LICEUL TEORETIC “NICOLAE IORGA”

Contributia lui William Thomson

la dezvoltarea
termodinamicii

Profesor coordonator: Elev:

Traian Anghel Draghici Lorena
Clasa a X-a C

BRAILA
2022

1
 Cuprins

 Biografie…………………………………………….3
 Termodinamica……………………………………...4
 Scara Kelvin si Efectul Thomson………………..….7
 Expresii……………………………………………...8
 Viata de familie si personala………………………..9
 Bibliografie…………………………………..…….10

2
 Biografie
S-a nascut pe 26 iunie in 1824 la Belfast. A fost pregatit in matematica de tatal
sau. În 1832, s-a mutat cu familia la Glasgow, unde Thomson s-a înscris la
universitate încă de la vârsta de 10 ani, după
care a studiat la universităţile din
Cambridge şi din Paris.
In 1846 a devenit profesor de filosofie
naturală la Glasgow, poziţie pe care a
deţinut-o pentru cinci decenii. A reuşit să
creeze la Glasgow primul laborator de fizică
din Marea Britanie.
A fost un pionier în multe domenii, în
special electromagnetism şi termodinamică.
A fost responsabil impreunA cu Faraday
pentru introducerea conceptului de câmp
electromagnetic. În termodinamică,
Thomson a asimilat şi a dezvoltat munca
pionierilor acestui domeniu, Nicolas Carnot
şi James Joule. Unul dintre cele mai importante rezultate ale muncii sale a fost
ideea unui zero absolut în temperatură ceea ce a dus la realizarea scalei care-i
poartă numele.
În întreaga sa activitate, scopul lui Thomson a fost utilizarea practică a ştiinţei.
A devenit faimos prin munca sa asupra telegrafiei submarine, o chestiune spinoasă
a acelor vremuri. William Thomson a fost angajat drept consilier pe probleme de
ştiinţă în ce priveşte dispunerea cablurilor telegrafice din Atlantic în anii 1857-
1858 şi 1865-1866, pentru care a primit titlul de Cavaler în 1866. Interesul său în
chestiunile marine l-a inspirat în crearea unui compas marin şi în inventarea unui
echipament pentru măsurători la adâncime. A fost inventatorul a numeroase
instrumente electrice, iar locuinţa sa din Glasgow a fost prima luminată electric.
A fost preşedinte al Societăţii Regale din 1890 până în 1895. În 1892, a fost
înnobilat tot de către regina Victoria, primind titlul de baron şi de la această dată
este cunoscut drept Lord Kelvin.

3
 Termodinamica
Pana in anul 1847, Thomson si-a castigat deja reputatia buna de om de stiinta
cand a participat la “Asociatia britanica pentru avansarea stiintei” intalnire anuala
in Oxford. Acolo l-a auzit pe James Prescott Joule facand inca o incercare
nereusita de a discredita teoria calorica a caldurii si a teoriei motor termic construit
pe ea de Sadi Carnot si Emile Clapeyron. Joule a sustinut convertibilitatea
reciproca a caldurii si munca mecanica si pentru echivalenta lor mecanica.
Thomson era intrigat, dar sceptic. Desi simtea ca rezultatele lui Joule au nevoie
de explicatii teoretice, el s-a retras intr-un angajament sim ai profund fata de scoala
Carnot-Clapeyron. El a prezis ca punctul de topire al ghetii trebuie sa scada cu
presiunea, astfel extinderea sa la inghet ar putea fi exploatata intr-un perpetuum
mobile. Confirmarea experimentala din laboratorul sau a contribuit mult la
consolidarea credintelor sale.

In anul 1848 a extins teoria Carnot-Clapeyron prin nemultumirea sa ca

termometrul cu gaz furnizat doar o definitie operationala de temperature. El a
propus o scara de temperature absoluta in care o unitate de caldura care coboara
dintr-un corp A la temperature T° din aceasta scara, la un corp B la temperature (T-
1)°, ar da acelasi effect mecanic, oricare ar fi numarut T. Oastefel de scara ar fi
destul de independenta de proprietatile fizice ale oricarei substante. Folosind o
astfel de “cascada”, Thomson a crezut ca ar fi atins un punct in care nu arm ai
putea fi transferata alta caldura (calorica) la punctul de zero absolut despre care
Guillaume Amontons speculase in 1702. “Reflectii asupra puterii motive a
caldurii”, publicat de Carnot in anul 1824 in limba franceza, a folosit -267° ca
estimare pentru temperature zero absoluta. Thomson folosit datele publicate de
Regnault la scara sa imptriva masuratorilor stabilite.

