Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
msur ce nelegerea fenomenului a fost adncit, n timp ce discipline ale biologiei recent
aprute (ca genetica, biochimia, fiziologia, etologia i n special biologia molecular) au
furnizat puternice dovezi adiionale, care au confirmat primele concluzii. Cantitatea de
informaie despre istoria evoluionar stocat n ADN-ul vieuitoarelor este virtualmente
nelimitat, savanii fiind capabili s reconstruiasc orice detaliu al istoriei evoluionare a
vieii n msura n care investesc suficient timp i resurse de laborator. Biologii nu mai sunt
ns interesai s obin dovezi suplimentare care s sprijine faptul evoluiei, ci, mai
degrab, sunt preocupai a rspunde la ntrebarea "ce tip de cunotine pot fi obinute din
fiecare dintre sursele diverselor dovezi?".[1]
Teoria evoluiei prezint o explicaie tiinific a dualului fenomen
al diversitii i ordinii biologice. Ea explic variaia ordonat constatat de biologi ca fiind
produsul unor procese naturale care s-au repetat de numeroase ori n istoria vieii i care
continu s se manifeste i azi. Diversitatea formelor de via este marcat de o ordine
fundamental, un "motiv" (model), prin care speciile apropiat nrudite partajeaz ntre ele mai
multe trsturi comune dect o fac cu organismele mai distant nrudite. [2]
Evoluia, n sens biologic, poate fi descris ca procesul prin care speciile se schimb prin
transformri succesive pornind de la alte organisme i nu prin generare spontan sau
creaie divin. Ideea evoluiei s-a dezvoltat ncepnd cu secolul XIX.
Scopul teoriei evoluiei este de a explica originea speciilor, formarea lor pe parcursul timpului
prin evoluia dintr-un strmo comun. Aceast teorie a nceput prin a descrie evoluia ca un
aspect al existenei fiinelor vii (Lamarck i Darwin).
De-a lungul timpului, au existat mai multe teorii, mai mult sau mai putin tiinifice:
Creaionismul susine:
Teoria catastrofelor:
Lamarckismul:
mutaie genetic
selecie natural
izolare
recombinare
drift genetic.
n cursul secolului XX, noiunea de evoluie a fost extins n totalitatea universului, deci la
toate organismele, de la particulele subatomice la societatea uman de teologi i oameni de
tiin ca Pierre Teilhard de Chardin, Julian Huxley iJames Lovelock (teoria Gaia).