
la legalitatea operațiunilor și la fiabilitatea conturilor Uniunii Europene.4
În perioada anului 1999, o dată cu momentul intrării în vigoare a Tratatului de la
Amsterdam, poziția Curții Europene în Uniunea Europeană a fost confirmată. Tratatul a avut
drept scop principal reconfirmarea independenței Curții Europene și reușind astfel să își
extindă în mod cât mai eficient competențele sale de audit în numeroase domenii de politică.
Tratatul de la Amsterdam a scos în evidență rolul Curții Europene în combaterea sa împotriva
fraudei și a extins posibilitățile ca aceasta să recurgă la Curtea de Justiție pentru a-și proteja
prerogativele în ceea ce privesc celelalte instituții ale Uniunii Europene.5
În anul 2003 Tratatul de la Nisa a afirmat prinicipiul potrivit caruiă, colegiul Curții
Europene este obligat să fie alcătuit dintr-un membru care aparține fiecărui stat membru care
face parte din Uniunea Europeană, prin acest act evidențiind importanța unei bune cooperări a
instituției cu celelalte instituții naționale de audit, astfel, în ziua de azi, Curtea Europeană de
Conturi este alcătuită din membri și personal a fiecărui stat membru al Uniunii Europene. 6
Prin intermediul Tratatului de la Lisabona din perioada anului 2009, a avut loc
reconfirmarea statutului Curții precum și mandatul acesteia de instituție a Uniunii Europene.
O altă evoluție, pe care Curtea Europeană a reușit să o realizeze, o reprezintă modificările
3
4
5
6
4
aduse datorită acestui tratat cu privire la gestiunea și la cotrolul fondurilor Uniunii Europene,
acesta consolidând acele competențe bugetare pe care le are Parlamentul European și scoțând
în evidență responsabilitatea pe care o au statele membre pentru execuția bugetului.7
Curtea Europeană a reușit să își dezvolte structura în paralel cu evoluția Uniunii
Europene. Curtea a reușit să crească de la un număr 9 membri și 120 de angajați în anul 1977 ,
la 27 de membri- care sunt repartizați în 5 camere diferite- și aproximativ un număr de 900 de
angajați cu sarcini de natură administrativă sau operațională, care provin din statele membre
ale Uniunii Europene. Ca și instituție aflată pe o poziție egală cu instituțiile supreme din
statele membre sau din alte țări terțe, Curtea Europeană de Conturi decide să fie în prima linie
a evoluțiilor din domeniul de audit al finanțelor publice, lucrând în colaborare cu celelalte
instituții mari de audit în vederea efectuării de bune practici și standarde profesionale. 8
De la înființarea sa în anul 1977, moment în care a fost creată, Curtea Europeană de
Conturi s-a angajat să participe la o mai bună gestionare financiară și să producă produse de
înaltă calitate, subliniind în acest fel evoluțiile care au avut loc în cadrul Uniunii Europene de-
a lungul anilor. De-a lungul timpului, alte țări au aderat la rândul lor la Uniunea Europeană,
extinzându-și astfel bugetul, iar Uniunea a reușit să dobândească astfel noi competențe și a
reușit să creeze noi organisme la nivel European, toate aceste evoluții fiind luate în
considerare în activitatea Curții Europene și reflectându-se astfel în realizările sale care au
avut loc de-a lungul timpului.
I.2. Rolul și viziunea Curții Europene de Conturi

Curtea Europeană de Conturi este instituția independentă a Uniunii Europene care nu
are putere juridică, dar care reprezintă auditorul extern al țărilor membre ale Uniunii
Europene, aceasta fiind formată din câte un membru al fiecărui stat membru al Uniunii
Europene și primind ajutor din partea personalului instituției statelor membre ale Uniunii
Europene.
7
8
5
Figura Nr. 1.2 Țările membre ale Uniunii Europene din anul 2021
Sursa: Abordare proprie pe baza datelor de pe site-ul https://europa.eu
Tabelul Nr. 1.2. Țările candidate și potențial candidate la Uniunea Europeană în anul 2021
Nr. Țări candidate la Uniunea Europeană Țările potențial candidate
la Uniunea Europeană
1. Albania Bosnia și Herțegovina
2. Macedonia de Nord Kosovo
3. Muntenegru
4. Serbia
5. Turcia
Sursa: Abordare proprie pe baza datelor de pe site-ul https://europa.eu
Modul în care această instituție își desfașoară activitatea se bazează pe o serie de valori
care sunt esențiale cum ar fi: independența, integritatea, obiectivitatea, transparența și
profesionalismul, valori de care această instituție a dat și încă dă dovadă.
6
Curtea Europeană de Conturi este instituția care își desfașoară domeniul de activitate
într-un mod liber de orice influențe care ar putea să le discrediteze raționamentul profesional
sau care ar putea fi considerate de o natură să le discrediteze raționamentul profesional. 9
Integritatea Curții Europene de Conturi este pusă în valoare prin onestitatea și
fiabilitatea acesteia de care dă dovadă și care sunt doar în interesul Uniunii Europene,
propunându-și tot o dată să fie un exemplu bun în activitatea sa profesională pe care o
desfășoară și în modul în care aceasta este administrată.10
Obiectivul acestei instituții este acela de a da dovadă de obiectivitate și neutralitate,
bazându-se pe concluziile de audit, pe probe care să fie atât fiabile cât și semnificative.
Curtea Europeană de Conturi este o instituție transparentă, care reușește să își facă
cunoscute constatările cu ajutorul unor rapoarte complete, care sunt atât precise precum și la
îndemâna cetățenilor săi, fiind publicate în toate cele 24 de limbi oficiale ale Uniunii
Europene. 11
Curtea Europeană de Conturi este o instituție care dă dovadă și care a dat dovadă de
profesionalism încă din momentul în care aceasta a luat naștere. Aceasta deține și menține
cele mai bune niveluri de cunoștințe, informații, competențe și expertiză, atât cu privire la
profesia de auditor public, cât și la modul în care sunt gestionate politicile care aparțin
Uninuii Europene și gestiunea financiară.
I.3. Activitatea de audit

Activitatea de audit principală care ține de această instituție se focusează pe raportarea
financiară, dar în același timp și pe execuția bugetului UE, precum și pe respectarea politicilor
care îi aparțin, fiind o instituție care își realizează într-un mod independent programul propriu
de activitate.
Curtea de Conturi desfășoară în activitatea sa proprie trei moduri diferite de audit și
anume:
 Auditul financiar- are rolul de a verifica și de a examina în mod atent și precis conturile,
documentele precum și rapoartele de audit împreună cu diferitele tipuri de proceduri
care sunt realizate atât în mod contabil cât și în mod financiar pentru a se putea asigura
9
https://www.eca.europa.eu/ro/Pages/values-mission-and-vision.aspx consultat la data de 21.02.2021
10
https://www.eca.europa.eu/ro/Pages/values-mission-and-vision.aspx consultat la data de 21.02.2021
11
https://europa.eu/european-union/about-eu/eu-languages_ro consultat la data de 21.02.2021
7
dacă acestea reflectă cu adevărat situația financiară existentă, fluxurile de numerar
care sunt realizate precum și rezultatele exercițiului financiar existent;
 Auditul de conformitate- acest audit este insarcinat cu verificarea tranzacțiilor financiare
care au fost puse în aplicare și dacă acestea sunt respectate în totalitate, a gestiunii
economice, dar și a gestiunii financiare, dispozițiile legale și cele de reglementare care
au fost folosite și utilizate;
 Auditul performanței- acest tip de audit include în componența sa verificarea și
examinarea operațiunilor care au fost efectuate precum și a diferitelor programe care
au fost utilizate pentru a se asigura dacă prin intermediul finanțării Uniunii Europene
au fost atinse în mod concret obiectivele prin utilizarea a cât mai puține resurse și într-
un mod economic cu putință. 12
Auditurile care au fost desfășurate de către Curtea Europeană de Conturi sunt audituri
tehnice și complexe, care au nevoie în alcătuirea lor de o serie de resurse remarcabile. Fiecare
temă de audit în parte este aleasă pe baza unui anume interes public care apare, a riscului, dar
și a impactului pe care urmează să îl aibă. Aceste teme urmăresc desfășurarea unei exploatări
cât mai avantajoase a resurselor care aparțin Curții Europene.
Cele mai importante etape ale procesului de audit sunt următoarele:13
 Programarea anuală și multianuală: în cadrul acestei etape sunt stabilite și realizate
principalele priorități de audit, care sunt realizate pe baza unor analize bine
determinate a politicilor și a riscurilor, precum și direcția generală și cea strategică;
 Studiul preliminar: în cadrul acestui studiu sunt evaluate fezabilitatea unei propuneri cu
privire la sarcina sa de audit și a impactului său;
 Activitățile de audit realizate la fața locului: acestea urmăresc obținerea probelor directe
de audit, prin vizitele care sunt realizate la fața locului în instituțiile Uniunii Europene,
la organismele și agențiile descentralizate, la beneficiari ai fondurilor europene și la
structurile administrativ teritoriale ale UE;
 Aprobarea și comunicarea constatărilor de audit cu entitate auditată: aceste aprobări și
comunicări au în vedere verificarea faptelor alături de entitatea care urmează să fie
auditată și afirmarea calității constatărilor care au fost realizate;
12
https://op.europa.eu/webpub/eca/book-state-audit/ro/ consultat la data de 11.05.2021
13
https://www.eca.europa.eu/ro/Pages/AuditingActivities.aspx consultat la data de 08.03.2021
8
 Publicarea raportului de audit: prezintă concluziile, constatările și recomandările
auditului, incluzând tot o dată răspunsul care este oferit entitatăților auditate;
 Monitorizarea acțiunilor întreprinse în urma recomandărilor: după aproximativ doi sau
trei ani, se verifică recomandările care au fost puse în aplicare.
În ceea ce privește Tratatul Privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE), Curtea
Europeană de Conturi este responsabilă pentru elaborarea unui raport anual după ce a fost
încheiat fiecare exercițiu financiar, raport care urmează mai apoi să fie transmis și celorlalte
instituții ale Uniunii Europene și care trebui să fie publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii
Europene alături de răspunsurile acestor instituții cu privire la observațiile Curții Europene de
Conturi.14 Toate instituțiile care aparțin Uniunii Europene au dreptul de a solicita în orice
moment avizul Curții Europene de Conturi, acest aviz fiind necesar în momentul în care
Consiliul:15
 trebuie să adopte anumite regulamente financiare în care sunt specificate în mod concret
modul în care este stabilit și modul în care este folosit bugetul Uniunii Europene;
 trebuie să determine modul în care sunt folosite resursele Uniunii Europene;
 atunci când este nevoit să stabilească anumite reguli în ceea ce privește responsabilitatea
care este atribuită controlorilor financiari, a contabililor și a ordonatorilor de credite ai
Uniunii Europene;
 în momentul în care trebuie să realizeze anumite măsuri pentru a putea fi eliminate
tentativele de fraudă.
14
TRATATUL PRIVIND FUNCȚIONAREA UNIUNII EUROPENE (VERSIUNE CONSOLIDATĂ), 2012,
disponibil pe site-ul https://eur-lex.europa.eu/ consultat la data de 13.05.2021
15
https://www.europarl.europa.eu/factsheets/ro/sheet/14/curtea-de-conturi consultat la data de 13.05.2021
9
Capitolul II. Modul de organizare
II.1. Modul în care este organizată Curtea de Conturi a Uniunii Europene
Curtea Europeană de Conturi funcționează precum un organ și este alcătuit din 27 de
membri diferiți, fiecare membru aparținând statului membru al Uniunii Europene din care
acesta face parte. Membrii Curții sunt numiți în funcțiile care urmează să le îndeplinească de
către Consiliu, însă doar după ce a fost consultat Parlamentul European, pentru un mandat de
6 ani, având posibilitatea de reînnoire a mandatului, iar membrii trebuie să aleagă la rândul lor
un președinte pentru un mandat de 3 ani având posibilitatea de prelungire a acestuia.16
Curtea Europeană de Conturi este alcătuită din cinci camere în care sunt repartizați atât
membrii Curții Europene, cât și personalul de audit.
Organizarea celor cinci camere: 17
 Camera numărul I- această cameră se ocupă cu utilizarea corectă a tuturor resurselor
naturale;
 Camera numărul II- membrii acestei camere se ocupă cu investițiile cu privire la
incluziune, coeziune și creștere;
 Camera numărul III- membrii acestei camere sunt responsabili cu justiția și cu
securitatea Uniunii Europene;
 Camera numărul IV- în această cameră membrii urmăresc economia care se bazează pe
concurență și reglementarea piețelor;
 Camera numărul V: în cadrul acestei camere se urmărește modul de administrare și de
finanțare al Uniunii Europene.
Membrii camerelor sunt nevoiți să aleagă la rândul lor un decan pentru un mandat pe o
perioadă de doar doi ani, care are posibilitatea, la rândul său, de a-și reînnoi respectivul
mandat.
Fiecare cameră a Curții are câte două domenii față de care sunt responsabilie:18
 Trebuie să adopte rapoarte speciale, avize și rapoarte anuale ;
16
https://www.senat.ro/pagini/ae/curtea%20europeana%20de%20conturi.htm consultat la data de 13.03.2021 și
14.03.2021
17
18
https://senat.ro/default.aspx?Sel=7BF8E2DE-079F-44B6-A954-5D9C59B95310aspx consultat la data de
13.03.2021 și 14.03.2021
10
 Elaborează un raport anual în care este menționat bugetul general al Uniunii Europene și
raportul anual cu privire la fondurile europene de dezvoltare, cu privire la adoptarea lor de
către Curte.
Cei 27 de membri care se regăsesc în cadrul Curții Europene de Conturi sunt nevoiți să
se reunească de aproximativ două ori pe lună pentru a putea discuta mai pe larg, pentru a
examina și pentru a putea adopta diferite documente și opinii, ca de exemplu principalele
publicații anuale ale Curții- raportul cu privire la fondurile europene de dezvoltare și raportul
privind bugetul general al Uniunii Europene.
Controlul calității în cadrul aceastei instituții este realizat de către un membru al
comitetului care este responsabil de controlul calității auditului precum și dintr-un membru
care aparține fiecărei camere care se regăsesc în cadrul Curții de Conturi. Acest comitet este
însărcinat să se ocupe de politicile de audit care se regăsesc la nivelul Curții Europene, de
metodologia sa de audit precum și de standardele sale de audit, de dezvoltarea acestuia și de
sprijinul pentru audit care este oferit, precum și de controlul calității acestuia. 19
Decanii camerelor, membrul responsabil de relațiile instituționale, președintele Curții
alături de membrul responsabil de controlul calității auditului sunt persoanele care intră în
alcătuirea comitetului administrativ. Acest comitet este însărcinat să se ocupe de problemele
administrative care pot apărea pe parcurs precum și de deciziile cu privire la aspectele care
sunt legate de comunicare, dar și de strategie.
La baza conducerii Curții Europene de Conturi se află un președinte care este ales de
către ceilalți membri ai Curții, pe o periaodă de trei ani cu posibilitatea de reînnoire a acestui
mandat. Rolul președintului este unul de coordonare, el fiind "primus inter pares", adică "cel
dintâi dintre egali". Președintele organizează și inițiază reuniunile Curții Europene, făcând
propuneri de distribuire a portofoliilor către deputați și asigurându-se că deciziile luate de
către Curte sunt și aplicate, iar activitățile instituției sunt bine alcătuite și gestionate.20
După ce a fost consultat Parlamentul European, dar și după ce au fost nominalizați de
către celelalte state membre, toți membrii Curții Europene sunt aleși și puși în funcție de către
Consiliu, fiecare membru ales de către Curtea Europeană având posibilitatea de a-și putea
19
DECIZIA NR. 21-2021 DE STABILIRE A NORMELOR DE APLICARE A REGULAMENTULUI DE
PROCEDURĂ AL CURȚII DE CONTURI, 2021, disponibil pe site-ul https://www.eca.europa.eu/ consultat la
data de 13.03.2021 și 14.03.2021
20
https://www.eca.europa.eu/ro/Pages/Structure.aspx consultat la data de 23.03.2021
11
prelungi mandatul de șase ani. Membrii Curții trebuie să își îndeplinească sarcinile în mod
independent și în mod corect și doar în scopul Uniunii Europene.21
Fiecare membru este repartizat în una dintre cele cinci camere ale Curții, iar fiecare are
sarcina de a se ocupa de rapoartele de audit și de avize, fiind nevoiți, astfel, să ia anumite
decizii cu privire la aspectele strategice și aspectele administrative.
Personalul de audit al Curții de Conturi este cel care are datoria de a se ocupa de
activitățile specifice de audit, aceste activități fiind cele care stau la baza elaborării unui raport
de audit corect, fiind coordonați și îndrumați de către un membru, care este asistat la rândul
său de către un cabinet. Raportul care este dat spre adoptare la nivelul camerei sau la nivelul
Curții este prezentat mai apoi de către membrul care are această sarcină, iar odată ce acest
raport este adoptat, acesta este prezentat mai apoi Parlamentului European, Consiliului și altor
părți interesate de acest raport.
Funcționarul cu cel mai înalt grad în funcției numit de către Curtea Europeană, pe o
perioadă de șase ani având posibilitatea de reînnoire a mandatului, este secretarul general.
Acesta este însărcinat cu modul în care este administrat personalul instituției, asigurându-se că
este unul cât mai productiv, dar care se asigură și de modul în care este administrată aceasta,
în domeniul finanțelor, în cel al resurselor umane precum și în cel al serviciilor generale, al
informației, al spațiului de muncă, al inovației și traducerilor, al serviciilor legislative și a
publicațiilor.22
În ceea ce privește personalul acesteia, Curtea Europeană de Conturi este alcătuită
dintr-un număr de 900 de angajați cu sarcini diferite precum cele în domeniul auditului, al
traducerilor și al administrației. Aceste persoane trebuie să aibă și să dispună de experiențe
profesionale variate, atât în sectorul public, cât și în cel privat.
Curtea Europeană dispune de un număr de traducători a 24 de limbi oficiale ale Uniunii
Europene, acești traducători având ca și sarcină principală aceea de a se asigura că toate
publicațiile care sunt realizate sunt puse la dispoziția cetățenilor Uniunii Europene pentru a
putea fi citite de către aceștia în limba oficială a ficăruia. 23
21
22
https://op.europa.eu/webpub/eca/book-state-audit/ro/#h-1 consultat la data de 23.03.2021
23
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:32010Q0423%2801%29&qid=1616770536578
consultat la data de 23.03.2021
12
Curtea Europeană este structurată în 10 direcții diferite care alcătuiesc echipe formate în
așa fel încât fiecare membru să își îndeplinească sarcinile față de care au o anumită
responsabilitate și să le poată realiza până la final, astfel încât să poată să asigure o exploatare
cât mai favorabilă a resurselor de care dispun și de dezvoltare a expertizei de care aceștia au
nevoie. 24
Curtea Europeană de Conturi oferă egalitatea de șanse, motiv pentru care personalul
acestei instituții este alcătuit dintr-un număr aproape egal de barbați și de femei. Personalul
acestei instituții este unul dedicat și cu o anume experiență, motiv pentru care această
instituție dă dovadă de profesionalism.25
II.2. Cadrul juridic

