TERMODINAMICA

PROIECT FIZICA ISTRATE NICOLETA

 🤔🤔🤔🤔

Termodinamica se ocupă cu studiul macroscopic al fenomenelor, de orice natură, în care are loc un
transfer de energie sub forma de căldură și lucru mecanic. Numele este derivat din limba greacă
(θέρμη therme = căldură, δύναμις dynamis = forță) și a fost creat de lordul Kelvin, care a formulat și
prima definiție a termodinamicii. În germană termodinamica mai poartă și numele de Wärmelehre
(teoria căldurii), creat de Rudolf Clausius în lucrările sale despre teoria mecanică a căldurii.
• O abordare alternativă a fenomenelor termodinamice o reprezintă mecanica statistică. Pornind de
la structura microscopică (molecule și atomi), luând în considerare interacțiunile (forțele) dintre
aceste componente și folosind metode statistice (aplicabile sistemelor alcătuite dintr-un număr
foarte mare de componente), mecanica statistică poate, prin intermediul unor calcule laborioase, să
deducă rezultatele obținute de termodinamică pe cale fenomenologică.Termodinamica reprezintă
în zilele noastre una din cele mai bine structurate logic ramuri ale fizicii.
 🤓🤓🤓🤓🤓

• Pentru orice disciplină a fizicii, obiectul de studiu este un sistem. În contextul

termodinamicii acesta va fi un sistem termodinamic: o porțiune finită, precis
delimitată, din realitatea materială, care poate include atât substanță cât și
radiație. Delimitarea conceptuală a unui sistem de lumea înconjurătoare nu
exclude, ci în general presupune, interacțiunea acestor două elemente; în cazul
termodinamicii, această interacțiune se manifestă sub forma de fenomene
termice și mecanice.
• O stare în care proprietățile sistemului (termodinamic) nu variază în timp se
numește stare de echilibru .
 PRINCIPIUL 1 AL TERMODINAMICII

• Principiul întâi al termodinamicii constituie o particularizare a legii conservării

energiei la procesele în care intervine mișcarea termică a materiei, adică
mișcarea dezordonată a unui număr mare de particule (atomi, molecule etc.).
• Primul principiu al termodinamicii a fost o formă precursoare legii conservării
energiei la procesele în care intervine mișcarea termică a materiei. Acest
principiu a fost enunțat pentru prima dată de către Robert Mayer în 1842. La
baza enunțului său a stat observația experimentală că lucrul mecanic se poate
transforma în căldură și invers.
 🧐

• Transformări ale lucrului mecanic în căldură se întâlnesc în toate fenomenele

de frecare între corpuri, la comprimarea și dilatarea gazelor, la transformarea
lucrului mecanic în energie electrică și apoi în căldură prin efect Joule etc.
Transformarea directă a căldurii în lucru mecanic se realizează prin intermediul
mașinilor termice. Dacă se consideră un sistem adiabatic, adică între sistem și
mediul înconjurător să nu aibă loc schimb de căldură, atunci starea unui astfel
de sistem se poate schimba prin efectuarea unui lucru mecanic asupra sa de
către mediul înconjurător și invers.
 🧐🤔

În cadrul calculelor se face următoarea convenție: căldura este pozitivă dacă este
primită de sistem din exterior și negativă dacă este cedată de sistem exteriorului; lucrul
mecanic este pozitiv dacă este efectuat de sistem asupra exteriorului și negativ dacă
este efectuat de exterior asupra sistemului. Această convenție este, ca orice convenție,
arbitrară și la locul ei poate fi aleasă o alta. Forma descrisă permite ca la mașinile
termice motoare mărimile care definesc randamentul termic să aibă valori pozitive.
• O consecință a primului principiu este aceea că este imposibil să funcționeze un
perpetuum mobile de speța întâi (prin perpetuum mobile de speța întâi se înțelege un
sistem termodinamic capabil să furnizeze lucru mecanic exteriorului fără a primi o
energie echivalentă sub formă de căldură din exterior).
 📚📙📘📗📚

Nu se poate realiza o mașină termică care să producă lucru mecanic fără a consuma o cantitate
echivalentă de căldură. O astfel de mașină care ar produce lucru mecanic continuu fără să consume
căldură în cantitate echivalentă a primit numele de perpetuum mobile de ordinul I (sau de speța I).
Perpetuum mobile de speța I este imposibil.
Căldura se poate transforma în lucru mecanic sau poate fi obținută prin transformarea lucrului
mecanic întotdeauna cu respectarea raportului de echivalență: 1 Kcal = 427 Kgfm.
Nu se poate realiza o mașină care să producă energie de o anumită formă fără a consuma o cantitate
echivalentă de energie de o altă formă. Acest enunt afirmă de fapt imposibilitatea creării energiei.
• Nu se poate realiza o mașină care să consume energie fără a ceda în exterior o cantitate echivalentă
de altă formă de energie. Acest enunț afirmă imposibilitatea distrugerii sau dispariției energiei.
 🤔🤓
🧐🤓

• Se numește capacitate termică C a unui sistem într-un anumit proces considerat

și la o anumită temperatură căldura necesară pentru a ridica cu un grad
temperatura sistemului, fără schimbarea stării de agregare.
• Capacitatea termică raportată la unitatea de masă dintr-o substanță omogenă se
numește capacitate termică masică, iar cea raportată la unitatea de volum
capacitate termică volumică. Vechea denumire de căldură specifică este
ambiguă și nerecomandată.
• Capacitatea termică kilomolară, folosită mai ales la gaze, reprezintă capacitatea
termică a unui kilomol de gaz și se măsoară în J/(kmol K).
 😀😃😃

Deoarece cantitatea de căldură nu este o funcție de stare, valoarea capacității

termice va depinde felul transformărilor prin care trece sistemul.

