(Anaxagoras, G. Buffon, S. Klaez, Ch. Lipman, M. Calvin, J. Hennessey,
R. Pichet, S. Arrhenius, P. Becquerel, F. Crick, L. Orgel etc.)
Chiorescu Maria BM31
Definiție • Potrivit acestei teorii, viața este eternă ca și materia. Ea este de natură extraterestră și a apărut o dată sau de mai multe ori în diferite părți ale galaxiei. Germenii vieții au fost transportați pe Pământ de către meteoriții pietroși (ipoteza litopanspermiei) sau de corpurile cerești dotate cu viață (ipoteza radiopanspermiei). • S. Arrhenius (1895–1927) afirma că în spațiul cosmic există viață pretutindeni. Aceasta se datorează presiunii razelor de lumină, care transportă germenii vieții de la alte corpuri cerești spre cele lipsite de viață, „fecundându-le”.
• O astfel de idee a aparut inca din
antichitate, formulata de Anaxagora, savant grec apoi de Hermann von Helmholtz, Fred Hoyle. Ipoteze de baza ale originii vietii Panspermia sustine doua versiuni a aparitiei vietii:
• Penspermia presupune ca viata s-a raspindit in univers prin
intermediul bacteriilor extrem de rezistente care calatoresc la bordul cometelor.
• Penspermia moleculara este de parerea ca ceea ce calatoreste
in spatiu nu sunt bacterii ci molecule organice complexe.
• Adeptii moderni ai panspermiei (numita, cu un termen mai
actual, exogeneza) considera ca viata a aparut pe Terra datorita unor forme precursoare transportate de meteoriti sau de praful cosmic Ipoteza panspermiei dirijate • Această ipoteză, elaborată de Crick și Orgel (1973, 1983), consideră că viața ar fi apărut de pe o altă planetă „mai veche”, care a beneficiat de condiții asemănătoare sau chiar mai bune pentru apariția ei. • În sprijinul acestei teorii, Francis Crick aduce două argumente: dacă viața ar avea originea pe Pământ, ar fi apărut în mod cert în mai multe locuri simultan; în acest caz ar fi greu de explicat caracterul uniform, cvasiuniversal al codului genetic și absența unor mecanisme precursoare lui ținând seama de ritmul general al evoluției, timpul scurs între formarea pământului și apariția cianobacteriilor este mult prea scurt pentru a explica apariția lor. Rezista oare bacteriile la conditiile extreme ale calatoriilor interplanetare?
• Conditii extreme de temperatura, radiatii cosmice, accelerare si sa
supravietuiasca extrem de mult pentru a ajunge la o alta planeta, nemaivorbind de intrarea in atmosfera. • Viata bacteriilor este cunoscuta ca fiind cea mai rezistenta. Spre exemplu savantii au reinviat bacterii care se aflau sub gheata arctica de 40 de mii de ani. • Si daca meteoritul care a adus viata pe pamint, a fost destul de mare , temperatura inalta care actioneaza asupra lui la intrarea in atmosfera, nu iar fi afectat nucleul. • Cercetarile recente arata ca viata a aparut rapid pe Pamant, curand (la cateva sute de milioane de ani) dupa formarea planetei (care ar fi avut loc acum cca. 4,5 miliarde de ani); or, spun adeptii panspermiei, e imposibil ca lucrurile sa fi mers atat de repede, sa se fi trecut de la materia inerta la materia vie intr-un timp atat de scurt, doar prin combinatii intamplatoare si selectie naturala. Mai plauzibil este ca Terra sa fi primit din spatiu ingredientele necesare, macar "semipreparate", sub forma unor molecule organice complexe. Dovezi • Dave Deamer, de la Universitatea din California, a analizat bucati dintr-un meteorit cazut in anul 1969 in apropierea localitatii Murchison din Australia. Savantul a anuntat ca meteoritul continea aminoacizi (substantele din care sunt alcatuite proteinele) si acizi grasi (componente principale ale membranelor celulare la organismele terestre (ADN)). • În meteoriții analizați (Orgueil, Kabe) au fost descoperite hidrocarburi, acizi aromatici, acizi grași, aminoacizi (17 la număr), hidrați de carbon (manoza, glucoza), compuși azotați ciclici (adenina, guanina). Savanții au demonstrat experimental rezistența sporilor de până la 0 absolut. S-a constatat că prin răcirea protoplasmei cu aer sau cu hidrogen lichid se evită fenomenul cristalizării, împiedicându-se astfel distrugerea structurii. În aceste condiții, viabilitatea protoplasmei se poate menține mii de ani. • NASA a anuntat in repetate randuri (1996, 1997, 1999, 2000, 2004…) ca ar fi descoperit urme fosile ale existentei unor microorganisme in roci provenite din spatiul cosmic, unele dintre acestea de pe Marte, ceea ce explica interesul enorm pe care Agentia Spatiala Americana il arata in ultima vreme Planetei Rosii. • Teoria Panspermiei a descoperit ceva timp in urma, dupa analiza meteoritului martian ALH 84001, bacterii fosilizate aparute cu milioane de ani in urma. Desi nu se poate afla concret daca aceste au fost acolo cind meteoritul s-a prabusit pe Pamint. Dupa informatiile culese trimise de NASA, pe Marte ar fi existat candva apa. Europa, unul dintre satelitii lui Jupiter, pare a fi constituit in buna parte din apa lichida. Titan, cel mai mare dintre satelitii lui Saturn, e bogat in compusi organici. Si acestea sunt doar cateva din corpurile ceresti pe care e posibil sa existe sau sa fi existat viata. Concluzie • La moment, însă, viața sub o formă oarecare nu a fost depistată în Univers, în afara Pământului (cu toate că, teoretic, nu poate fi exclusă existența ei, deoarece Pământul alcătuiește doar o mică parte din Univers, și dacă viața a apărut pe această parte mică, de ce nu ar putea exista pe părțile cu mult mai numeroase?!). Mulțumesc pentru atenție!