 Curtea Europeană de Conturii - Instituția UE
Curtea Europeană de Conturi face parte din cele șapte instituții ale Uniunii Europene
conform tratatului privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Celelalte instituții care fac
parte din cadrul Uniunii Europene sunt: Consiliul European, Consiliul Uniunii Europene,
Parlamentul European, Comisia Europeană, Curtea de Justiție a Uniunii Europene și Banca
Centrală Europeană.26
Principala sarcină care i-a fost atribuită Curții Europene de Conturi, a fost și este aceea
de a audita conturile care aparțin Uniunii Europene, având deci un dublu scop, și anume, acela
de îmbunătățire a bunei gestionări financiare și acela de înștiințare a cetățenilor Europei de
modul în care sunt folosite fondurile publice de către autorități.27
 Dispozițiile tratatului
Potrivit tratatului, Curtea Europeană de Conturi este instituția care verifică toate
conturile de venituri și toate conturile de cheltuieli care aparțin Uniunii Europene precum și
conturile de venituri, dar și cele de cheltuieli ale fiecărui organ, oficiu sau agenție care aparțin
UE, în măsura în care actul pe care acestea îl constituie nu exclude rolul acestui tratat.28
24
https://www.eca.europa.eu/ro/Pages/Structure.aspx consultat la data de 23.03.2021
25
https://op.europa.eu/webpub/eca/book-state-audit/ro/#h-1 consultat la data de 23.03.2021
26
https://eur-lex.europa.eu/browse/institutions/institutions-intro.html?locale=ro consultat la data de 26.03.2021
27
https://www.eca.europa.eu/ro/Pages/LegalFramework.aspx consultat la data de 26.03.2021
28
https://www.eca.europa.eu/ro/Pages/LegalFramework.aspx consultata la data de 26.03.2021 si 27.03.2021
13
Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene le sunt prezentate declarative
de asigurare care sunt realizate cu privire la fiabilitatea și siguranța conturilor, dar și cu privire
la legalitatea și regularitatea operațiunilor acestora. Această declarație trebuie să fie publicată
mai apoi în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și poate fi completată la rândul ei cu anumite
aprecieri specifice fiecărui domeniu de activitate pe care îl efectuează Uniunea Europeană.29
Legalitatea și regularitatea veniturilor și cheltuielilor este examinată și verificată de
către Curtea de Conturi, pentru a se asigura și efectua o mai bună gestiune financiară. În acest
fel, Curtea Europeană de Conturi are obligația de a realiza declarații anuale cu privire la
utilizarea fondurilor Uniunii Europene și de a raporta orice neregulă care ar putea să apară.
Curtea Europeană de Conturi are obligația de a publica anual rapoarte cu privire la
auditul pe care l-a avut de realizat în ceea ce privesc conturile statului care sunt realizate în
mod anual, dar și execuția bugetului, iar după încheierea fiecărui exercițiu financiar, acesta
este transmis mai apoi celorlalte instituții ale Uniunii Europene și este publicat mai apoi în
mod public în Jurnalul Oficial al UE alături de răspunsruile oferite la observațiile care sunt
aduse Curții.
În același timp, Curtea Europeană de Conturi, pe baza auditurilor pe care această
instituție le realizează, are dreptul de a prezenta oricând observațiile și neregulile care sunt
legate de lucruri specifice, în mod special sub formă de rapoarte speciale, și are tot o dată
dreptul de aplicare a avizelor la cererea uneia dintre instituțiile Uniunii Europene.
Curtea Europeană de Conturi este instituția care oferă propriul său ajutor, în realizarea
funcției de control care are legătură cu execuția bugetului și a altor instituții ale Uniunii
Europene precum: Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene.
Cu privire la Banca Centrală Europeană, aptitudinile de audit ale acestei instituții se
rezumă la analizarea eficienței modului de administrare. 30
29
DECIZIA NR. 21-2021 DE STABILIRE A NORMELOR DE APLICARE A REGULAMENTULUI DE
PROCEDURĂ AL CURȚII DE CONTURI, 2021, disponibil pe site-ul https://www.eca.europa.eu/ consultat la
data de 13.03.2021 și 14.03.2021consultata la data de 26.03.2021 și 27.03.2021
30
https://www.eca.europa.eu/ro/Pages/LegalFramework.aspx consultata la data de 26.03.2021 și 27.03.2021
14
II.3. Domeniile de cheltuieli
Curtea Europeană este încredințată cu sarcina de a verifica fondurile care sunt cheltuite
în cadrul politicilor Uniunii Europene, dar și al programele care se regăsesc în domeniile
bugetului Uniunii Europene. Fondurile europene care sunt folosite în domeniul dezvoltării și
cele care sunt finanțate în mod direct de către statele membre ale Uniunii Europene sunt
audiate de către Curtea Europeană de Conturi.31
Bugetul anual de care beneficiază Curtea Europeană este cheltuit în diverse domenii,
fiind efectuate în acest fel plăți care au posibilitatea de a veni în ajutorul unor activități variate
ca de exemplu: agricultura, cercetarea, dezvoltarea și îmbunătățirea zonelor urbane, dar și a
zonelor rurale, cursuri care sunt destinate formării șomerilor și care vine în ajutorul țărilor
care vor și doresc să facă parte din Uniunea Europeană sau acordă ajutor și sprijin țărilor
vecine și celor care sunt în curs de dezvoltare.
Uniunea Europeană este cea care vine în ajutorul și sprijinul Statelor din Africa, a
Pacificului și zonei Caraibilor, precum și a țărilor de peste mări în cadrul unor cooperări
pentru dezvoltare care sunt realizate cu ajutorul fondurilor europene de dezvoltare.32
Cheltuielile, dar și instrumentele de cooperare care sunt folosite în acest scop au ca și
principale obiective reducerea sărăciei și promovarea unor dezvoltări care să fie de lungă
durată precum și a unei integrări a statelor din zona Caraibilor și Pacificului precum și a
țărilor de peste mări în cadrul economiei mondiale.
Cheltuielile care sunt utilizate pentru creștere precum și pentru locuri de muncă au în
evidență majorarea eforturilor care sunt destinate pentru cercetare și pentru înnoire, pentru a
face cât mai performante diferitele sisteme de educație precum și ocuparea forței de muncă,
de a realiza astfel o piață digitală care să fie unică, dar și performantă, de a încuraja, de a
sprijini și de a promova utilizarea energiei folosind surse care sunt reutilizabile, de a
îmbunătăți sectorul transporturilor și de a face cât mai performant mediul de afaceri, în mod
special în întreprinderile care sunt de mărimi mici și de mărimi medii (IMM-uri).33
O bună parte a acestor cheltuieli sunt finanțările care sunt acordate atât beneficiarilor
publici cât și beneficiarilor privați, finanțări care sunt acordate sub forma unor rambursări
31
https://www.eca.europa.eu/ro/Pages/SpendingAreas.aspx consultat la data de 02.04.2021
32
33
15
care sunt primite din partea Comisiei și a costurilor de care beneficiază toți beneficiarii în
declarațiile acestora de cheltuieli ale proiectelor.
Un procent de 80% din totalul cheltuielilor care intră în alcătuirea coeziunii economice,
sociale și teritoriale este reprezentat de către politica regională, dar în același timp și de către
politica urbană, fiind pusă în funcțiune prin intermediul Fondului European de dezvoltare
regional (FEDR), dar și prin intermediul Fondului de coeziune. 34
Această politică își propune să reducă diferența de dezvoltare dintre țările și regiunile
mai puțin dezvoltate care aparțin și fac parte din UE precum și alte state membre, să
întemeieze competitivitatea din cadrul tuturor regiunilor și să mărească cooperarea care este la
nivel interregional. Fondurile sunt utilizate pentru investițiile care se regăsesc în
infrastructură, în crearea sau în întreținerea locurilor de muncă, a planurilor de dezvoltare
economică regională, dar și a diferitelor activități care sunt destinate să vină în ajutorul
întreprinderilor de dimensiuni atât mici cât și de dimensiuni medii.
Politicile privind atât ocuparea forței de muncă cât și afacerile sociale reprezintă un
procent de 20% din cadrul domeniul de cheltuieli, fiind în acest fel finanțat în principal din
Fondul social european. Cheltuielile care intră în alcătuirea acestui domeniu cuprind în
componența lor investiții care includ capitalul uman prin formare și prin alte măsuri prin care
se realizează ocuparea forței de muncă. Managementul cheltuielilor este împărțit în acest caz
cu statele membre și include, în mod implicit, cofinanțarea proiectelor care se regăsesc în
cadrul planurilor de cheltuieli care sunt aprobate.35
Figura Nr.2.1. Coeziunea economică, socială și teritorială
Sursa:Abordare proprie pe baza site-ului: https://www.eca.europa.eu
34
35
16
 Creșterea de lungă durată a resurselor naturale
Datorită acestui domeniu de cheltuieli, sunt acoperite politica agricolă comună (PAC),
politica comună în domeniul pescuitului (PCP), dezvoltarea rurală și măsurile pentru mediu. 36
Politica agricolă comună are ca și scop creșterea productivității agricole, asigurarea
nivelului de trai al populației agricole, stabilizarea și menținerea pieței, asigurarea securității
aprovizionării și asigurarea consumatorilor cu o serie de prețuri rezonabile. Această politică
este pusă în aplicare prin următoarele două fonduri: Fondul European de Garantare Agricolă
(FEGA), care finanțează integral asistența direct acordată de către Uniunea Europeană și
măsurile de intervenție pe piață precum și de Fondul European Agricol pentru Dezvoltare
Rurală (FEADR), care cofinanțează alături de statele membre planurile de dezvoltare rurală.
Gestionarea cheltuielilor PAC este împărțită cu celelalte state membre ale Uniunii
Europene. Cheltuielile acestor două fonduri sunt plătite prin intermediul a aproximativ 80 de
instituții de plată, care au responsabilitatea de a verifica eligibilitatea cererilor de asistență și
realizarea plăților către beneficiari.
Obiectivele urmărite de politica comună în domeniul pescuitului sunt similare cu cele
ale politicii agricole comune, iar principalul mijloc de punere în aplicare este Fondul european
pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM). Fondul este administrat în mod comun de către
Comisie și de către statele membre.
Politica de mediu a Uniunii Europene are drept scop principal să protejeze și să
îmbunătățească atât calitatea mediului cât și viața cetățenilor, dar și modul în care sunt
utilizate resursele naturale. Comisia este responsabilă de modul în care sunt gestionate
cheltuielile din acest domeniu.
Cel mai important program este programul pentru mediu (LIFE). Prin intermediul
acestui program pentru mediu sunt cofinanțate proiecte de natură și de biodiversitate, de
guvernanță și de politică în domeniul mediului și de informare și comunicare. 37
În ceea ce privește securitatea și cetățenia, domeniul de cheltuieli al Uniunii Europene
dispune de o serie variată de componente: justiție și afaceri interne, politică în ceea ce privește
imigrația și azilul, protecția frontierelor, informarea cetățenilor și dialogul cu aceștia, cultura,
protecția consumatorului, sănătatea publică și cultura.38
36
https://www.eca.europa.eu/ro/Pages/SpendingAreas.aspx consultat la data de 03.04.2021 și 05.04.2021
37
38
17
În cadrul domeniului Europa în lume sunt acoperite cheltuielile care au legătură cu
politica externă, care au legătură cu sprijinul acordat țărilor care doresc să adere la Uniunea
Europeană precum și asistența care este oferită pentru dezvoltare și ajutorul umanitar oferit
țărilor care încă sunt în proces de dezvoltare sau a țărilor vecine, dar sunt excluse din cadrul
acestui domeniu fondurile europene pentru dezvoltare.
Prin utilizarea unor instrumente de cooperare și tehnici, aceste cheltuieli sunt utilizate în
peste 150 de țări. Cheluielile sunt efectuate și realizate în mod direct de către direcția generală
a Comisiei, fie la nivelul central din Bruxelles, fie la nivelul delegațiilor Uniunii Europene din
țările care sunt beneficiare sau alături de alte organizații internaționale. 39
În cadrul administrației, cheltuielile de administrație ale Uniunii Europene, dar și ale
altor organe este acoperit de acest domeniu de cheltueili. Chltuielile care includ resursele
umane cum ar fi salariile, pensiile și alocațiile reprezintă un procent de 60% din totalul
cheltuielilor, iar restul cheluielilor care sunt în procent de 40% vizează clădiri, energie,
echipamente, tehnologia inormației și comunicații. Rezultatele auditorului, care sunt efectuate
de către Curtea Europeană în legătură cu agențiile Uniunii Europene, dar și alte organisme
descentralizate, realizează rapoarte anuale specifice, care sunt publicate separat împreună cu o
sinteză care include rezultatele aferente acestor audituri. 40
Figura Nr.2.2. Domeniul de adminsitratie a cheltuielilor Uniunii Europene
Sursa:Abordare proprie pe baza site-ului https://www.eca.europa.eu
39
40
18
II.4. Contextul general dintre Curtea de Conturi a Uniunii Europene și Instituțiile supreme de
Audit
Pentru a îndeplini în mod corect și eficient sarcinile care îi revin Curții, este nevoie de o
cooperare importantă între Curte, instituțiile de audit naționale supreme împreună cu
organismele internaționale profesionale.
Curtea Europeană de Conturi este conștientă de importanța menținerii unor contacte și
relații de muncă în stare cât mai bună cu putință cu celelalte organizații asemănatoare care se
află în întreaga lume. Curtea acordă o atenție mai mare în ceea ce privește dezvoltarea acestor
contacte în Europa prin cooperarea cu celelalte instituții de audit din statele membre ale
Uniunii Europene, dar și din țările care sunt potențial candidate sau candidate la aderarea în
Uniunea Europeană.41
Cooperarea pe care Curtea Europeană de Conturi o realizează cu celelalte instituții
supreme de audit este strâns legată de responsabilitatea care îi revine Curții Europene în
legatură cu auditul fondurilor Uniunii Europene. O parte importantă din cadrul acestor fonduri
este gestionată de către autoritațile naționale din statele membre. Un sprijin valoros care este
acordat Curții vine din partea instituțiilor supreme de audit ale celorlalte state membre, în
cadrul auditorilor care sunt făcute de către Curte la fața locului, în acest mod contribuind la
îndeplinirea sarcinilor sale în mod eficient.
Prin intermediul unor mecanisme, Curtea Europeană de Conturi intră în colaborare cu
celelalte instituții supreme de audit, acestea fiind:
 Comitetul de contact- acest mecanism reunește Curtea împreună cu celelalte instituții
supreme de audit ale statelor membre ale Uniunii Europene;
 Rețeaua instituțiilor supreme de audit din țările care sunt candidate sau care sunt
potențial candidate la aderarea la UE;
 Organizații internaționale ale instituțiilor publice de audit, în special Organizația
Internațională a Instituțiilor Supreme de Audit (International Organisation of Supreme
Audit Institutions - INTOSAI), dar și grupul regional european al INTOSAI
(EUROSAI).42
41
42
https://www.eca.europa.eu/ro/Pages/InternationalOverview.aspx consultat la data de 12.04.2021
19
II.5. Modul de cooperare al Curții Europene de Conturi
Încă din momentul în care această instituție a fost creată, Curtea Europenă de Conturi a
promovat cooperarea cu celelalte instituții supreme de audit care aparțin celorlalte state
memebre ale Uniunii Europene în domeniul auditului fondurilor, în mod special prin
participarea acesteai în Comitetul de contact care este alcătuit din președinții instituțiilor
supreme de audit din Uniunea Europeană.43
Curtea Europeană de Conturi, dar și instituțiile de audit ale statelor membre sunt nevoite
să pună în practică o cooperare care are la bază încrederea și respectarea independenței pe
care o are fiecare instituție.
Cooperarea care se regăsește la nivelul instituțiilor supreme de audit ale Uniunii
Europene și Curtea de Conturi există încă de la momentul în care a luat naștere Curtea
Europenă. În prezent, Curtea Europeană de Conturi este instituția care colaborează și cu
celelalte instituții supreme de audit din statele membre ale Uniunii Europene.
Comitetul de contact reprezintă un grup în care se reunesc în fiecare an președinții
instituțiilor supreme de audit ale statelor membre din Uniunea Europeană împreună cu
președintele Curții Europene de Conturi. Comitetul de contact este cel care oferă un cadru
pentru cooperare și pentru a realiza în cadrul acestuia un schimb de idei profesionale, dar și
de experiențăv în ceea ce privește auditul fondurilor și de alte teme care au legatură cu
Uniunea Europeană. 44
Contactul curent care are loc între instituțiile participante este realizat de către ofițerii
de legătură care sunt desemnați de către fiecare instituție. Grupurile de lucru împreună cu
rețelele și grupurile operative au rolul de a realiza poziții și practici comune.45
Curtea Europeană de Conturi cooperează cu celelalte instituții supreme de audit ale
țărilor candidate la Uniunea Europeană sau potențial candidate la Uniunea Europeană pentru a
sprijini schimburile de informații, pentru a realiza noi tehnici de audit, dar și pentru a susține
formarea profesioanală. Realizarea acestor activități se face alături de SIGMA46, o inițiativă
43
https://www.eca.europa.eu/ro/Pages/EUSAIsCooperation.aspx consultat la data de 12.04.2021
44
https://op.europa.eu/webpub/eca/book-state-audit/ro / consultat la data de 12.04.2021
45
46
http://www.sigmaweb.org/about/ - "Sprijin pentru îmbunătățirea guvernanței și a gestionării" consultat la data
de 12.04.2021
20
asemănătoare cu cea a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și cu
cea a Uniunii Europene.
Mijlocul de cooperare cel mai important este realizat de către Rețeaua instituțiilor
supreme de audit ale țărilor care sunt candidate sau care sunt potențial candidate la aderarea
acestora la UE și care funcționează tot o dată într-un mod asemănător cu Comitetul de
contact.
În cadrul acestor rețele este necesară reuniunea periodică a președinților instituțiilor
supreme de audit alături de ofițerii de legătură, dar și a grupurilor de contact împreună cu
auditurile paralele, atelierele și seminarele. 47
Curtea cooperează alături de celelalte instituții de audit în INTOSAI, dar și în grupările
regionale ale acesteia, EUROSAI, pentru a putea stabili anumite standarde profesionale care
sunt necesare pentru o funcționare mai eficientă, dar și pentru a realiza o serie de practici mai
performante.
Prima evaluare colegailă care a avut loc, a fost în anul 2008, iar în cadrul acestei
evaluări au fost atent examinate și analizate aspectele cu privire la activitățile de audit alături
de operațiunile cu un caracter administrativ ale Curții. Evaluarea din acea perioadă a fost
realizată de către Biroul Auditorului General din Canada și a avut locul de desfășurare alături
de celelalte instituții supreme de audit ale altor state: Portugalia, Austria și Norvegia.48
Cea de-a doua evaluare inter pares a Curții Europene de Conturi a avut loc în anul 2013
și a fost condusă de această dată de către Curtea Federală de Conturi a Germaniei alături de
instituțiile de audit supreme din Suedia și din Franța. Evaluarea a urmărit în primul rând
practicile Curții de audit al performanței și acțiunile în urma recomandărilor realizate în urma
evaluării inter pares.49
II.6. Alte relații de cooperare: INTOSAI și EUROSAI

