James Prescott Joule

Joule s-a născut la Manchester la 24 decembrie

1818. El era de profesie berar. Primele lucrări ale
lui Joule în fizică sunt legate de invenţia aparatelor
electromagnetice, care erau exemple elocvente de
transformare a forţelor fizice.

Joule era excelent experimentator. Cercetand

legile degajării de căldură din curentul electric, el
a înţeles că experienţele experienţele cu surse
galvanice nu-i vor permite să dea răspuns la
întrebarea, ce contribuţie aduce căldura
transferată a reacţiilor chimice la încălzirea
conductorului, şi ce contribuţie aduce însuşi
curentul.
James Prescott Joule

Atunci el realizează experienţa, aplic and

curentul de inducţie. Astfel a fost descoperită
legea lui Joule – Len z.

În rezultatul numeroaselor experienţe

Joule ajunge la concluzia: căldura se poate
obţine cu ajutorul forţelor mecanice. Înlocuind
rotirea manuală a bobinei prin rotirea cu
ajutorul greutăţii căzătoare. Joule a găsit în
anul 1843 echivalentul mecanic al căldurii.
Ulterior el a determinat această mărime prin
diferite metode. Cea mai exactă valoare a
echivalentului mecanic, aflată de Joule, este
egală cu 427,3Kgcm/ccal(aproximativ 97%)
James Prescott Joule
• Joule a adus o mare contribuţie în teoria
cinetică a gazelor, descoperind împreună cu
Thomson efectul schimbării temperaturii
gazului la dilatarea lui (Efectul Joule-
Thomson). La Joule căldura nu este substanţă,
ci mişcare a particulelor. Toate acestea au
contribuit la afirmarea şi recunoaşterea legii
conservării şi transformării energiei,
descoperirea căreia a fost un succes
remarcabil al ştiinţei în sec. XX.
• Joule a primit multe onoruri de la universităţi
şi comunităţi ştiinţifice dinîntreaga lume.
Lucrările sale au fost publicate în 1885 şi 1887
iar în 1889 moare
 A enunţat în 1841 legea transformării energiei în
conductoare conform căreia energia disipată sub formă
de căldură la trecerea curentului electric printr-un
conductor este proporţională cu rezistenţa conductorului,
cu pătratul intensităţii curentului şi cu timpul, E =RI2t.
Această echivalare este cunoscută ca legea lui Joule.
Este descoperitorul efectului magnetostrictiv, pe care l-a
explicat în anul 1847.
James Prescott Joule a adus o contribuţie importantă şi în
fizica moleculară, stabilind că energia internă a unui gaz
depinde de temperatură şi a calculat viteza moleculelor
unui gaz, pentru prima dată în fizică.
 
Datorită importantului său rol din fizică, unitatea de
măsură a energiei a fost numită în onoarea sa joule.
Este, de asemenea, autorul Legii lui Joule, cât si unul
dintre întemeietorii stiintei termodinamicii, pe atunci o
stiintã nouã, oferind bazele experimentale ale renumitei
Prime Legi a Termodinamicii.
 
 James Prescott Joule
• Joule (simbol: J) este unitatea de măsură
pentru energie în Sistemului Internațional, numită în
onoarea fizicianului James Prescott Joule(1818–1889).
• Un joule este egal cu lucrul mecanic efectuat de o forță
de un newton care își deplasează punctul de aplicație pe
o distanță de un metru pe direcția și în sensul forței.
• Joule-ul a fost definit inițial ca unitate de măsură pentru
lucrul mecanic și pentru energia mecanică, fiind însă
utilizat în prezent pentru măsurarea tuturor formelor de
transfer energetic și tuturor formelor de energie.
• Multiplii: Kj=10 la a 3 a jouli
Mj=10 la a 6a jouli
• Submultiplii: mJ=10 la -3 jouli
James Prescott Joule - Viziune

“Dupã cunoasterea si împlinirea voii Lui

Dumnezeu, urmãtorul meu tel este sã
cunosc câte ceva despre atributele Sale -
despre întelepciunea, puterea si
bunãtatea Sa - asa cum sunt ele arãtate
de lucrarea mâinilor Sale.”

