Sunteți pe pagina 1din 12

Teoria panspermiei

(Anaxagoras, G. Buffon, S. Klaez, Ch. Lipman, M. Calvin, J. Hennessey,


R. Pichet, S. Arrhenius, P. Becquerel, F. Crick, L. Orgel etc.)

Chiorescu Maria BM31


Definiție
• Potrivit acestei teorii, viața este eternă ca și
materia. Ea este de natură extraterestră și a
apărut o dată sau de mai multe ori în diferite părți
ale galaxiei. Germenii vieții au fost transportați pe
Pământ de către meteoriții pietroși (ipoteza
litopanspermiei) sau de corpurile cerești
dotate cu viață (ipoteza radiopanspermiei).
• S. Arrhenius (1895–1927) afirma că în
spațiul cosmic există viață pretutindeni.
Aceasta se datorează presiunii razelor de
lumină, care transportă germenii vieții
de la alte corpuri cerești spre cele lipsite
de viață, „fecundându-le”.

• O astfel de idee a aparut inca din


antichitate, formulata de Anaxagora,
savant grec apoi de Hermann von
Helmholtz, Fred Hoyle.
Ipoteze de baza ale originii vietii
Panspermia sustine doua versiuni a aparitiei vietii:

• Penspermia presupune ca viata s-a raspindit in univers prin


intermediul bacteriilor extrem de rezistente care calatoresc la
bordul cometelor.

• Penspermia moleculara este de parerea ca ceea ce calatoreste


in spatiu nu sunt bacterii ci molecule organice complexe.

• Adeptii moderni ai panspermiei (numita, cu un termen mai


actual, exogeneza) considera ca viata a aparut pe Terra
datorita unor forme precursoare transportate de meteoriti sau
de praful cosmic
Ipoteza panspermiei dirijate
• Această ipoteză, elaborată de Crick și Orgel (1973, 1983),
consideră că viața ar fi apărut de pe o altă planetă „mai
veche”, care a beneficiat de condiții asemănătoare sau chiar
mai bune pentru apariția ei.
• În sprijinul acestei teorii, Francis Crick aduce două
argumente: dacă viața ar avea originea pe Pământ, ar fi
apărut în mod cert în mai multe locuri simultan; în acest caz
ar fi greu de explicat caracterul uniform, cvasiuniversal al
codului genetic și absența unor mecanisme precursoare lui
ținând seama de ritmul general al evoluției, timpul scurs
între formarea pământului și apariția cianobacteriilor este
mult prea scurt pentru a explica apariția lor.
Rezista oare bacteriile la conditiile extreme ale calatoriilor
interplanetare?

• Conditii extreme de temperatura, radiatii cosmice, accelerare si sa


supravietuiasca extrem de mult pentru a ajunge la o alta planeta,
nemaivorbind de intrarea in atmosfera.
• Viata bacteriilor este cunoscuta ca fiind cea mai rezistenta. Spre exemplu
savantii au reinviat bacterii care se aflau sub gheata arctica de 40 de mii de ani.
• Si daca meteoritul care a adus viata pe pamint, a fost destul de mare ,
temperatura inalta care actioneaza asupra lui la intrarea in atmosfera, nu iar fi
afectat nucleul.
• Cercetarile recente arata ca viata a aparut rapid pe Pamant, curand (la cateva
sute de milioane de ani) dupa formarea planetei (care ar fi avut loc acum cca.
4,5 miliarde de ani); or, spun adeptii panspermiei, e imposibil ca lucrurile sa fi
mers atat de repede, sa se fi trecut de la materia inerta la materia vie intr-un
timp atat de scurt, doar prin combinatii intamplatoare si selectie naturala. Mai
plauzibil este ca Terra sa fi primit din spatiu ingredientele necesare, macar
"semipreparate", sub forma unor molecule organice complexe.
Dovezi
• Dave Deamer, de la
Universitatea din
California, a analizat
bucati dintr-un meteorit
cazut in anul 1969 in
apropierea localitatii
Murchison din Australia.
Savantul a anuntat ca
meteoritul continea
aminoacizi (substantele
din care sunt alcatuite
proteinele) si acizi grasi
(componente principale
ale membranelor
celulare la organismele
terestre (ADN)).
• În meteoriții analizați (Orgueil,
Kabe) au fost descoperite
hidrocarburi, acizi aromatici,
acizi grași, aminoacizi (17 la
număr), hidrați de carbon
(manoza, glucoza), compuși
azotați ciclici (adenina,
guanina). Savanții au
demonstrat experimental
rezistența sporilor de până la 0
absolut. S-a constatat că prin răcirea protoplasmei
cu aer sau cu hidrogen lichid se evită
fenomenul cristalizării, împiedicându-se
astfel distrugerea structurii. În aceste
condiții, viabilitatea protoplasmei se poate
menține mii de ani.
• NASA a anuntat in repetate randuri
(1996, 1997, 1999, 2000, 2004…) ca ar fi
descoperit urme fosile ale existentei unor
microorganisme in roci provenite din
spatiul cosmic, unele dintre acestea de pe
Marte, ceea ce explica interesul enorm pe
care Agentia Spatiala Americana il arata
in ultima vreme Planetei Rosii.
• Teoria Panspermiei a descoperit ceva
timp in urma, dupa analiza meteoritului
martian ALH 84001, bacterii fosilizate
aparute cu milioane de ani in urma. Desi
nu se poate afla concret daca aceste au
fost acolo cind meteoritul s-a prabusit pe
Pamint.
Dupa informatiile culese trimise de NASA, pe
Marte ar fi existat candva apa. Europa, unul dintre
satelitii lui Jupiter, pare a fi constituit in buna
parte din apa lichida. Titan, cel mai mare dintre
satelitii lui Saturn, e bogat in compusi organici. Si
acestea sunt doar cateva din corpurile ceresti pe
care e posibil sa existe sau sa fi existat viata.
Concluzie
• La moment, însă, viața sub o formă oarecare
nu a fost depistată în Univers, în afara
Pământului (cu toate că, teoretic, nu poate fi
exclusă existența ei, deoarece Pământul
alcătuiește doar o mică parte din Univers, și
dacă viața a apărut pe această parte mică, de
ce nu ar putea exista pe părțile cu mult mai
numeroase?!).
Mulțumesc pentru atenție!

S-ar putea să vă placă și