INTOSAI (Organizația Internațională a Instituțiilor Supreme de Audit) este o
organizație profesională care aparține instituțiilor supreme de audit ale țărilor care sunt din
47
48
Comunicat de presă ECA/14/10 Pentru publicare imediată Luxemburg, 18 martie 2014 disponibil pe site-ul
https://www.eca.europa.eu/ consultat la data de 12.04.2021
49
Comunicat de presă ECA/14/10 Pentru publicare imediată Luxemburg, 18 martie 2014 disponibil pe site-ul
https://www.eca.europa.eu/ consultat la data de 12.04.2021
21
Organizația Națiunilor Unite sau din cadrul agențiilor speciale ale acesteia și care a luat
naștere în anul 1953, având un statut consultativ în cadrul Consiliului Economic și Social. 50
INTOSAI este o organizație autonomă, independentă, profesională și politică care își
propune să ofere sprijin reciproc, să încurajeze schimbul și transferul de idei, cunoștințe și
experiențe și în același timp să îmbunătățească auditul finanțelor la scară globală; acționează
ca purtător de cuvânt a instituțiilor supreme de afaceri în cadrul comunității internaționale;
asigură anumite standarde de audit de înaltă calitate pentru sectorul public; promovează o
bună guvernare și încurajează dezvoltarea capacităților ISA și îmbunătățirea continuă a
performanței. 51
În ziua de azi, INTOSAI are în componența sa 195 de membri, fiecare membru având
drepturi depline, dintre care Curtea este unicul organism supranațional. 52
Încă din anul 1980, și chiar și dinainte, Curtea Europeană de Conturi a participat la
activități de muncă ale INTOSAI, în mod special oferind o serie de contribuții practice pentru
realizarea unor standarde și orientări, dar și promovând, în același timp, practici eficiente
împreună cu asigurarea calității.53
În anul 2004, Curtea Europeană de Conturi a devenit membră a INTOSAI cu drepturi
deplinde. În anul 2016 Curtea a fost numită drept vicepreședinția Comitetului pentru
standarde profesionale a organizației INOTSAI. Tot o dată Curtea de Conturi este membră a
Comitetului pentru consolidarea capacitaților, precum și a Comitetului care se ocupă cu
partajarea cunoștințelor din cadrul INTOSAI și participă în mod activ și frecvent în tot mai
multe grupuri de lucru care aparțin acestor comitete.
Curtea Europeană de Conturi face parte din organizația EUROSAI (Organizația
Europeană a Instituțiilor Supreme de Audit), care este grupul regional european al INTOSAI.
Luând naștere în anul 1990 de către 29 de instituții supreme de audit din Europa și de Curtea
Euorpeană de Conturi, EUROSAI este alcătuită în prezent din 50 de membri. 54 Curtea a luat
parte la diferite grupuri de lucru ale EUROSAI, încă din momentul în care a luat naștere
această organizație.55
50
51
https://www.intosai.org/about-us/overview consultat la data de 14.04.2021
52
https://www.eurosai.org/en/about-us/about-eurosai/ consultat la data de 14.04.2021
53
https://www.eca.europa.eu/ro/Pages/OtherCooperations.aspx consultat la data de 12.04.2021
54
https://www.eurosai.org/en/about-us/about-eurosai /consultat la data de 14.04.2021
55
https://www.eca.europa.eu/ro/Pages/OtherCooperations.aspx consultat la data de 12.04.2021
22
Capitolul III. Raportul auditorului independent S.C. PROBSTDORFER
SAATZUCHT ROMANIA S.R.L
III.1. Informaţii generale
Autoritatea de Audit reprezintă autoritatea naţională care este capabilă să realizeze
auditul public extern, potrivit legislaţiei europene şi celei naţionale, cu privire la modul în
care sunt administrate fondurile financiare care sunt nerambursabile şi care sunt acordate
României de către Uniunea Europeană.
Autoritatea de Audit reuşeşte să evalueze, datorită misiunilor de audit, atât sistemele de
management cât şi sistemele de control, verificând, pe baza unui eşantion, cheltuielile care au
fost declarate Comisiei Europene de către autorităţile de audit care sunt responsabile cu
privire la gestionarea şi implementarea în ceea ce priveşte asistenţa financiară nerambursabilă,
evaluarea integralităţii şi a realităţii informaţiilor care sunt prezentate în cadrul conturilor care
sunt transmise Comisiei Europene.
Acest proiect, respectiv contract, a fost atribuit şi aprobat de către Aturotiatea
contractantă cu numărul 311E/21.10.2016, numărul de ieşire de la Contractor fiind S.C.
PROBSTDORFER SAATZUCHT ROMANIA S.R.L.: 11139/27.10.2016.
Numărul de intrare al contractului la Autoritatea contractantă este numărul UEFISCDI:
8439/27.10.2016.
Acest proiect este un proiect european EE! 6399 GENOWHEAT, fiind un proiect
EUROSTARS din cadrul Apelului 6 şi care este selectat de către juriul international, fiind
aprobat în continuare de către Adunarea Reprezentanţilor EUREKA.
Acest proiect are o valoare totală care este în sumă de 2.978.162 milioane de euro, fiind
alcătuit dintr-o serie de participanţi semnficativi printre care se regăsesc:
 AUSTRIA- Universität für Bodenkultur Wien - University of Natural Resources and
Life Sciences, Vienna
 AUSTRIA-Saatzucht Donau GmbH&CoKG
 TURCIA- ProGen Seed Inc.
 AUSTRIA- Österreichische Mühlenvereinigung
 UNGARIA-Lajtamag Mezőgazdasági Termelő, Szolgáltató és Kereskedelmi Korlátolt
Felelősségű Társaság
 ROMÂNIA- SC PROBSTDORFER SAATZUCHT ROMANIA SRL.
23
Autoritatea contractantă este reprezentată de către Unitatea Executivă pentru
Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, a Dezvoltării şi Inovării – UEFISCDI din
cadrul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, dar este reprezentată in
acelaşi timp şi de către Contractorul: S.C. PROBSTDORFER SAATZUCHT ROMANIA
S.R.L., fiind astfel finanţat prin intermediul Bugetului de Stat- Ministerului Educaţiei,
Cercetării, Tineretului şi Sportului –Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică, prin
bugetul programului EUREKA.
Acest program este un program de inovare, fiind un proiect integrat în cadrul
categoriei EUREKA şi purtând tot o dată denumirea de: Selecţia genotipurilor de grâu privind
rezistenţa, calitatea şi potenţialul productiv – GENOWHEAT, cu o valoare a proiectului care
este în sumă de 697.918 lei, iar valoarea care reprezintă contractual de finanţare din cadrul
bugetului programului EUREKA este în sumă de -324.959 de lei. Contractul are o durată de
36 de luni, care începe din anul 27.10.2016-31.11.2020.
III.1.1. Selecţia genotipurilor de grâu privind rezistenţa, calitatea şi potenţialul productiv –