“Este evident ca intalnirea cu

legile naturale nu este altceva decat
intalnirea cu mintea lui Dumnezeu
exprimata prin intermediul lor .“
William Thomson
Lord Kelvin
William Thomson
• William Thomson s-a nascut la 26 iunie 1824, la Belfast, in
Irlanda, in familia unui profesor de matematica. Pana la
varsta de zece ani, de educatia lui, s-a ocupat tatal sau. Cand
acesta a fost invitat in calitate de profesor la Universitatea
din Glasgow, l-a inscris pe talentatul baiat la universitate
• Avea abia 22 de ani cand s-a intors la Glasgow si a fost numit
profesor de fizica la Universitate. In continuare, a ramas
credincios fizicii tot restul vietii. Imediat ce si-a luat in primire
postul si-a amenajat un laborator propriu, din resursele sale
modeste, intr-o pivnita de vinuri parasita. Aici a inceput sa-si
faca experimentele stiintifice. Domeniul preocuparilor sale
era foarte vast: fizica, in special stiinta despre temperatura,
electricitate si magnetism.
William Thomson
• In anul 1848 a publicat prima lucrare despre termodinamica, in care a
stabilit pornind de la teoria caldurii a lui Carnot, scara absoluta a
temperaturilor. Doi ani mai tarziu a stabilit teoretic dependenta punctului
de topire de presiune, pe care o constatase anterior prin experimente.

• Kelvin (K) este unitatea de masura fundamentala a caldurii

termodinamice. A fost denumita astfel in cinstea fizicianului englez
William Thomson Kelvin.

• Definitie: Kelvin reprezinta a 273,16-a parte a diferentei de temperatura

dintre zero absolut si punctul de inghetare al apei, masurata pe scara
termodinamica a temperaturilor.

• Nota: Unitatea Kelvin se foloseste ca grad de temperatura pentru

exprimarea intervalelor sau diferentelor de temperatura.

• William Thomson Kelvin a murit in anul 1907, lasand in urma sa o usurare

a muncii oamenilor de stiinta care se ocupe cu temperatura si variatiile
acesteia. Datorita lui o multime de lucruri functioneaza mult mai bine
decat ar fi functionat fara ajutorul teoriilor sale. 
William Thomson
• Principiul al doilea al termodinamicii precizează condițiile în care
are loc transformarea energiei termice în energie mecanică. El
are un caracter calitativ, arată sensul în care se produc spontan
transformările, fără să se refere la cantitățile de energie
schimbate. El este o particularizare a principiului general al
schimburilor de energie, conform căruia transformările spontane
de energie se realizează de la potențialul mai înalt spre
potențialul mai scăzut.
Formularea lui W. Thomson
• Este imposibilă construirea unui perpetuum mobile de
speța a doua (adică a unei mașini termice care ar
transforma periodic, fără compensație căldura unui corp
oarecare în lucru mecanic). Cu alte cuvinte este imposibil
ca o mașină termică să funcționeze numai cu o singură
sursă termică. Din principiul al doilea al termodinamicii
rezultă că dacă lucrul mecanic se poate transforma
integral în căldură, inversul nu este posibil. Din această
cauză fenomenele naturale sunt ireversibile și decurg
într-un singur sens
 EFECTUL JOULE
• Efectul Joule (efectul
electrocaloric/efectul electrotermic)
reprezinta fenomenul fizic de incalzire a
corpurilor, la trecerea curentului
electric prin ele.
Consecinte daunatoare sunt:
• incalzirea oricarui conductor parcurs de
curent: masinile electrice se incalzesc
foarte rapid si suprafetele necesita sa
fie marite in dimensiune pentru a
rezista la trecerea curentului;
• in transportul energiei electrice prin
stalpii de inalta tensiune, efectul Joule
duce la pierderi de energie electrica;
 EFECTUL JOULE
• Majoritatea aplicatiilor efectului Joule se
refera la aparate de uz casnic: resoul ,fierul
de calcat, radiatoarele, fierbatorul electric,
 masina de spalat, uscatorul de par,
 bricheta de la automobile si unele
instrumente de masura a temperaturii.Toate
aceste aparate functioneaza in urma
aparitiei efectului Joule, după un principiu
relativ simplu: la trecerea curentului, in
interiorul fiecarui aparat exista un
conductor prin care trece curentul electric.
Datorita efectului Joule apare cresterea de
temperatura, pe care fiecare aparat o
foloseste cu un anumit scop.
James Prescott Joule
 Efectul Joule-Thomson

Constă în variația temperaturii unui gaz real

la scăderea adiabatică a presiunii prin
traversarea unui orificiu îngust sau a unui
perete poros.
Când coeficientul de dilatație al gazului real
e mai mare decât al gazelor perfecte, are loc
scăderea temperaturii gazului; în caz contrar se
produce o creștere a temperaturii gazului.Acest
efect este utilizat în tehnică pentru obținerea
temperaturilor foarte joase și pentru lichefierea
gazelor prin procedeul Linde.
 Efectul Joule-Thomson

Procedeul Linde este o metodă de

lichefiere a gazelor bazat pe răcirea
acestora prin destindere adiabatică
(efectul Joule-Thomson). Numele
provine de la cel al inginerului
german Carl von Linde care a
descoperit această metodă.