Lord Kelvin

William Thomson, numit Lord Kelvin (1824-

1907) a fost un inventator și fizician de origine britanică,
care a excelat în disciplina termodinamicii.

S-a născut la 26 iunie 1824 în Belfast, un oraș

din Irlanda de Nord. Familia sa era formată din scoțieni din
Ulster, descendenți ai unui grup de imigranți, care și-au
menținut religia presbiteriană. La vârsta de 6 ani a rămas
orfan de mamă, fiind astfel puternic influențat de tatăl său,
James Thomson, care inițial a muncit la fermă, urmând să
învețe ulterior aritmetica pe cont propriu, ajungând chiar să predea matematică la
Universitatea din Glasgow. Din acest motiv William a fost atașat emoțional de această
instituție de la o vârstă fragedă.

În 1852 s-a căsătorit cu domnișoara Margaret Crum, după ce fusese respins de trei ori de
Sabina Smith, prima sa dragoste. În același an, a ținut o serie de discuții în care a abordat
moartea termică a universului.

În 1870, soția sa, Margaret a decedat, iar în 1874 acesta s-a căsătorit cu Frances Anna
Blandy. Thomson nu a avut copii în nici una din căsnicii.

A fost membru al mai mult de o sută de societăți științifice, a condus Royal Society
of London (1890-1895) și a primit 21 de doctorate honoris causa. S-a remarcat ca
popularizator și profesor, deoarece a folosit frecvent un set de demonstrații experimentale noi
în timpul expozițiilor sale publice. Pentru asta a primit numeroase premii și distincții.

Celebrarea celor cinzeci de ani ai catedrei sale în 1896 a însemnat un important eveniment
social și științific, a cărui extindere a ajuns la nivel internațional, participând aproximativ
2500 de invitați din întreaga lume.

Lord Kelvin s-a dedicat studierii conservării energiei și a echivalenței dintre muncă
și căldură. De asemenea, el a determinat scara de temperatură absolută, cunoscută după
numele de ,,Kelvin”. Acesta este cunoscut datorită realizărilor sale și este considerat unul
dintre oamenii de știință care au colaborat cel mai mult cu modernizarea fizicii în secolul al
XIX- lea. S-a dedicat proiectării unei serii de invenții, care au influențat foarte mult
dezvoltarea telegrafiei, a reușit să calculeze zero absolut și a determinat a doua lege a
termodinamicii. Lui i se datorează scara de temperatură Kelvin, care constă într-o scară
naturală în care sunt notate diferitele ecuații ale termodinamicii.

Galvanometrul în oglindă este un instrument creat de Lord Kelvin, care permite calcularea și
detectarea unui curent electric. Poate fi definit ca un traductor analogic electromecanic, care
reușește să producă o deformare de rotație ca răspuns la curentul care curge prin bobina sa.
Acest dispozitiv a funcționat prin devierea unui fascicul de lumină, care a fost mărit de
curenți mici. Alternativ, devierea magneților în suspensie ar putea fi observată folosind un
microscop.

În 1851, Thomson a realizat un eseu intitulat ,,Teoria dinamică a căldurii”, care a fost
prezentat Societății Regale din Edinburgh. În acest text a fost stipulat principiul disipării
energiei, care este un pilon fundamental pentru a doua lege a termodinamicii.

Thomson avea două calități particulare: prima a constat în capacitatea sa de a

traduce rezultatele matematice și fizice aparent abstracte în viața de zi cu zi, iar a doua a fost
căutarea generalizărilor pentru teoreme, cu scopul de a realiza o înțelegere globală a
fenomenelor.

În general, se poate spune că Thomson a modificat legătura dintre fizică, societate și

industrie. Cele mai populare invenții ale sale sunt: galvanometrul în oglindă, busola
girostatică, înregistratorul sifonului și o serie de mașini de calculat.

Thomson a publicat până la 661 de lucrări, 25 de cărți și 70 de brevete.