GENOWHEAT
Acest proiect a început să fie realizat şi derulat încă din perioada anului 27.10.2016, în
contextul unui proiect european numit EE 6399 GENOWHEAT în cadrul domeniului care
ţine de agricultură.
Contractorul S.C. PROBSTDORFER SAATZUCHT ROMANIA S.R.L. este obligat să
poată să asigure în cadrul său finanţarea care este realizată prin intermediul propriilor surse cu
privire la activităţile din cadrul Planului de realizare şi să poată să realizeze tot o dată dovada
finanţării fiecărei etape care a fost parcurse, fiind în conformitate cu prevederile legale în ceea
ce priveşte ajutorul de stat oferit, dar şi a deciziei ANCS nr.9451/2007 pentru posibila
aplicare a schemei de ajutor de stat care a fost aprobată de către Comisia Europeană prin
intermediul Deciziei de autoritate. Decontarea, în cazul cheltuielilor, a fost efectuată doar din
momentul în care a fost realizată dovada finanţării din cadrul surselor proprii.
Contractorul a avut obligaţia de a elabora şi de a înmâna Autorităţii Contractante
rapoartele de activitate care sunt intermediare, dar şi finale, documentele de raportare care au
fost în cele din urmă furnizate , precum şi cererea de plată atât intermediară cât şi cererea de
plată finală.
24
Contractorului i s-a acordat o finanţare de natură nerambursabilă potrivit termenilor şi al
condiţiilor stabilite în cadrul contractului, fără prefinanţare, potrivit documentelor următoare:
 Cererea de plată, în cadru căreia nu se emite factură;
 Raportul intermediar/raportul final de activitate care a fost aprobat pentru perioada în
cadrul căreia a fost solicitată plata.
În cadrul realizării plăţii, contractorul a transmis Autorităţii Contractante, în câte două
exemplare diferite, documentele care sunt necesare pentru raportarea intermediară/raportarea
finală de activitate, potrivit modelelor de documente de raportare realizate şi furnizate de către
Autoritatea Contractantă.
Obiectivul acestui proiect îl reprezintă dezvoltarea diferitelor tipuri de grâu durum şi
grâu comun care sunt rezistente, care au o productivitate ridicată şi care să poată să răspundă
diferitelor solicitări ale cultivatorilor-fermierilor precum şi cele ale procesatorilor şi în mod
special cele care vin din partea consumatorilor finali.
În cadrul proiectului, cele 6 pachete de muncă care au fost dezvoltate au avut
următoarele teme:
Pachetul nr.1: Selecţionarea, împerecherea precum şi producerea de linii genetice noi, ca
material de cercetare;
Pachetul nr.2: Stabilirea şi determiarea influenţei de tip fenotipic în ceea ce priveşte
genotipul;
Pachetul nr.3: Determinarea diferitelor tipuri de genotipuri care sunt incluse în cadrul
procesului de ameliorare;
Pachetul nr.4: Realizarea indicatorilor şi al indicilor de selecţie precum şi selecţia la nivelul
liniilor care sunt destinate ameliorării ;
Pachetul nr.5: Selecţionarea genotipică a diferitelor soiuri de grâu precum şi de grâu durum;
Pachetul nr.6: Îmbunătăţirea şi perfecţionarea tehnologiei în ceea ce priveşte utilizarea în
cadrul ameliorării grâului, dar şi a grâului durum precum şi răspândirea diferitelor experienţe
tehnologice.
Ţinta care a fost urmarită în cadrul acestui proiect a fost aceea de a putea realiza diferite
varietăţi de grâu durum, precum şi de grâu comun care sunt durabile şi care dispun de o
capacitate de producere cât mai ridicată, care să poată să răspundă în mod corespunzător
numeroaselor solicitări care sunt venite atât din partea cultivatorilor–fermierilor, precum şi
25
cele care vin din partea procesatorilor, dar în mod special să poată să răspundă solicitărilor
care vin din partea consumatorilor finali. Implementarea acestui proiect a fost împărţită în câte
şase pachete de lucru diferite şi respectiv 24 de teme de lucru.
Prin obţinerea diferitelor soiuri de grâu care reuşesc să aibă o productivitate mai ridicată
precum şi introducerea acestor soiuri pe piaţă, se preconizează ca până în cadrul anului 2050
producţia de grâu comun precum şi producţia de grâu durum, la nivel Uniunii Europene, să
ajungă să crească cu un procent de circa 25%, cu scopul de a putea acoperi, astfel, necesarul
de consum. Pentru a putea fi realizat un câştig comun care să aparţină ambelor părţi al
implementării proiectului, veniturile fermierilor în cadrul Uniunii Europene vor urma, astfel,
să crescă.
Prin intermediul acestui proiect ar urma şi o creştere semnificativă la nivelul
biodiversităţii populaţiilor de grâu comun precum şi de grâu durum, realizat în spaţiul
european precum şi în spaţiul Asiei Mici (Turcia).
Recuperarea investiţiilor a fost planificată să fie realizată într-o perioadă de 4 ani din
momentul în care acest proiect a fost finalizat, recuperarea urmând să fie realizată prin
majorarea volumului de vânzări a soiurilor de grâu comun, respectiv grâu durum.
PROBSTDORFER SAATZUCHT ROMANIA a urmărit să adauge pe piaţa din
România două tipuri diferite de grâu, dintre care grâu comun şi grâu durum, impactul acestui
proiect urmând să vină şi în ajutorul creşterii numărului de angajaţi cu un procent de 6%
precum şi o creştere a volumului anual de încasări cu un procent de 20%, prin urmare
crescând atât cifra de afaceri precum şi profitul firmei.
Prin intermediul implementării proiectului GENOWHEAT s-a urmărit creşterea
memebrilor din cadrul cercetării prin majorarea numărului de angajaţi care au fost implicaţi în
cadrul domeniului de cercetare-dezvoltare.
III. 1.2. Obiectivul şi scopul urmărit în cadrul auditării financiare

