Joule Prescott Joule

James Prescott Joule a fost un fizician englez autodidact i un fabricant de bere. A

devenit celebru datorit unei experiene celebre, destinat a determina echivalentul
mecanic al caloriei, efectuat n anul 1842. Prin aceast experien, Joule a verificat
principiul conservrii i transformrii energiei.

A enunat n 1841 legea transformrii energiei n conductoare, conform creia

energia disipat sub form de cldur la trecerea curentului electric printr-un
conductor este proporional cu rezistena conductorului, cu ptratul intensitii
curentului i cu timpul, E =RI2t. Aceast echivalare este cunoscut ca legea lui
Joule.

Este descoperitorul efectului magnetostrictiv, pe care l-a explicat n anul 1847.

A adus o contribuie important i n fizica molecular, stabilind c energia intern a

unui gaz depinde de temperatur i a calculat viteza moleculelor unui gaz, pentru
prima dat n fizic.

mpreun cu William Thomson, n 1852, a observat c micorarea temperaturii unui

gaz ce se destinde fr a efectua un lucru mecanic, numit efect Joule - Thomson.

Datorit importantului su rol din fizic, unitatea de msur a energiei a fost numit
n onoarea sa joule.

Biografi e
D Gean, Termodinamic chimic. Teoria echilibrului intre faze i chimic,
Editura Politehnica Press 200
James Prescott Joule s-a nascut pe data de 24 decembrie 1818. A fost unul din cei
mai mari fizicieni ai timpului sau fiind un englez autodidact si fabricant de bere.
Tatal sau, producator de bere, Benjamin Joule a trait intre anii 1748 si 1858. Dupa
casatoria cu Alice Prescott Joule, mama fizicianului, a dat nastere lui si fratelui sau
Benjamin.
James a invatat in casa familiei Broomhill, aaproape de Salford pana in anul
1834 cand a fost trimis cu fratele sau mai mare pentru a studia cu John Dalton la
Societatea literara si filozofica din Manchester. Cei doi au primit doar doi ani de
educatie in aritmetica si geometrie inainte ca Dalton sa fie fortat sa se retraga din
cauza unui accident vascular cerebral. Cu toate acestea, influenta lui a facut o
impresie de durata asa cum au facut si asociatii lui, chimistul William Henry si
inginerii Ewart Petru si Hodgkinson Eaton din Manchester.

Joule a fost ulterior, indrumat de John Davies. Fascinat de energie electrica,

el si fratele sau au experimentat oferindu-si socuri electrice reciproc dar si celor ce
serveau familiei.

Joule a devenit manager de fabrica de bere si a avut un rol active pana la vanzarea
afacerii in 1854. Stiinta a fost un hobby, dar a inceput curand sa investigheze
fezabilitatea inlocuirii motoarelor de fabrici de bere cu abur, cu motor electric nou
inventat. In 1838, primele sale lucrari stiintifice privind energia electrica au
contribuit la Analele de energie electrica, fondand revista stiintifica privind energia
electrica operata de catre colegul lui Davies, William Sturgeon.
A formulat legile proprii in 1840 si spera sa impresioneze Societatea Regala,
dar a constatat, nu pentru ultima data, ca el a fost perceput ca un diletant dintr-o
provincie simpla.

Cand William s-a mutat la Manchester in 1840, Joule si acesta au devenit nucleul
unui cerc de intelectuali ai orasului. Cei doi au impartit ideea ca stiinta si teologia
ar putea si ar trebui sa fie integrate. Joule a continuat sa profeseze la Sturgeon
Royal Victoria Galeria de stiinte practice.

A devenit celebru datorita unei experiente faimoase menita pentru a

determina echivalentul mechanic al caloriei, efectuata in anul 1842. Prin aceasta
experienta Joule a verificat principiul conservarii si transformarii energiei. Aceasta
lege este foarte importanta pentru stiinta actuala. Pe baza legilor conservarii si, in
particular, a legii conservarii si transformarii energiei, in stiinta se fac diferite
calcule ce prezic noi efecte si fenomene, apreciindu-se descoperirile de pe pozitii
materialistice.