• În fizică cele mai folosite sunt căldurile molare la volum constant (Cv) și la
presiune constantă (Cp) care se definesc prin cantitatea de căldură necesară
încălzirii cu un grad a unui mol de gaz când se menține constant volumul,
respectiv presiunea.
 🚗 MASINI TERMICE 🚗

O mașină termică este o mașină de forță în care se produc transformări termodinamice ale unui
agent termic.[1]
• Mașinile termice pot fi:[1]
• Mașini termice generatoare, care transformă energia mecanică a unor corpuri solide în energie
internă a unui agent termic. Exemplu de mașină termică generatoare este un compresor de
gaze.
• Mașini termice motoare, cunoscute și sub denumirea de motoare termice, care transformă
energie internă a unui agent termic în energia mecanică a unor corpuri solide. Exemplu de
mașină termică motoare este un motor cu ardere internă.
• Mașinile termice cu gaze se pot grupa în trei categorii: motoare cu piston, turbine cu gaze și
motoare cu reacțiune.
 🧐 TERMODINAMICA IN VIATA REALA🧐

• O scurtă poveste despre termodinamică, complexitate, societate, economie şi colaps.

• Principiile termodinamicii ne spun că într-un sistem închis entropia creşte (ordinea scade). Pământul nu
este un sistem închis, primeşte o imensă cantitate de energie de la Soare. Această energie a permis
emergenţa vieţii, a naturii, a omului. Poza de mai jos ne spune câtă energie consumăm pe secundă, pe
gram pentru a menţine lucrurile în mişcare aşa cum sunt.
• Pentru a păstra entropia jos (a păstra ordinea) este nevoie de energie sau informaţie. Nu dezvolt subiectul
dar ştim toţi că lucrurile se degradează dacă nu sunt întreţinute şi că ştiinţa (informaţia) ne face mai
eficienţi, pentru a păstra lucrurile în ordine avem nevoie de mai puţină energie folosită mai eficient prin
transmiterea informaţiei.
• Cum producţia de energi este constantă cam din 2006 păstrarea complexităţii societăţii s-a făcut în ultima
vreme prin creşterea accesului la informaţie. Explozia mijloacelor mobile, viteza de transmitere, a făcut
ca entropia să nu crească. Dar, aici intră un factor psihologic în joc, populaţia nu mai poate discerne între
informaţia de valoare şi cea fără valoare. Să exemplificăm.
•
 🧐 SĂ NE INFORMAM🧐

Moartea lui Steve Jobs a avut o mediatizare imensă, ideea că ar fi posibilă depăşirea vitezei luminii a stârnit nişte
discuţii între nişte ciudaţi. Posibilitatea depăşirii vitezei luminii pur şi simplu atacă un subiect precum cauzalitatea,
chiar bazele gândirii logice. Pentru media mainstream e un subiect minor. Ca şi pentru majoritatea populaţiei. Deşi
avem acces la o fenomenală cantitate de informaţie nu avem capacitatea de a discerne informaţia semnificativă de
„zgomotul informaţional”.

Legile termodinamicii ne spun că echilibrul unui sistem este atins atunci când orice stare a sistemului are aceeaşi
probabilitate, când entropia e maximă. Diversitatea presupune consum de energie. Dezvoltarea agriculturii s-a bazat
pe energia înglobată în cereale, a condus la scris, structuri ierarhice ale societăţii, o creştere a complexităţii faţă de
societatea de culegători – vânători.

• Toate societăţile care s-au prăbuşit (Ur, Imperiul Roman de Vest, Maya, Insula Paştelui, etc.) şi despre care
discută Tainter erau bazate pe energia solară stocată în plante.
 🧐

După cel de-al doilea război mondial s-a trecut la o societate bazată pe energie
electrică, a apărut televiziunea, accesul la informaţie a devenit şi mai facil.
Societatea s-a complicat şi stratificat încă o dată. Au apărut factorii care depăşesc
statele naţionale, UE e un exemplu, multinaţionalele, etc. Peste toate a apărut
Internetul. Lumea a devenit un sat mare. Consumul de energie pe persoană nu a
mai crescut din 1979.
• Cam aici suntem. Ca să menţinem societatea complexă în care trăim avem
nevoie de cantităţi enorme de energie şi de creşterea informaţiei disponibile
precum şi accesul facil la acestea.
 🧐 FINALUL🧐

MULȚUMESC PENTRU ATENTIE !🤗🤗🤗