A. Obiectivul
Obiectivul acestui raport a fost acela de a putea realiza procedurile care au fost
aprobate cu privire la modul de verificare a cheltuielilor care au fost efectuate în contextul
Contractului de finanţare pentru execuţia de proiecte cu nr.311E/27.10.2016 în ceea ce
26
priveşte proiectul: Selecţia genotipurilor de grâu în ceea ce priveşte rezistenţa, calitatea şi
potenţialul productiv – GENOWHEAT.
În cadrul acestui proiect au fost implicate efectuarea unor proceduri ale căror rezultate
ar urma să vină în ajutorul Autorităţii Contractante: UEFISCDI- Unitatea Executivă pentru
Finanţarea Învăţământului Superior, Cercetării, Dezvoltării şi Inovării din cadrul Ministerului
Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului pentru a avea posibilitatea de a realiza o serie de
concluzii pe baza procedurilor care au fost efectuate în cadrul proiectului.
Un alt obiectiv al acestui proiect este ca Auditorul să aibă posibilitatea să verifice dacă
cheltuielile care au fost menţionate şi trecute de către Contractor în Cererea de plată
intermediară nr.2 din 30.11.2017 pentru proiectul finanţat prin Contractul de Finanţare,
reprezintă realitatea, sunt exacte şi eligibile, având posibilitatea de a dispune Contractorului
Raportul în ceea ce privesc constatările care au fost efectuate și a diferitelor proceduri
care au fost realizate şi asupra cărora s-au convenit, eligibilitatea însemnând că fondurile care
au provenit din cadrul fondurilor de finanţare au fost cheltuite în mod corespunzător şi în
conformitatea cu termenii şi condiţiile regăsite în cadrul Contractului de Finanţare.
B. Scopul
Angajamentul realizării acestei lucrări a fost efectuat în concordanţă cu o serie de
termeni şi standarde cum ar fi :
 Termeni de referință care sunt folosiți pentru a putea fi verificate cheltuielile unui
Contract de Finanţare;
 Standardul Internaţional pentru Servicii Conexe (‘ISRS’) 4400 Angajamente pentru
efectuarea Procedurilor Convenite privind Informaţia Financiară aşa cum au fost
promulgate de către Federaţia Internaţională a Contabililor (‘IFAC);
 Codul de Etică pentru Contabilii Profesionişti emis de IFAC.
Autoritatea de Contractare a solicitat Auditorului să respecte cerinţele de independenţă
care aparţin Codului de Etică pentru Contabilii Profesionişti, chiar dacă ISRS 4400 nu
consideră că independenţa reprezintă o cerinţă anume pentru angajamentele de proceduri.
Potrivit prevederilor Contractului de finanţare pentru execuţia de proiecte,
contractorului S.C. PROBSTDORFER SAATZUCHT ROMANIA S.R.L i-a revenit
principala obligaţie de a asigura în cadrul său auditarea proiectului, în perioada în care acesta
27
urma să fie desfăşurat şi să prezinte, în mod anual, rapoartele de audit financiar care sunt
întocmite pentru a putea fi executat proiectul, fiind efectuate cu ajutorul unui auditor financiar
independent şi fiind anexat în cadrul raportului intermediar care corespunde ultimei faze a
anului respectiv în curs.
Contractorului îi revine de asemenea obligaţia de a întocmi şi de a opera în cadrul
evidenţelor contabile din contabilitatea analitică care corespunde prezentului contract.
În cadrul întregii activităţi de auditare s-a ţinut seama şi de prevederile care îi revin
Contractului de finanţare pentru execuţie de proiecte cu nr.311E/27.10.2016.
De-a lungul procesului de auditare s-a verificat dacă în cadrul său au fost acordate
fonduri de prefinanţare sau fonduri de rambursare care sunt în conformitate cu prevederile
legale care sunt incluse în cadrul Contractului de finanţare. Un alt aspect semnificativ care a
trebuit să fie verificat, au fost documentele financiare necesare care au alcătuit baza în
componenţa cheltuielilor eligibile care prezintă un caracter atât real cât şi un caracter legal şi
care se regăsesc în conţinutul evidenţelor contabile atât analitice precum şi sintetice şi care
corespund, tot o dată, standardelor normative care se regăsesc în cadrul legislaţiei române.
În cadrul raportului de audit au fost analizate :
 Fondurile care au fost primite în cadrul perioadei 16.12.2016-30.11.2017;
 Fondruile care au fost cheltuite în cadrul perioadei 16.12.2016-30.11.2017, pe
principalele categorii şi tipuri de buget, precum şi pe activităţile care se regăsesc şi
care sunt prevăzute în conținutul prezentului Contract.
În cadrul proiectului au fost efectuate doar procedurile care au fost specificate în
cadrul termenilor de referinţă ai angajamentului şi au fost de asemenea raportate toate
constatările care au fost realizate şi observate în contextul raportului.
Scopul principal al procedurilor care au avut loc în acest sens a fost acela de a putea fi
evaluate toate cheltuielile care au fost realizate şi concepute de către Contractor, dacă aceste
cheltuieli reprezintă întradevăr realitatea, precum şi dacă au fost respectate în acest sens
destinaţiile precum şi capitolele de cheltuieli, în conformitate cu structurile care au fost
stabilite prin intermediul contractului destinate pentru realizarea obiectivelor care au fost
stabilite.
Raportul de constatări, care a fost realizat, a făcut referire doar la cheltuielile eligibile
care au fost efectuate în scopul realizării proiectului în cadrul perioadei 16.12.2016-
28
30.11.2017 şi care sunt menţionate în cadrul Cerererii de plată intermediară numărul 2 din
perioada 30.11.2017 precum şi în cadrul documentelor de raportare intermediară care au fost
realizate şi concepute pentru această perioadă.
III. 1.3. Procedurile care au contribuit la procesul de auditare

Modul în care s-a desfăşurat procesul activităţii de audit financiar a avut în vederea sa
toatalitatea documentaţiei care se regăseşte cu privire la proiectul care a fost auditat. Pentru
perioada 01.09.2017-25.11.2017, dimensiunea proiectului a putut să permită în cadrul său
verificarea printr-un sondaj, precum şi verificarea documentelor care au fost justificate în ceea
ce privesc cheltuielile eligibile.
Tehnicile principale, în ceea ce priveşte auditul financiar, au fost:
 Analizarea/examinarea;
 Confirmarea;
 Urmărirea modului de derularea patrimoniale cu privire la utilizarea fondurilor
Au fost verificate o serie de documente atât justificative cât şi contabile:
 Facturile fiscale care au fost achitate pe baza unui ordin de plată;
 Extrasele de cont;
 Notele de intrare precum şi notele de recepţie;
 Evidenţele contabile realizate şi
 Registrele contabile existente.
Pe parcursul derulării întregii misiuni de auditare, activitatea principală s-a bazat pe
utilizarea procedurilor care sunt cel mai adesea utilizate şi anume:
 Studiul general realizat în prealabil- pentru a se cunoaşte elementele importante şi
specifice care reprezintă proiectul;
 Controlul documentar- contabil, prin intermediul unui sondaj, pentru a putea stabili
legalitatile, realitatea şi eficienţa tuturor documentelor care sunt necesare pentru a se
putea derula procesul cu privire la achiziţia de bunuri şi servicii precum şi a
documentelor care sunt justificative şi utilizate în conţinutul proiectului;
 Examinarea/analizarea documentelor financiare prin intermediul unui sondaj. Acestea
stau la baza cheltuielilor care sunt efectuate în contextul proiectului, pentru a se putea
constata dacă aceste documnete sunt reale, legale, dacă apar în cadrul evidenţelor
29
contabile atât analitice cât şi sintetice şi dacă respectă, întradevăr, prevederile
normative din cadrul legislației române şi din cadrul Contractului de finanţare.
III. 1.4. Principalele surse de informare

Principalele surse de informare care au fost puse la dispoziţie de către managementul
Contractorului proiectului au avut ca şi bază:
 Documentele financiar contabile, precum şi documentele care au în vedere achziţiile
de bunuri precum şi achziţiile de servicii: facturi fiscal achitate prin intermediul unui
ordin de plată, evidenţele contabile, extrasele de cont, registrele contabile şi notele de
intrare și cele de recepţie;
 Contractul de finanţare care este întocmit pentru a putea fi realizată execuţia
proiectului nr.311E/27.10.2016,
 Legislaţia română;
 Hotărârea de Guvern nr. 134/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice privind
stabilirea categoriilor de cheltuieli pentru activităţi de cercetare-dezvoltare şi de stimulare
a îmbunătăţirii, care sunt finanţate de la bugetul de stat.56
 Hotărârea nr. 518/1995 în ceea ce privesc unele drepturi şi unele obligaţii care le
revin în mod automat personalului român care este trimis în străinătate pentru a putea
realiza unele misiuni care au un caracter provizoriu;
 Hotărârea nr. 1860/2006 în care sunt enumerate drepturile şi obligaţiile care îi revin
personalului, cele care le revin autorităţilor precum şi cele care le revin instituţiilor
publice pe întreaga perioadă a transmiterii precum şi a deplasării într-o localitate diferită,
dar şi în deplasări realizate în cadrul localităţii venite în interesul locului de muncă.
 Decizia ANCS nr. 9451/2007 în ceea ce priveşte aplicarea schemei de ajutor de stat
care a fost aprobată de către Comisia Europeană prin intermediul Deciziei de autorizare
C(2007)6545.
 Hotărârea de Guvern nr.759/2007 în care sunt prezentate regulile care îndeplinesc
toate condiţiile care aparţin cheltuielilor care sunt realizate în contextul operaţiunilor care
sunt finanţate prin intermediul programelor operaţionale.
56
http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=102040 consultat la data de 13.06.2021
30
III.2. Constatări
III.2.1. Prezentarea SC PROBSTDORFER SAATZUCHT ROMANIA SRL
SC PROBSTDORFER SAATZUCHT ROMANIA SRL este o persoană juridică
română care are locul de desfăşurare a activităţii în România în Bucureşti, aceasta fiind o
societate care prezintă o răspundere limitată şi care este tot o dată înregistatră la Registrul
Comerţului care aparţine de municipiul Bucureşti sub numărul J40/8400/15.09.2000, fiind o
societate care este plătitoare de TVA şi care are o durată de desfăşurare a activităţii nelimitată.
La data de 31.12.2016 SC PROBSTDORFER SAATZUCHT ROMANIA SRL
dispunea de un capital social în sumă de 14.400 de lei şi care era divizat în câte 1.440 de părţi
sociale cu o valoare unitară în sumă de 10 lei a fiecărei părţi sociale. Aportul realizat la
capitalul social era subscris şi vărsat de către 3 asociaţi, dintre care 2 dintre aceşti asociaţi sunt
persoane juridice.
Asociaţii SC PROBSTDORFER SAATZUCHT ROMANIA SRL sunt:
a. Persoane juridice:
 PROBSTDORFER SAATZUCHT GESSELSCHAFT MBH&CO.KG care
dispune de 528 de părţi scoiale care sunt în sumă totală de 5.280 de lei, acesta
reprezentând un procent de 36,67% din totalul capitalului social.
 AGRARCOMMERZ AG ZUERICH care dispune de 432 de părţi sociale care
sunt în sumă totală de 4.320 de lei, motiv pentru care acesta reprezintă un
procent de 30% din capitalul social.
b. Persoane fizice:
 BERCA MIHAI persoană fizică care deţine un număr de 480 de părţi sociale,
părţi care sunt în sumă de 4.800 de lei, reprezentând un procent de 33,33% din
totalul capitalului social.
Scopul principal al acestei societăţi în ceea ce priveşte activitatea este: Cultura
plantelor, a plantelor leguminoase precum şi a plantelor care sunt producătoare de seminţe de
natura celor oleaginoase.
Activităţile principale care sunt astfel realizate de către SC. PROBSTDORFER
SAATZUCHT ROMANIA SRL sunt :
 Crearea precum şi comercializarea seminţelor de cereale care sunt de natura
păioaselor, de mazăre precum şi de rapiţă dintr-o gamă variată de categorii biologice,
31
care se regăsesc atât pe suprafeţele de teren proprii precum şi pe terenurile agricole
care aparţin agenţilor agricoli care sunt multiplicatori autorizaţi;
 Prestările de servicii, de consultanţă şi de extindere care sunt specifice în cadrul
domeniului agricol;
 Importarea precum şi comercializarea de :
 produse care sunt destinate protecţiei diferitelor culturi agricole ;
 maşini precum şi unelte agricole necesare ;
 seminţe.
 Exportul de materii prime precum şi cel al produselor agricole care sunt în
componenţa lor de origine vegetală;
 Activităţile realizate pentru cercetare și dezvoltare.
III.2.2. Informaţii referitoare la contractual de finanţare precum şi activitatea beneficiarului