Presupunandu-se o noua teorie sau proiectul unei noi instalatii , acestea nu

pot contrazice legea conservarii si tranformarii energiei deoarece aceasta serveste
drept argument convingator in favoarea lor. Joule era excelent experimentator
facand diverse cercetari. Astfel, cercetand legile degajarii de caldura din curentul
electric, el a inteles ca experientele cu surse galvanice a reactiilor chimie la
incalzirea conductorului si ce contributie adduce insusi curentul. Atunci a realizat
experienta, aplicand curentul de inductie, iar in felul acesta a fost descoperita legea
lui Joule.

In rezultatul numeroaselor experiente Joule ajunge la concluzia : caldura se

poate obtine cu ajutorul fortelor mecanice. Inlocuind rotirea manuala a bobinei prin
rotirea cu ajutorul unei greutati cazatoare. Joule a gasit in anul 1843 echivalentul
mechanic al caldurii. Ulterior el a determinat aceasta marime prin diferite metode.
Cea mai exacta valoare a echivanetului mechanic aflata de Joule este egala cu
427,4 kgm/ccal. Ea a fost obtinuta experimental prin incalzirea apei in calorimetru
cu ajutorul greutatilor cazatoare. Experientele lui Joule sunt simple ca ide, insa in
fiecare dintre ele poate fi gasita o oarecare subtilitate experimentala. De exemplu,
in ultima experienta despre care s-a vorbit, pentru a preintampina miscarea intregii
mase de apa spre peretii laterali ai calorimetrului au fost fixate in directie radiala
patru randuri de lamale: in scopul izolarii termice axul metallic este impartit in doua
parti printr-un cilindru de lemn.

A enuntat in 1841 legea transormarii energiei in cinductoare, conform careia

energia disipata sub forma de caldura la trecerea curentului electric printr-un
conductor este proportionala cu rezistenta conductorului, cu patratul intensitatii
curentului si cu timpul. Aceasta exhivalare este cunoscuta ca legea lui Joule.
El este descoperitorul efectului magnetostrictiv pe care l-a explicat in anul
1847. James Prescott Joule a adus o contributie importanta si in fizica moleculara,

stabilind ca energia interna a unui gaz depinde de temperature si a calculate viteza

moleculelor unui gaz, pentru prima data in fizica.

Impreuna cu William Thomson, in 1852 a observat miscorarea temperaturii

unui gaz ce se destined fara a efectua un lucru mecanic, numit effect JouleThomson. Datorita importantului sau rol din fizica, unitatea de masura a energiei a
fost numita in onoarea sa, Joule.

Joule a fost influentat de gandirea lui Franz Aepinus si a incercat sa explice

fenomenele de electricitate si magnetism, in termini de atomi, inconjurate de o
etera calorica in stare de vibratie. Cu toate acestea, interesul lui Joule a deviat de
la problema financiara la cat de mult lucru ar putea fi extras dintr-o anumita sursa,
conducandu-l sa speculeze cu privire la converitbilitatea de energie.
In 1843 a publicat rezultatele experimentelor care arata ca efectul de
incalzire pe care l-a cuantificat on anul 1841 a fost determinat de generarea de
caldura in conductor, si nu de transferal la o alta parte a echipamentului.

Aceasta a fost o provocare directa la teoria calorica, care sustinea ca,

caldura nu poate fi nici create nici distrusa. Teoria calorica a dominat in stiinta de
cand a fost introdusa de catre Antonie Lavoisier in 1783. Prestigiul lui Lavoisier si
succesul practice al teoriei calorice a motorului termic a lui Sadi Carnot de la 1824
au asigurat ca tanarul Joule care lucra afara, fie in mediul academic sau ca inginer,
avea un drum dificil inainte.

Sustinatorii teoriei calorice au subliniat usor simetria efectului SeebeckPeltier pentru a pretinde ca, caldura si curentul au fost convertibile, cel putin
aproximativ, printr-un process reversibil.

In 1847 s-a casatorit cu Amelia Grimes, alaturi de care a format o familie cu 3 copii,
Benjamin Arthur, Alice Amelia iar cel de-al treilea decedand odata cu mama sa in
1854.
Joule si-a dat ultima suflare pe data de 11 octombrie 1889 la resedinta din
Sale si este inmormantat in cimitirul Brooklands. Pe piatra funerara este scris un
citat din Evanghelia lui Ioan: Trebuie sa continui lucrarile celui care m-a trimis cat
timp este zi, cand vine noaptea nimeni nu poate lucra.