Sunteți pe pagina 1din 11

Operatiunea

Barbarosa

Paduraru Andreea Roxana


Clasa: XF
Operațiunea Barbarossa (în
germană Unternehmen Barbarossa) a
fost numele de cod secret acoperitor
folosit de conducerea Germaniei
naziste pentru operația militară de
invadare a Uniunii Sovietive în
timpul celui de-al Doilea Război Mondial,
acțiune începută la 22 iunie 1944. Scopul
inițial al operațiunii a fost cucerirea Rusiei
Europene și a Ucrainei până
la Arhanghelsk în nord și Astrahan în sud. 
Se presupune că eșecul Operațiunii
Barbarossa a dus, în cele din urmă, la
înfrângerea Germaniei naziste, fiind un
punct de cotitură pentru soarta celui
de Al Treilea Reich condus de Adolf
Hitler. Frontul de răsărit care a fost
deschis prin această operațiune avea să
devină cel mai mare teatru de lupte al
celui de Al Doilea Război Mondial
Hitler plănuia demult extinderea
“spaţiului vital” al  influenţei germane  în
Europa estică, inclusiv  pe teritoriul Rusiei. 
Dorea să alunge toate populaţiile non-
germane şi  să preia controlul resurselor şi
suprafeţelor, scopul fiind lărgirea
habitatului şi dezvoltarea naţiunii germane.
Stalin, pe de altă parte, îşi consolida
Uniunea Sovietică, însă fără a avea în gând
dezvoltarea şi expansiunea acesteia.  Nu se
aştepta că germanii să atace Uniunea
Sovietică, crezând că aceştia vor fi ocupaţi
cu Europa vestică pentru a mai deschide un
al doilea front. Este probabil că Stalin să nu
fi dorit să rămână permanent aliatul lui
Hitler şi să plănuiască o invazie asupra
Germaniei în cele din urmă pentru a
răspândi comunismul în Europa Vestică.
Însă în realitate, Hitler a fost cel care a lovit
primul.  Naziştii aveau să se folosească de
reputaţia brutală a dictatorului Stalin
pentru a justifica  asaltul lor în faţa lumii. 
Pregătirile germane
În cadrul pregătirilor pentru atac, Hitler a ordonat deplasarea a 3,2 milioane de soldați
către frontiera sovietică, a hotărât lansarea a numeroase raiduri de recunoaștere
aeriană deasupra teritoriului sovietic și a impus stocarea în depozite din est a unor
cantități uriașe de materiale necesare atacului. Astfel se profita de credința de
nestrămutat a lui Stalin că Germania nu va fi capabilă să atace decât la cel puțin doi ani
după semnarea pactului Molotov-Ribbentrop. Stalin mai credea că germanii vor dori
mai întâi să determine Anglia să ceară pace, mai înainte de a deschide un front în
răsărit.
Germanii aveau probleme a pune la punct o strategie care să asigure o invazie
încununată cu succes în URSS. Hitler, OKW-ul (Oberkommando der Wehrmacht) și
diferitele comandamente nu cădeau de acord asupra unui plan cuprinzător în ceea ce
privește atacul împotriva Uniunii Sovietice și obiectivele principale ale acestui atac.
OKW dorea un atac direct spre Moscova. Hitler dorea să cucerească mai întâi Ucraina
bogată în resurse agricole și minerale și de asemenea dorea să ocupe zona Balticii mai
înainte de a ataca Moscova. Aceste neînțelegeri au șubrezit planificarea logistică a
atacului, întârziindu-l cu mai mult de o lună față de data inițială plănuită pentru atac
(mai 1941).
Strategia asupra căreia Hitler și generalii săi au căzut de acord a fost să implice
trei grupuri de armate desemnate să cucerească regiuni și mari orașe sovietice special
desemnate pentru fiecare. Cele trei atacuri principale germane aveau să se îndrepte de-
a lungul rutelor istorice de invazie din trecut.
Pregătirile sovietice
În 1941, forțele armate sovietice din raioanele vestice ale URSS-ului depășeau ușor
numeric pe cele germane. Numărul total al trupelor sovietice din iunie 1941 era ceva
mai mare de 5 milioane de oameni, ceva mai mult decât forțele terestre germane
necesare Operațiunii Barbarossa. Mai mult, în cazul unei mobilizări generale, forțele
sovietice s-ar fi întărit mult și ar fi putut aduce pe front mai mulți soldați decât ar fi
reușit germanii. Dacă, de-a lungul timpului, forțele combatanților au variat mult, se
poate spune că, la începutul campaniei din 1941, cele două armate erau aproximativ
egale.
Avantajul numeric sovietic era contrabalansat de calitatea incomparabilă mai bună a
avioanelor germane, ca și de pregătirea mult superioară a piloților germani și de