Contractul de finanaţare care este destinat și creat pentru realizarea şi pentru execuţia
proiectului care este Selecţia genotipurilor de grâu privind rezistenţa, calitatea şi potenţialul
productiv – GENOWHEAT, care este astfel finanţat prin intermediul Bugetului de Stat –
MECTS - Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică, prin intermediul Programului de
inovae şi care se regăseşte la categoria de proiect: EUREKA, având o valoare a proiectului în
sumă de 697.918 de lei, dintre care o parte a fost pentru anul bugetar 2017 care a fost în sumă
de: 122.820 de lei, din valoarea contractului în sumă de: 324.959 de lei dintre care pentru anul
bugetar 2017 care a fost în sumă de 58.410 de lei, având o durată a contractului de 35 de luni.
Autoritatea contractantă este în cadrul acestui proiect Unitatea Executivă pentru Finanţarea
Învăţământului Superior, Cercetării, Dezvoltării şi Inovării – UEFISCDI .
Proiectul are o perioadă de exercitare a actvităţii începând cu perioada anului
27.10.2016, regăsindu-se în cadrul proiectului European în domeniul agriculturii.
Contractul S.C. PROBSTDORFER SAATZUCHT ROMANIA S.R.L a avut
obligaţia de a putea să asigure finanţarea prin intermediul propriilor surse din cadrul
activităţilor Planului de efectuare şi să poată să dovedească astfel această finanţare care a fost
realizată pentru fiecare etapă în cadrul căreia a fost prevăzută, potrivit prevederilor legale
referitor la ajutorul de stat precum şi a deciziei ANCS nr. 9451/2007 referitor la aplicarea
32
schemei de ajutor de stat care este aprobată de către Comisia europeană prin intermediul
Deciziei de autorizare.
Decontarea cheltuielilor din cadrul finanţării de buget au fost realizate doar după ce
s-a putut face dovada finanţării din cadrul propriilor surse.
Contractorul S.C. PROBSTDORFER SAATZUCHT ROMANIA S.R.L a avut tot o
dată sarcina de a realiza şi de a transmite Autorităţilor Contractante rapoartele care au fost
întocmite şi realizate pentru activităţile intermediare şi pentru activităţile finale, atât
documentele de raportare care au fost furnizate de către A.C., precum şi cererea de plată
intermediară alături de cererea de plată finală care au fost realizate la termenele prevăzute de
către Autoritatea Contractantă.
Astfel au fost realizate o seriei de etape:
 Stadiul II: 30.11.2017
 Stadiul III: 30.11.2018
 Stadiul IV: 30.11.2019
 Stadiul V: 30.11.2020
Contractorului acestui proiect i s-a acordat o finanţare de natură nerambursabilă
conform termenilor, dar şi a condiţiilor care au fost precizate în cadrul contractului, fară mod
de prefinanţare şi pe baza anumitor documente şi anume:
 În baza cererii de plată nu este permisă emiterea facturii;
 Raportul intermediar / raportul final de activitate care este aprobat în cadrul perioadei
pentru care a fost solicitată plata.
Pentru efectuarea şi realizarea plăţii, contractorul a avut principala sarcină de a
transmite Autorităţilor Contractante, toate documentele de raportare intermediară/raportare
finală de activitate, în câte două exemplare diferite, potrivit modelelor în ceea ce privesc
documentele de raportare care au fost furnizate la rândul lor de către Autoritatea Contractantă.
Scopul acestui proiect a fost acela de a realiza diferite forme de grâu durum precum şi
diferite forme de grâu comun care să fie durabile şi care să prezinte o productivitate
semnificativă care să poată să fie pe măsura solicitărilor care provin din partea cultivatorilor-
fermierilor, precum şi din partea consumatorilor finali şi al procesatorilor.
Pachetele de lucru care au fost dezvoltate au avut urmatoarele teme şi anume:
33
 Pachetul nr.1: Selecţionarea, împerecherea precum şi producerea de linii genetice noi, ca
material de cercetare;
 Pachetul nr.2: Stabilirea şi determiarea influenţei de tip fenotipic în ceea ce priveşte
genotipul;
 Pachetul nr.3: Determinarea diferitelor tipuri de genotipuri care sunt incluse în cadrul
procesului de ameliorare;
 Pachetul nr.4: Realizarea indicatorilor şi al indicilor de selecţie precum şi selecţia la
nivelul liniilor care sunt destinate ameliorării;
 Pachetul nr.5: Selecţionarea genotipică a diferitelor soiuri de grâu precum şi de grâu
durum;
 Pachetul nr.6: Îmbunătăţirea şi perfecţionarea tehnologiei în ceea ce priveşte utilizarea în
cadrul ameliorării grâului, dar şi a grâului durum precum şi răspândirea diferitelor
experienţe tehnologice.
Scopul realizării acestui proiect a fost acela de a concepe cât mai multe soiuri de grâu
durum precum şi diferite soiuri de grâu comun care să fie durabile în timp şi care să poată să
aibă o productivitate semnificativă pozitivă în timp, astfel reuşind să satisfacă solicitările care
vin din partea cultivatorilor-fermierilor, al procesatorilor şi al consumatorilor finali.
Implementarea acestui proiect a fost repartizată în 6 pachete şi 24 de teme de lucru.
Astfel, prin dobândirea soiurilor care au prezentat un randament al productivităţii mai ridicat
şi care au fost astfel introduse pe piaţă, se urmareşte producţia de grâu comun şi producţia de
grâu comun, la nivelul Uniunii Europene, ca până în anul 2050, să se mărească cu un procent
de 25% pentru a se putea acoperi astfel necesarul de consum. Pentru a fi, astfel, realizat un
câstig pe baza căruia să beneficieze ambele părţi, veniturile care vor aparţine fermierilor care
se regăsesc la nivelul Uniunii Europene vor creşte. V-a fi obţinut, astfel, şi un nivel mai
ridicat al biodiversităţii grâului şi al grâului durum în UE şi în Asia Mică, şi anume Turcia.
S-a preconizat ca perioada în care vor fi recuperate investiţiile care au fost efectuate va
fi realizată în 4 ani din momentul finalizării acestui proiect. Modul prin care aceste investiţii
vor fi recuperate va fi realizat prin creşterea vânzării soiurilor de grâu comun, respectiv de
grâu durum.
Începând cu perioada anilor 2019-2020 S.C. PROBSTDORFER SAATZUCHT
ROMANIA S.R.L, a introdus, astfel, pe piaţa din România, noi soiuri de grâu care au fost
34
realizate prin intermediul proiectului GENOWHEAT. Realizarea acestui proiect a avut un
impact semnificativ şi asupra creşterii numărului de angajaţi cu un procent de 6% faţă de anii
precedenți şi cu o valoare mai mare a încasărilor cu până la 20%, astfel fiind realizată o
creştere semnificativă în ceea ce priveşte cifra de afaceri a firmei percum şi profitul acesteia
care a fost mai mare.
Prin realizarea proiectului GENOWHEAT s-a urmărit şi creşterea numărului de
angajaţi din cadrul echipei care s-a ocupat cu cercetarea şi cu dezvoltarea soiurilor de grâu.
În baza contractului de finanţare care a fost conceput pentru realizarea proiectului s-a
stabilit o serie de sume, între părţile contractante, pentru a putea fi efectuat proiectul şi anume:
Tabelul nr. 3.1. Sumele stabilite între părţi pentru efectuarea proiectului
Ani Valoare totală Finanţare din buget Finanţare din
fonduri proprii
2016 200.000 lei 100.000 lei 100.000 lei
2017 122.820 lei 58.410 lei 64.410 lei
2018 190.890 lei 92.445 lei 98.445 lei
2019 179.208 lei 74.104 lei 105.104 lei
2020 5.000 lei - 5.000 lei
Total 697.918 lei 324.959 lei 372.959 lei
Sursa: proiecție realizată de autor
Probstdorfer Saatzucht Romania SRL este astfel plătitor de TVA. În cadrul acestor
date nu este inclus TVA-ul (TVA-ul fiind dedus).
Valoarea eligibilă şi care îndeplineşte condiţiile acestui proiect finanţat de la Buget
este în sumă de 324.959 de lei, repartizată pe baza anilor bugetari.
Tabelul nr.3.2. Repartizarea sumei proiectuli finanţat de la Buget
Anii Suma
2016 100.000 lei
2017 58.410 lei
2018 92.445 lei
2019 74.104 lei
35
În cadrul anului bugetar 2017 au fost deduse următoarele finanţări:
Tabelul nr. 3.3. Finanaţările deduse în cadrul anului 2017
Anii Valoare totală Finanţare din buget Finanţare din
fonduri proprii
2017 122.820 lei 58.410 lei 58.410 lei + 6.000 lei
Suma cheltuielilor care au fost aprobate este în sumă de 122.820 de lei dintre care
cheltuielile eligibile sunt în sumă de 116.820 de lei, iar cheltuielile neeligibile sunt în sumă de
6.000 de lei.
În cadrul perioadei 16.12.2016-30.11.2017 au fost realizate următoarele cheltuieli:
Etapa II: Cercetarea asupra liniilor de grâu coumn şi al liniilor de grâu durum realizate în
anul 2017. Termenul de obţinere şi de realizare - 30.11.2017.
Activitatea nr. II.1: Examinarea durabilităţii realizate la factorii de stres abiotici (WP2);
Activitatea nr. II.2: Examinarea durabilităţii asupra factorilor de stres biotici. S-a realizat
experimentarea modelului (WP2);
Activitatea nr. II.3: Examinarea posibilităţii productive precum şi a trăsăturilor morfologice
ale plantelor din cadrul liniilor analizate. S-a realizat experimentarea modelului (WP2);
Activitatea nr. II.4: Examinarea indicilor de calitate regăsiţi asupra boabelor de grâu realizate
după recoltare. S-a efectuat definirea modelului (WP2);
Activitatea nr. II.5: Examinarea efectelor de laborator. Elaborarea referenţial iniţială (WP4);
Activitatea nr. II.6: Examinarea nevoilor pieţei referitor la indicii de selecţie care aparţin
liniilor de grâu comun şi de grâu durum (WP4);
Activitatea nr. II.7: Examinarea liniilor de grâu care urmează să fie testate în cadrul reţelei
ISTIS (WP4);
Activitatea nr. II.8: Examinarea posibilităţii de realizare a liniilor de grâu durum care se află
pe suprafeţele de nişă din cadrul României care sunt disponibile în agricultură (WP4);
Activitatea nr. II.9: Întemeierea tuturor experienţelor în cadrul Câmpurilor de cercetare.
Realizarea documentaţiei tehnice pentru realizare (WP2).
36
25.11.2016:
Activitate Simbol Iniţial Euro Modificat Euro
WP2 WP2 133.202 133.202
Subcontractări 24.000 7.500
Alte costuri 3.000 0
Echipamente 14.000 30.000
Deplasări 19.840 17.840
Costuri indirecte 2.108 23.608
Costuri persoanl 70.254 54.254
Bugetele pentru WP4 și pentru WP6 au rămas neschimbate respectiv: WP4=9.100 de
EURO, iar WP6=7.760 de EURO
Cheltuielile eligibile realizate pentru aceast stadiu, repartizate pe diferite categorii de
cheltuieli, sunt:
Tabelul Nr. 3.5.: Cheltuieli planificate de la buget
An Cheltuieli Cheltuielile de logistică Cheltuieli Cheltuieli Total
cu Total Cheltuieli Cheltuieli Cheltuieli de indirecte
personalul de capital ale cu servicii deplasare
stocurilor efectuate
de terţi
0 1 2=3+ 3 4 5 6 7 8=1+2
4+5 +6+7
2017 41.310 5.410 - - 5.410 11.550 140 58.410
Total 41.310 5.410 - - 5.410 11.550 140 58.410
37
Tabelul nr.3.6: Cheltuieli planificate din surse proprii
de terţi
0 1 2=3+4 3 4 5 6 7 8=1+2
+5 +6+7
2017 41.310 5.410 - - 5.410 11.550 140 58.410
Total 41.310 5.410 - - 5.410 11.550 140 58.410
Nota 1: Probstdorfer Saatzucht Romania SRL este o firmă plătitoare de TVA, iar datele care
sunt prezentate nu includ TVA (TVA-ul fiind dedus).
Nota 2: În perioada anului 2017, activitatea Nl 1.01 Work-shop realizată până la data de
30.10.2017 a fost efectuată în cadrul Proiectului de cheltuieli neeligibile în sumă de 6.000 lei
astfel că totalul cheltuielilor realizate prin intermediul surselor proprii eligibile + sursele
proprii neeligibile este în sumă de 64.410 lei .
III.2.3. Procedurile şi constatările realizate

Prin intermediul realizării auditului financiar efectuat prin prisma contractului
prestărilor de servicii, din perioada anului 01.09.2017 până în perioada 25.11.2017, după
efectuarea verificărilor care au fost realizate precum şi a discuţiilor care au avut loc, au fost
realizate următoarele constatări:
A. Situaţia în ceea ce privesc încasările
Pentru efectuarea proiectului, contractorul nu a beneficiat de încasări din partea
Autorităţii Contractante, însă a realizat cheltuieli din cadrul fondurilor proprii la data de
16.12.2016-30.11.2017 pentru activitatea care a fost menţionată în cadrul proiectului pentru
perioada anului 2017. La data de 13.02.2017 în cadrul Cererii de plată intermediară cu
numărul 1 a fost încasată suma de 100.000 de lei.
38
B. Cheltuielile eligibile menţionate în cadrul contractului
Potrivit contractului de finanţare realizat pentru efectuarea de proiecte, din totalul
valorii eligibile în sumă de 324.959 de lei realizate pentru Cererea de plată numărul 2 au fost
precizate următoarele sume :
Tabelul nr. 3.7.Cheltuieli planificate de la buget
de terţi
0 1 2=3+ 3 4 5 6 7 8=1+2
4+5 +6+7
2017 41.310 5.410 - - 5.410 11.550 140 58.410
Tota 41.310 5.410 - - 5.410 11.550 140 58.410
l
C. Cheltuielile care au fost realizate în perioada 16.12.2016-30.11.2017

Articolul 1
Categoriile de cheltuieli efectuate pentru activităţile de cercetare şi dezvoltare precum
şi de intensificare a îmbunătăţirii care pot fi astfel finanţate din cadrul bugetului de stat sunt:
a) cheltuielile realizate cu personalul;
b) cheltuielile cu privire la logistică;
c) cheltuielile pentru deplasare;
d) cheltuielile care sunt indirecte.
Articolul 2
În cadrul contractelor de finanţare care sunt încheiate pentru realizarea proiectelor se
va menţiona alocarea de sume acordate pentru destinaţiile care sunt prevăzute în cadrul art.1
1) Cheltuielile cu personalul care sunt menţionate conform articolului 28 din cadrul
contractului de finanţare
39
Cheltuielile cu personalul cuprind:
a) salariile şi veniturile care sunt asimilate salariilor;
b) contribuţiile care sunt aferente salariilor precum şi veniturile care sunt asimilate acestora.
Tabelul nr. 3.8. Cheltuielile cu personalul conform contractului de finanţare
Cheltuielile cu personalul:
Salariu brut Valoare Contribuții