4
 In publicatia sa, Thomson a scris:
“Conversia caldurii (sau caloric) in effect mecanic este probabil imposibil, cu
sigranta nedescoperit”
Dar o nota de subsol a semnalat primele sale indoieli cu privier la teoria
calorica, referindu-se la cea a lui Joule. In mod surprinzator Thomson nu i-a trimis
lui joule o copie a lucrarii sale, dar cand Joule a citit-o, i-a scris lui Thomson la 6
octombrie, sunstinand ca studiile sale au demonstrate conversia caldurii in munca
sica planifica alte experimente. El a raspuns la 27 octombrie spunand ca si el isi
planifica propriile experimente si spera la o reconciliere- a celor doua pareri ale
lor.
Thomson a criticat publicatia originala a lui Carnot si a citit analiza sa la
Societatea Regala din Edinburgh in ianuarie 1849, convins ca teoria era solida.
Desi nu a mai efectuat experimente in urmatorii doi ani, a devenit foarte. In
februarie 1851 s-a asezat pentru a-si articula noua gandire. Nuera sigur cum sa si
incadreze teoria, astfel lucrarea a trecut prin mai multe proiecte inainte de a incerca
sa reconcilieze Carnot si Joule.In timpul rescrierii, el pare sa fi luat in considerare
idei care dau nastere la a doua blege a termodinamicii. In teoria lui Carnot,
calduraa pierduta era absolut pierduta, dar Thomson a sustinut ca este “pierdut in
fata omului iremediabil; dar nu pierdut in lumea materiala”.
In publicatia finala, Thomson s-a retras de la o plecare radicala si a declarat
“intreaga teorie a puterii mortice a caldurii se bazeaza pe doua propozitii, datorate
respectiv lui Joule si lui Carnot si Clausius”. Thomson a continuat sa afirme o
forma a celei de-a doua legi:
“Este imposibil, prin intermediul unei agentii metriale neintufletite, sa se
obtine effect mecanic din orice portiune de materie prin racirea ei sub temperature
celui mai rece dintre obiectele din jur.”
In lucrare, Thomson a sustinut teoria conform careia caldura era o forma de
miscare, dar a recunoscut ca a fost influentat doar de gandul lui Sir Humphry
Davy si experimentele lui Joule si Julius Robert von Mayer, sustinand ca
demonstratia experimentala a transformarii caldurii in munca a fost remarcabila.
Dup ace Joule a citit
ziarul, i-a scris lui Thomson
comentariile si intrebarile
sale. Asa a iceput

5
colaborarea dintre cei doi. Joule conducea experimentele, iar Thomson analiza
rezultatele sis sugerand altele. Aceasta colaborare a durat intre 11852 si 1856,
descoperirile sale incluzand Efect Joule-Thomson, numit si efectul Kelvin-Joule,
iar rezultatele publicate au contat la acceptarea generala a operei lui Joule si teoria
cinetica

Thomson a publicat peste 650 de lucrări științifice și a solicitat 70 de brevete

(nu toate au fost eliberate).
În ceea ce privește știința, Thomson a scris următoarele:
“ În știința fizică, un prim pas esențial în direcția învățării oricărui subiect este
găsirea principiilor de calcul numeric și a metodelor practicabile de măsurare a
unor calități legate de acesta. Spun adesea că atunci când poți măsura despre ceea
ce vorbești și exprima-l în cifre știi ceva despre asta; dar când nu o poți măsura,
când nu o poți exprima în cifre, cunoștințele tale sunt de un tip slab și
nesatisfăcător: poate fi începutul cunoașterii, dar abia, în gândurile tale, ai avansat
la stadiul de ştiinţă, oricare ar fi problema.”

Scara Kelvin si Efectul Thomson

Lui Thomson i se datorează scara de temperatură Kelvin, care constă intr-o
scară naturală în care sunt notate diferitele ecuații ale termodinamicii, împreună cu
unitatea de temperatură. Scara Kelvin este înregistrată în Sistemul Internațional de
Unități.

6
 În 1851, cercetătorul a descoperit efectul Thomson, care afirmă că o materie
supusă unui gradient termic poate schimba căldura cu exteriorul dacă este parcursă
de o intensitate a curentului electric.
În mod similar, un curent electric poate fi generat de acea materie care este supusă
unui gradient termic și parcurs de un val de căldură.

Expresii
Mai jos sunt câteva dintre cele mai faimoase citate ale lordului Kelvin:
 „Nu presupuneți că matematica este dură, acră și respingătoare pentru bunul
simț. Este pur și simplu idealizarea bunului simț ”.

7
  „Cred că cu cât știința este mai aprofundată, cu atât mai departe se
îndepărtează de orice concept care abordează ateismul”.
 „Când vă confruntați cu o dificultate, sunteți pe cale să faceți o
descoperire”.
 „Dacă cineva se gândește suficient de mult, știința îl va obliga să creadă în
Dumnezeu”.
 „Nu trebuie să spun că începutul și menținerea vieții pe pământ este absolut
și infinit dincolo de gama speculațiilor sonore din știința dinamică.”
 „A trăi cu prietenii este principiul esențial al fericirii”.
 „Nu am cea mai mică moleculă de credință în navigația aeriană care nu se
află într-un balon”.

Viata de familie si personala

Lordul Kelvin s-a căsătorit cu dragostea sa din copilărie, Margaret Crum, în
septembrie 1852. Din păcate, sănătatea ei s-a inrautatit pe perioada lunii lor de
miere și nu s-a mai recuperat. Ea a murit la 17 iunie 1870.

8
 Pe 24 iunie in anul 1874, Thompson s-a căsătorit cu Fanny Blandy, fiica lui
Charles R. Blandy. Avea 13 ani copilul său. Nu a avut copii din niciuna dintre
căsătoriile sale.
A prins o răceală în noiembrie 1907, iar starea lui s-a deteriorat foarte repede. A
murit la 17 decembrie 1907 la reședința sa scoțiană, Netherhall, în Largs, la 83 de
ani.
Muzeul Hunterului de la Universitatea din Glasgow găzduiește o expoziție
permanentă asupra lucrărilor sale. Nu numai că prezintă multe dintre lucrările sale
originale, dar și instrumentele și artefactele personale, inclusiv țeava lui de fumat.

Bibliografie
 https://www.agerpres.ro/documentare/2019/06/26/o-personalitate-pe-zi-fizicianul-
britanic-william-thomson--331943?
fbclid=IwAR392CM45QMcLpnHeU357Iw6yI_zcXQ0HUoKUHPH_kF6Knfz42XVvDf
SI4E

9
 https://wikicro.icu/wiki/william_thomson,_1st_baron_kelvin#Thermodynamics
 https://ro.warbletoncouncil.org/lord-kelvin-6516#menu-4
 https://ro.celeb-true.com/lord-kelvin-famous-physicist-mathematician-engineer-best-
known

10