entuziasmul lor. Multe dintre trupele sovietice nu erau pregătite de război. Astfel,
unitățile de aviație aveau avioanele garate în rânduri dese, frumos aliniate, ca pe
timp de pace, nu dispersate așa cum ar fi trebuit să fie pe timp de război, devenind
astfel ținte ușoare pentru avioanele de atac la sol, în primele zile ale conflictului.
Armata Roșie era dispersată și nu era antrenată pentru război, iar unitățile militare
erau separate și fără mijloace mecanizate pentru transportul în vederea
concentrărilor de dinaintea luptelor.
Atacul 22 iunie 1941
La 4:45 dimineața, pe 22 iunie 1941, forțele Axei au atacat. Este dificil să fie socotite cu
precizie puterea beligeranților în faza inițială a atacului, de vreme ce cea mai mare parte a
cifrelor germane includ și rezervele destinate frontului de răsărit, dar care nu ajunseseră
încă în zona de conflict, dar și datorită unor altor câtorva criterii de comparație dintre cele
două părți. O estimare destul de exactă este aceea că aproximativ 2,6 milioane de soldați
germani au intrat în acțiune pe 22 iunie și că aveau în fața lor un număr sensibil egal de
soldați sovietici cantonați în districtele militare de graniță. Contribuția aliaților Germaniei
avea să se facă simțită ceva mai târziu în timpul campaniei. Supriza a fost
completă: STAVKA, alarmată de rapoartele conform cărora trupele germane se apropiau de
graniță în formații de luptă, a ordonat la 0:30 dimineața trecerea unităților de frontieră în
starea de luptă, dată fiind iminența războiului, dar nici o singură unitate nu a primit
avertismentele și ordinele la timp.
Șocul atacului a fost în principal datorat numărului foarte mare de unități ale Axei care au
atacat simultan. Alături de milioanele de germani, mai multe sute de mii de români, slovaci,
unguri și italieni s-au alăturat atacatorilor, iar în nord, finlandezii au adus o contribuție
importantă la lupta împotriva sovieticilor. Forțele sovietice care făceau fața atacului direct,
au fost întărite masiv, efectivul lor crescând de la aproximativ 2,6 milioane pe 22 iunie la
peste 4 milioane până la sfârșitul anului, în condițiile în care trebuiseră să facă față
pierderilor de toate felurile cifrate la 4,5 milioane de oameni.
La început, viteza atacului german a făcut toate planurile de apărare sovietice total
nefolositoare. Lipsa echipamentelor de transmisie radio a făcut ca multe ordine sovietice să
fie depășite în momentul în care ajungeau la unitățile angajate în luptă.
Evenimentele ulterioare
Dacă la început atacul a fost un succes, până în
cele din urmă germanii au intrat în criză de timp
până în momentul în care au ajuns în suburbiile
Moscovei la începutul lunii decembrie, se
instalase deja iarna rusească. S-a spus de multe
ori că Hitler a luat decizia greșită de a amâna
atacul de pe data inițială 15 mai, deoarecea dorea
să intervină mai întâi în Iugoslavia și să-l ajute pe
Musolini care trebuia să facă față avansării
grecești în Albania.  Această acțiune a amânat cu
cinci săptămâni atacul în și așa scurta vară
rusească. În timpul campaniei, Hitler a ordonat ca
greutatea atacului să fie transferată de la regiunea
Moscovei către sud, pentru a grăbi cucerirea
Ucrainei. Această mișcare a întârziat atacul asupra
capitalei sovietice, deși a ajutat securizarea
flancului Grupului de Armate Centru.
Bibliografie
•https://
ro.wikipedia.org/wiki/Opera%C8%9Biunea_Barbarossa
•https://
www.historia.ro/sectiune/general/articol/operatiunea-bar
barossa-declansarea-cruciadei-naziste-in-rasarit
Poze
•https:// Poze
upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/15/Eastern_Front_1941-06_to_1
941-09.png/300px-Eastern_Front_1941-06_to_1941-09.png
•https://
historia.adhst.ro/img/articles/2017/03/22/operation_barbarossa_wallpaper_jxhy.jpg
•https://
historia.adhst.ro/img/articles/2017/03/22/0c09afe10a2966059940d49f480bdb79.jp
g
•https://
www.descopera.ro/wp-content/uploads/2016/05/15370591/1-operacja-barbarossa-
640-1.jpg
•https://www.lovendal.ro/wp52/wp-content/uploads/2019/12/stalin-hitler.jpg
•https://romaniabreakingnews.ro/wp-content/uploads/2015/04/

S-ar putea să vă placă și