Nr Structură Nr. Nr. ore Echivalent
+ contribuții salariu în lei
crt personal persoane lucrate norma
angajator în brut în
întreagă*
lei lei
Total 88.272 69.048 19.224 6 3.232 1.73
proiect:
Personal
1. cu studii 66.200 51.784 14.416 4 1.880 1.00
superioare
2. Personal
cu studii 22.072 17.264 4.808 2 1.352 0.73
medii
3. Tineri 0 0 0 0 0 0
absolvenți
TOTAL
Contractor 88.272 69.048 19.224 6 3.232 1.73
Personal
1. cu studii 66.200 51.784 14.416 4 1.880 1.00
superioare
2. Personal
cu studii 22.072 17.264 4.808 2 1.352 0.73
medii
3. Absolvenţi 0 0 0 0 0 0
40
Notă: Costurile cu salariile precum şi cele realizate pentru deplasările interne şi pentru
deplasările externe, beneficiază de un buget acceptat prin intermediul semnării contractului,
astfel neputând fi majorate în cadrul perioadei de derulare.
2) Cheltuielile pentru logistică

Potrivit Hotărârii Guvernamentale nr. 134/2011, Art. 4 cheltuielile includ:
a) cheltuielile de capital;
b) cheltuielile pentru stocuri;
c) cheltuielile cu serviciile efectuate de către terţi.
a) Cheltuielile de capital includ:
 imobilizările corporale: calculatoare, echipamente, accesorii, mobilier, dotări şi altele;
 imobilizările necorporale: programe de calculator, brevete, licenţe şi altele;
b) Cheltuielile pentru stocuri includ:
 materiile nestocate;
 materiile prime;
 animale, organisme vii sau plante;
 obiecte de inventar;
 materiile consumabile, inclusiv piesele de schimb, materiile auxiliare, seminţe,
combustibil, furaje şi material de plantat;
 energia şi apa care au fost utilizate în mod direct.
c) Cheltuielile cu serviciile efectuate de către terţi includ:
 întreţinere şi reparaţii, inclusiv amenajarea spaţiilor;
 transportul bunurilor;
 cheltuielile pentru publicitate;
 locaţiile de gestiune, chiriile şi redevenţele care au fost utilizate direct în contextul
proeictului, inclusiv închirierea spaţiilor care au fost utilizate pentru organizarea
manifestărilor de tip ştiinţific precum şi închirierea echipamentelor, aparaturii sau a
autovehiculelor care au fost necesare;
 cheltuielile poştale şi cheltuielile pentru telecomunicaţii;
 cheltuielile care includ auditul financiar;
41
 cheltuielile în cadrul cărora au fost incluse accesul la diferite arhive, baze de date,
publicaţii şi alte surse de informare;
 serviciile de expertiză, asistenţă tehnică şi serviciile pentru evaluare;
 serviciile pentru traducere şi pentru interpretare;
 serviciile utilizate pentru măsurători, teste, analize şi altele;
 serviciile informatice;
 serviciile utilizate pentru multiplicare;
 cheltuielile utilizate pentru protocol, în mod exclusiv pentru realizarea a diferite
manifestări ştiinţifice care sunt prevăzute în cadrul contractului de finanţare;
 alte servicii care au fost necesare proiectului.
Tabelul nr. 3.9.: Cheltuielile suportate pentru serviicile care au fost executate de către terţi
Totalul
Denumirea Factura Motivarea Totalul valorii
Nr. serviciului Nr./ data achiziţionării valorii decontate
crt [lei] de la
buget [lei]
Contractor SC PROBSTDORFER SAATZUCHT ROMANIA SRL
1. Testarea grâului 2577/17.09.2017 SCDA Livada 5.405,04 2.702,23
2. Testarea grâului 3210/21.09.2017 SCDA Valu lui 2.705,52 1.352,76
Traian
3. Testarea grâului 4918/27.08.2017 SCDA Teleorman 2.680,02 1.340,01
TOTAL 10.790,58 5.395,00
TOTAL CHELTUIELI CU SERVICII EXECUTATE DE 10.790,58 5.395,00
TERŢI:
Serviciile menţionate în cadrul tabelului au fost achiziţionate în temeiul proiectului
pentru:
-realizarea completă a testării soiurilor de toamnă de grâu comun, realizate în condiţiile aflate
în sudul României;
42
-realizarea unor cercetări asupra soiurilor de grâu realizate în cadrul loturilor de cercetare;
-execuţia experienţelor care au fost efectuate pentru cercetarea ştiinţifică.
3) Cheltuielile suportate pentru deplasări

Cheltuielile suportate pentru deplasare cuprind:
a) diurna;
b) asigurările de sănătate;
c) cazarea;
d) taxe de participare în cadrul manifestărilor stiinţifice;
e) transport;
f) taxe pentru vizită;
g) alte asemenea.
Tabelul Nr.3.10: Centralizarea cheltuielilor suportate pentru deplasări decontate de la buget

Deplasare Diurnă Cazarea Transportul TOTAL
Deplasări interne 825,50 lei 4.830,65 lei - 5.656,15 lei
Deplasări externe 718,78 lei 984,57 lei 1.379,50 lei 3.082,85 lei
Totalul 1544,28lei 5.815,61 lei 1.379,50 lei 8.739,00 lei
cheltuielilor
Totalul cheltuielilor suportate pentru deplasări este în sumă de 17.478,00 de lei,
distribuite în procent de 50% din cadrul bugetului şi în procent de 50% prin intermediul
surselor proprii, însemnând 8.739,00 de lei proveniţi de la fiecare parte.
Suma cheltuielilor realizate cu indemnizaţii pentru deplasare care este acordată tuturor
salariaţilor care efectuează deplasări în cadrul României, dar şi în afara acesteia, este
deductibilă de 2,5 ori a nivelului legal care este stabilit pentru toate instituţiile publice.
Spre deosebire de reglementarea menţionată anterior a prezentului proiect,
deductibilitatea nu mai este astfel limitată de dobândirea unui profit realizat de agentul
economic. În contextul proiectului, diurna internă existentă a fost cu o valoare de 13/zi, iar în
ceea ce priveşte diurna externă de 35 euro/zi.
43
Tabelul nr. 3.11: Deplasările externe care vor fi decontate din cadrul bugetului
Nr Nume- Durata Scopul Localitatea Cheltuielile decontate pentru
crt prenume, Diurna Cazare Transport Altele
Număr
ordin de
deplasare-
dată
Contractor SC PROBSTDORFER SAATZUCHT ROMANIA SRL
1. Epure 14.12.2016- Experiment Tulln 228.00 269.27 351.00
Doru 16.12.2016 realizat în
laborator
2. Berca 14.12.2016- Experiment Tulln 228.00 269.27 351.00
Mihai 16.12.2016 realizat în
laborator
3. Epure 13.05.2017- Experiment Tulln 262.78 446.03 677.50 0
Doru 16.05.2017 realizat în
laborator
Total 718.78 984.57 1379.50
Total deplasări externe (diurna + cazare + transport + altele):
Total deplasări externe (diurna, cazare, transport, 718.7 984.57 1379.50
altele) (CO+P1+…+Pn): 8
Total deplasări externe (diurna+cazare+transport+altele) (CO+P1+…+Pn) 3082.85
Nota nr. 1: În cadrul proiectului au fost respectate prevederile menţionate în contextul
hotărârii cu privire la anumite drepturi şi obligaţii care îi revin personalului de naţionalitate
română şi care este trimis în străinatate pentru realizarea şi înfăptuirea anumitor misiuni care
prezintă un caracter temporar.
Nota nr. 2: Totalul cheltuielilor suportate pentru deplasările externe este în sumă de 6.165,70
de lei, distribuite în procent de 50% provenit din partea bugetului şi în procent tot de 50%
provenit din partea prorpiilor surse, însemnând că fiecare parte a contribuit cu suma de
3.082,85 de lei.
44
4) Cheltuielile indirecte
Valoarea este în sumă de 280 de lei. Metoda de calcul precum şi modul de repartizare
a fost: 0,32% din totalul cheltuielilor suportate cu personalul din cea de-a doua etapă,
repartizate într-un procent de 50% cheltuielile suportate de la buget care sunt de 140 de lei şi
în procent de 50% din cadrul fondurilor proprii care sunt tot 140 de lei.
Tabelul nr 3.12: Cheltuielile care au fost suportate de la buget

Cheltuieli de logistică Cheltuieli Cheltuieli
Cheltuieli Cheltuieli Cheltuieli Cheltuieli pentru indirecte
cu de capital pentru pentru deplasare
An personalul Total stocuri seviciile Total
realizate
de către
terți
0 1 2=3+ 3 4 5 6 7 8=1+2
4+5 +6+7
2017 44.136 5.395 - - 5.395 8.739 140 58.140
Total 44.136 5.395 - - 5.395 8.739 140 58.140
Notă nr.1: Probstdorfer Saatzucht Romania SRL este o firmă plătitoare de TVA, iar datele
care au fost prezentate în cadrul tabelului nu includ TVA-ul (TVA-ul fiind dedus).
Notă nr.2: În cadrul anului 2017, activitatea N1 1.01 Work-shop până în perioada anului
30.10.2017 au fost prevăzute şi efectuate cheltuielile neeligibile care au fost în sumă de 6.000
de lei în acest fel totalul cheltuielilor realizate prin intermediul surselor proprii eligibile +
sursele proprii neeligibile este în sumă de 64.410 de lei.
45
Tabelul nr. 3.13: Cheltuielile realizate prin intermediul surselor proprii
Cheltuieli de logistică Cheltuieli Cheltuieli
Cheltuieli Cheltuieli Cheltuieli Cheltuieli pentru indirecte
cu de capital pentru pentru deplasare
An personalul Total stocuri seviciile Total
realizate
de către
terți
0 1 2=3+ 3 4 5 6 7 8=1+2
4+5 +6+7
2017 44.136 5.395 - - 5.395 8.739 140 58.14
0
Total 44.136 5.395 - - 5.395 8.739 140 58.14
0
Nota nr.1: Probstdorfer Saatzucht Romania SRL este o firmă plătitoare de TVA, iar
datele care au fost prezentate în cadrul tabelului nu includ TVA-ul (TVA-ul fiind dedus).
Nota nr.2: În cadrul anului 2017, activitatea N1 1.01 Work-shop până în perioada
anului 30.10.2017 au fost prevăzute şi efectuate cheltuielile neeligibile care au fost în sumă de
6.000 de lei în acest fel totalul cheltuielilor realizate prin intermediul surselor proprii eligibile
+ sursele proprii neeligibile este în sumă de 64.410 de lei.
16.12.2016-30.11.2017
Nr. Denumirea indicatorului Planificat Realizat Cauze de nerealizare
Crt.
Pentru fiecare zi în care a
1 TERMEN 30.11.2017 fost efectuată o întarziere
au fost calculate o serie de
penalităţi
2 FINANŢARE DE LA BUGET 58.410 58.410
46
[lei]
3 FINANŢARE DIN ALTE 64.410 64.410
SURSE [lei]
Finanţare pentru activităţile eligibile provenite de la buget
Nr. Activitate Categorie Finanţare
Crt. (CI,DE, De la buget Din alte Total [lei] Buget [%]
altele) surse
Studiu linii de
1 grâu şi grâu C.I. / 58.410 58.410 116.820 50,00%
durum în anul A.2.3
2017
Diseminare
2 informaţii N.I. 1.01 0 6.000 6.000 0
Workshop 2017
Notă nr.1: PROBSTORFER SAATZUCHT ROMANIA SRL este o firmă plătitoare de TVA,
iar datele care au fost prezentate în cadrul tabelului nu includ TVA-ul (TVA-ul fiind dedus).
Notă nr.2: În perioada anului 30.10.2017 în cadrul activității Workshop N.I.1.01 au fost
efectuate cheltuielile neeligibile care au fost în sumă de 6.000 de lei în acest fel totalul
cheltuielilor realizate prin intermediul surselor proprii eligibile + sursele proprii neeligibile=
64.410 de lei.
Tabelul nr. 3.15. Cheltuieli suportate prin intermeidul surselor proprii
Nr. Denumire Nr./ data Suma cheltuita in lei
documentului
Contractor PROBSTORFER SAATZUCHT ROMANIA SRL.
I Cheltuieli realizate cu personalul
1 Salariile personalului pentru Nota contabilă 44.136,00
cercetare
II Chletuieli realizate cu logistica
II.1 Chletuielile de capital
47
2 Cheltuielile de capital 0
II.2 Cheltuieli referitoare la stocuri
3 Cheltuieli privind stocurile 0
II.3 Cheltuieli cu serviciile executate de terti
4 Testarea soiurilor diferite de grâu 2577/17.09.2017 2.702,23
III Cheltuieli de deplasare
6 Diurna pentru deplasările interne DECONT cu 825,5
NR. 83/2017
7 Cazare pentru deplasările interne Factură 4.830,47
8 Diurna pentru deplasările externe DECONT NR. 456,00

111/2016
9 Diurna pentru deplasările externe DECONT NR. 262,78
42/2017
10 Cazarea pentru deplasările externe Facturi 984,57
11 Transportul pentru deplasările Facturi 1.379,50

externe
12 Cheltuielile neeligibile Factură 6.000,00
IV Cheltuielile indirecte
12 Cheltuielile indirecte Nota contabilă 140
TOTAL 64.410,00
TOTALUL CHELTUIELILOR: 64.410,00

Notă: Cheltuielile care au fost suportate prin intermediul surselor proprii și anume:
cheltuielile cu personalul , cheltuielile pentru logistică, cheltuielile cu privire la stocuri,
chltuielile efectuate de terți şi cele realizate pentru deplasările interne şi pentru deplasările
externe, sunt în sumă de 64.410,00 de lei.
48
Concluzii
1) Cheltuielile care au fost menţionate mai sus sunt înregistrate în cadrul listei de cheltuieli
eligibile în conformitate cu Hotârărea Guvernamentală nr. 134/2011 realizată pentru a fi astfel
aprobate Normele metodologice în care sunt stabilite tipurile de cheltuieli utilizate pentru
diferitele activităţi în domeniul cercetării şi al dezvoltării, precum şi de impulsionare a
inovării şi a îmbunătăţirii, care au fost finanţate prin intermediul bugetului de stat.
2) S.C. PROBSTDORFER SAATZUCHT ROMANIA S.R.L a utilizat o serie de conturi
diferite de tip analitic şi evidențe pentru realizarea proiectului GENOWHEAT în cadrul
propriei contabilităţi. Cheltuielile care au fost astfel obtinuţe în contextual proiectului
GENOWHEAT au fost contabilizate în mod diferit potrivit articolului 6 litera w) din
contextul Contractului de finanţare.
3) Probstdorfer Saatzucht Romania SRL este o entitate plătitoare de TVA, iar datele care au
fost prezentate în cadrul Cererii de plată intermediară precum şi în cadrul Raportului de
constatări care au fost realizate, nu includ TVA-ul, acesta fiind realizat şi dedus de către
contractor.
4) De la data de 1 iulie a anului 2010 cota procentuală destinată TVA-ului de tip standard este
în procent de 24%.
5) În perioada anilor 16.12.2016-30.11.2017, Contractorul S.C. PROBSTDORFER
SAATZUCHT ROMANIA S.R.L a realizat cheltuielile următoare:
Total cheltuieli eligibile= 54.410 lei
Contractorul a realizat şi a depus astfel Cererea de plată de tip intermediar numărul 2 din data
de 30.11.2017.
Folosinţa rezultatelor şi proprietatea echipamentului
Dreptul de proprietate care îi revine asupra bunurilor, asupra drepturilor legate de
proprietatea intelectuală sau asupra drepturilor de utilizare, în funcţie de caz, precum şi asupra
drepturilor de autor efectuate cu privire la creaţiile care au rezultat în urma implementării
respectivului proiect, sunt drepturi cu proprietate deplină care aparţin Contractorului, însă
doar cu respectarea legislaţiei care se află în vigoare.
Auditorul a realizat un raport efectuat asupra constatărilor care aparţin procedurilor
convenite potrivit Standardului Internaţional cu privire la Serviciile Conexe cu numărul 4400,
49
care este de asemenea aplicabil asupra misiunilor concepute pentru efectuarea procedurilor
care sunt astfel convenite referitor asupra informaţiilor de tip financiar, fără să evidenţieze
asigurări legate de cheltuielile de natură eligibilă efectuate. În schimbul respectivelor
asigurări, utilizatorii acestui raport au evaluat pentru ei, în mod personal, procedurile şi
deducerile raportate şi efectuate de către auditor, conturând astfel concluziile proprii care au
decurs astfel din audit.
Prezentul raport a fost realizat în mod exclusiv doar pentru uzul de tip confidenţial,
atât al contractorului, cât şi al Autorităţii de Contractare, fiind tot o dată realizat şi pentru
depunerea la Autoritatea de Contractare referitor la cerinţele care au fost menţionate în cadrul
Contractului de finanţare. Prezentul raport nu poate fi folosit de către Contractor sau de către
Autoritatea Contractoare pentru alte scopuri sau pentru alte obiective şi nici nu poate fi astfel
distribuit asupra terţilor. Autoritatea de Contractare are dreptul de a oferi acest raport doar
acelor tipuri de persoane care au drepturi de acces, cum ar fi: Comisia Europeană, Curtea
Europeană a Auditorilor precum şi Biroul European Anti Fraudă.
Responsabilitatea care îi revine în mod direct auditorului
Deoarece prezentele proceduri nu alcătuiesc un audit efectuat potrivit Standardelor
Internaţionale de Audit sau potrivit Standardelor Internaţionale a Misiunilor de Revizuire, nu
este realizată astfel nici o asigurare efectuată asupra cheltuielilor de tip eligibil ale proiectului
de finanţare. Dacă s-ar fi realizat o serie de proceduri suplimentare, un audit sau chiar şi o
reviziuire asupra situaţiilor financiare potrivit Standardelor Internaţionale de Audit sau
potrivit Standardelor Internaţionale a Misiunilor de Revizuire, precum şi alte aspecte care ar fi
fost raportate, ar fi atras în mod direct atenţia asupra auditorului.
Prin intermediul prezentului raport, auditorul nu exprimă o oarecare opinie. Prezentul
raport este realizat în scopul informării, astfel că nu trebuie să fie utilizat pentru efectuarea
altor scopuri sau să fie trimis şi altor părţi. Prezentul raport face referire doar asupra conturilor
precum şi asupra elementelor care au fost deja menţionate, neputând, astfel, să se extindă
asupra altei situaţii financiare care aparţine beneficiarului.
Responsabilităţile care revin asupra conducerii cu privire la situaţiile financiare
ale proiectului
Conducerea beneficiarului are principala responsabilitate de a întocmi şi de a prezenta
principalele informaţii legate de cheltuielile eligibile şi cheltuielile neeligibile, precum şi
50
informaţiile asupra activelor corporale şi a activelor necorporale, a bunurilor precum şi a
serviciilor efectuate asupra proiectului, din cadrul evidenţei contabile care aparţine acestuia.
Responsabilitatea include:
 conceperea şi menţinerea asupra unui control intern care să fie şi relevant pentru
realizarea şi pentru prezentarea situaţiilor financiare care sunt efectuate precum şi a
evidenţei de tip financiar-contabil şi care nu include, astfel, diferite tiprui de denaturări
importante realizate în urma unei fraude sau în urma unei erori;
 selecţionarea precum şi punerea în aplicare a politicilor;
 selecţionarea precum şi punerea în aplicare a procedurilor de tip contabil;
 întocmirea prezentelor estimări de tip contabil pentru prezentele circumstanţe.
Contractorul prezentului proiect are responsabilitatea de a realiza, de a întocmi şi de a
prezenta evidenţele care sunt de tip contabil precum şi situaţiile care sunt de tip financiar-
contabile.
Prezentul raport face referire doar la cererea de plată intermediară numărul 2 pentru
data de 30.11.2017 şi nu se extinde asupra altor declaraţii sau asupra altor situaţii de tip
financiar deţinute de către beneficiar.
51
Bibliografie
1. European Court of Auditors’ 35th anniversary, 2012, pp.73-74 disponibil online pe
site-ul https://www.eca.europa.eu consultat la data de 19.02.2021
2. DECIZIA NR. 21-2021 DE STABILIRE A NORMELOR DE APLICARE A
REGULAMENTULUI DE PROCEDURĂ AL CURȚII DE CONTURI, 2021, disponibil
pe site-ul https://www.eca.europa.eu/ consultat la data de 13.03.2021 și 14.03.2021,
26.03.2021 și 27.03.2021
3. https://www.eca.europa.eu/ro/Pages/EUSAIsCooperation.aspx consultat la data de
12.04.2021
4. https://www.eca.europa.eu/ro/Pages/InternationalOverview.aspx consultat la data de
12.04.2021
5. https://www.eca.europa.eu/ro/Pages/LegalFramework.aspx consultat la data de
26.03.2021, 27.03.2021
6. https://www.eca.europa.eu/ro/Pages/History.aspx consultat la data de 19.02.2021
7. Comunicat de presă ECA/14/10 Pentru publicare imediată Luxemburg, 18 martie 2014
disponibil pe site-ul https://www.eca.europa.eu/ consultat la data de 12.04.2021
8. https://op.europa.eu/webpub/eca/book-state-audit/ro/ consultat la data de 11.05.2021
9. https://www.eca.europa.eu/ro/Pages/OtherCooperations.aspx consultat la data de
12.04.2021
10. https://www.eca.europa.eu/ro/Pages/values-mission-and-vision.aspx consultat la data
de 21.02.2021
11. https://www.eca.europa.eu/ro/Pages/Structure.aspx consultat la data de 23.03.2021
12. https://www.eca.europa.eu/ro/Pages/SpendingAreas.aspx consultat la data de
02.04.2021, 03.04.2021, 05.04.2021
13. https://europa.eu/european-union/about-eu/eu-languages_ro consultat la data de
21.02.2021
14. https://www.eca.europa.eu/ro/Pages/AuditingActivities.aspx consultat la data de
08.03.2021
15. https://www.eurosai.org/en/about-us/about-eurosai/ consultat la data de 14.04.2021
52
16. TRATATUL PRIVIND FUNCȚIONAREA UNIUNII EUROPENE (VERSIUNE
CONSOLIDATĂ) anul 2012 disponibil pe site-ul https://eur-lex.europa.eu/ consultat la
data de 13.05.2021
17. https://eur-lex.europa.eu/legal-
content/RO/TXT/?uri=CELEX:32010Q0423%2801%29&qid=1616770536578
consultat la data de 23.03.2021
18. https://eur-lex.europa.eu/browse/institutions/institutions-intro.html?locale=ro consultat
la data de 26.03.2021
19. https://www.europarl.europa.eu/factsheets/ro/sheet/14/curtea-de-conturi consultat la
data de 13.05.2021, 23.03.2021
20. https://www.intosai.org/about-us/overview consultat la data de 14.04.2021
21. https://op.europa.eu/webpub/eca/book-state-audit/ro/ consultat la data de 11.05.2021,
12.04.2021
22. https://op.europa.eu/webpub/eca/book-state-audit/ro/#h-1 consultat la data de
23.03.2021
23. https://www.senat.ro/pagini/ae/curtea%20europeana%20de%20conturi.htm consultat la
data de 13.03.2021 și 14.03.2021
24. http://www.sigmaweb.org/about/ consultat la data de 12.04.2021
25. https://www.probstdorfer.ro/wp-content/uploads/2013/06/raport-audit-Germostim-
etapa-2.pdf consultat la data de 08.06.2021-26.06.2021
26. http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=102040 consultat la data de
13.06.2021
53
Anexe
Figura nr. 1.2 Țările membre ale Uniunii Europene din anul 2021
Tabelul nr. 1.2. Țările candidate și potențial candidate la Uniunea Europeană în anul 2021
Figura nr.2.1. Coeziunea economică, socială și teritorială
Figura nr.2.2. Domeniul de adminsitratie a cheltuielilor Uniunii Europene
Tabelul nr. 3.1. Sumele stabilite între părţi pentru efectuarea proiectului
Tabelul nr.3.2. Repartizarea sumei proiectuli finanţat de la Buget
Tabelul nr. 3.3. Finanaţările deduse în cadrul anului 2017
25.11.2016
Tabelul nr. 3.5.: Cheltuieli planificate de la buget
Tabelul nr.3.6: Cheltuieli planificate din surse proprii
Tabelul nr. 3.7.Cheltuieli planificate de la buget
Tabelul nr. 3.8. Cheltuielile cu personalul conform contractului de finanţare
Tabelul nr. 3.9: Cheltuielile suportate pentru serviicile care au fost executate de către terţi
Tabelul nr.3.10: Centralizarea cheltuielilor suportate pentru deplasări decontate de la buget
Tabelul nr. 3.11: Deplasările externe care vor fi decontate din cadrul bugetului
Tabelul nr 3.12: Cheltuielile care au fost suportate de la buget
Tabelul nr. 3.13: Cheltuielile realizate prin intermediul surselor proprii
16.12.2016-30.11.2017
Tabelul nr. 3.15. Cheltuieli suportate prin intermediul surselor proprii
54
55

Curtea Europeana de Conturi

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curtea Europeana de Conturi

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

I.1. Istoria apariției Curții Europene de Conturi

I.2. Rolul și viziunea Curții Europene de Conturi

Sursa: Abordare proprie pe baza datelor de pe site-ul https://europa.eu

I.3. Activitatea de audit

II.2. Cadrul juridic

Sursa:Abordare proprie pe baza site-ului: https://www.eca.europa.eu

Figura Nr.2.2. Domeniul de adminsitratie a cheltuielilor Uniunii Europene

Sursa:Abordare proprie pe baza site-ului https://www.eca.europa.eu

II.6. Alte relații de cooperare: INTOSAI și EUROSAI

III.1.1. Selecţia genotipurilor de grâu privind rezistenţa, calitatea şi potenţialul productiv –

III. 1.2. Obiectivul şi scopul urmărit în cadrul auditării financiare

III. 1.3. Procedurile care au contribuit la procesul de auditare

III. 1.4. Principalele surse de informare

III.2.2. Informaţii referitoare la contractual de finanţare precum şi activitatea beneficiarului

III.2.3. Procedurile şi constatările realizate

C. Cheltuielile care au fost realizate în perioada 16.12.2016-30.11.2017

Salariu brut Valoare Contribuții

2) Cheltuielile pentru logistică

3) Cheltuielile suportate pentru deplasări

Tabelul Nr.3.10: Centralizarea cheltuielilor suportate pentru deplasări decontate de la buget

Tabelul nr 3.12: Cheltuielile care au fost suportate de la buget

8 Diurna pentru deplasările externe DECONT NR. 456,00

11 Transportul pentru deplasările Facturi 1.379,50

TOTALUL CHELTUIELILOR: 64.410,00

S-ar putea să vă placă și