Noutiuni

funadamentale de
termodinamica
Allam Rebecca
Elemente de baza ale termodinamicii

• Termodinamica se ocupă cu studiul macroscopic al fenomenelor, de

orice natură, în care are loc un transfer de energie sub forma de
caldura și lucru mecanic.
• Termodinamica reprezintă în zilele noastre una din cele mai bine
structurate logic ramuri ale fizicii.
•  Baza teoretică a termodinamicii o constituie un număr restrâns de
principii, care sunt generalizari și abstractizari ale unor fapte
experimentale.
Ecuatia termica de stare
• Starea de echilibru termodinamic este acea stare in care proprietatile
sistemului nu se modifica in timp. In consecinta, parametrii
termodinamicii care caracterizeaza sistemul (presiune, volum,
temperatura) raman constanti in timp.
• Starea de echilibru termodinamic implica trei tipuri de echilibru :
termic (temperatura are aceiasi valoare in intreg sistemul),mecanic (nu
exista o forte neta) si chimic (absenta reactiilor chimice).
• Intre parametrii termodinamici care caracterizeaza starea de echilibru
exista o relatie care se numeste ecuatia termica de stare a sitemului :
                                        f(p,V,T,m) =0
Lucrul mecanic:

• Lucrul mecanic este o mărime fizica definită ca produsul dintre

componenta fortei care acționează asupra unui corp în
direcția deplasarii punctului ei de aplicație și
mărimea drumului parcurs.
• E o mărime ce caracterizează schimbarea stării dinamice a
sistemului.Analitic, lucrul mecanic elementar efectuat pentru un drum
infinitezimal se definește ca produsul scalar al forței și deplasării
(drumului infinitezimal).

             Lucrul mecanic al unei forțe necoliniare cu deplasarea:

Primul principiu al
termodinamicii:
• căldura transmisa unui sistem se transformă în variația
energiei interne plus lucrul mecanic efectuat (Joule).

• Caloria: unitate de măsură tolerată pentru caldură egalâ

cu cantitatea de căldura necesară încălzirii unui gram
de apă cu 1*C 1 cal = 4,1868 J

James Joule fizician englez (1818-1889):

Transformarea izoterma:

• O transformare termodinamică este o succesiune de stări prin care

trece un sistem termodinamic când parametrii săi variază de la valorile
din starea inițială la cele din starea finală.
• Transformarea izotermă, (Legea Boyle-Mariotte), care se petrece la 
temperatură constantă;
• O transformare izotermă are loc la temperatură constantă. Un exemplu
de astfel de transformare apare într-un cilindru închis în contact termic
perfect cu mediul ambiant. Lucrul mecanic produs de piston este
obținut din căldură, care este primită din mediul ambiant, temperatura
rămânând constantă. Oricare dintre perechile de parametri conjugați p-
V sau T-s sunt semnificative.
Transformarea izobara:

• Transformarea izobară, (Legea Gay-Lussac), care se petrece la 

presiune constantă;

• O transformare izobară are loc la presiune constantă. Un exemplu de

astfel de transformare apare într-un cilindru închis (sistem
termodinamic izolat) în care pistonul se mișcă, însă presiunea din
cilindru rămâne constantă, de exemplu presiunea atmosferică.
Perechea de parametri conjugați semnificativă este p-V.
 • Transformarea izocoră sau (
Legea lui Charles), care se petrece la
volum constant;

• O transformare izocoră are loc la volum

constant. O consecință este că lucrul
mecanic exterior este nul. Căldura
schimbată într-un astfel de proces este
transformată în întregime în variația de
energie internă a sistemului,
materializată prin variația presiunii și
temperaturii sistemului. Un exemplu de
Transformarea astfel de sistem este un vas închis
încălzit. Perechea de 
izocora: parametri conjugați semnificativă
este T-s.
 Transformarea adiabatica:

•    Transformarea adiabatică, care se petrece fără schimb de căldură cu mediul

ambiant;
• O transformare adiabatică are loc fără schimb de căldură cu mediul ambiant. Un
exemplu de astfel de transformare apare într-un cilindru închis izolat din punct de
vedere termic cu mediul ambiant. Lucrul mecanic produs de piston este obținut
din energia internă a sistemului. Oricare dintre perechile de parametri conjugați p-
V sau T-s sunt semnificative.
Transformarea politropa:

• Transformarea politropa care se petrece cu exponent politropic

constant;

• Transformarea politropică apare când exponentul politropic (vezi mai

jos legea de transformare) este constant și este o generalizare a
transformărilor prezentate mai sus. Un exemplu de astfel de
transformare apare într-un cilindru închis, dar care poate schimba cu
mediul ambiant atât lucru mecanic, cât și căldură. Lucrul mecanic
produs de piston este obținut atât din căldura provenită din mediul
ambiant, cât și din energia internă a sistemului. Oricare dintre perechile
de parametri conjugați p-V sau T-s sunt semnificative.
• O transformare liniară (numită și operator
liniar) este o functie care formalizează o relație
dintre două spatii vectoriale, ce conservă
operațiile de adunare și inmultire cu un scalar.

Transformarea liniara:
Principiul al doilea al termodinamicii:
• Principiul al doilea al termodinamicii precizează condițiile în care are
loc transformarea energiei termice în energie mecanică.El este o
particularizare a principiului general al schimburilor de energie, conform
căruia transformările spontane de energie se realizează de la potențialul
mai înalt spre potențialul mai scăzut.

• Acest principiu a fost formulat în multe moduri. Prima formulare îi

aparține lui Sadi Carnot, care în 1824 arăta că există o margine superioară
a eficienței conversie căldurii în energie mecanică într-un motor termic,
care implică folosirea unui ciclu termodinamic al unui fluid de lucru.
Ulterior acest principiu a fost formulat prin alte variante care aduc unele
clarificări conceptelor folosite de Carnot de către Clausius și Kelvin.
• Dacă principiul întâi al termodinamicii a fost un
precursor al legii conservării energiei în
domeniu proceselor termice, cel de al doilea
principiu al termodinamicii a fost formulat ca
o lege specifică proceselor termice.

• Se spune că un proces de trecere dintr-o stare

Procese
inițială 1 într-o stare finală 2 este reversibil,
dacă este posibilă revenirea în starea
reversibile și
inițială 1 astfel încât la această stare a sistemului
considerat și starea sistemelor înconjurătoare să
ireversibile
fie identică cu starea lor inițială. Dacă la
revenirea sistemului considerat în starea
inițială 1, starea sistemelor înconjurătoare diferă
de starea lor inițială, atunci procesul este
ireversibil.
Bibliografie: https://ro.wikipedia.org/wiki/Termodinamică

https://web.theory.nipne.ro/files/Registered/ddelion/2-Termodinami
ca.pdf

https://ro.wikipedia.org/wiki/Lucru_mecanic

https://ro.wikipedia.org/wiki/Transformare_liniară

https://ro.wikipedia.org/wiki/Principiul_al_doilea_al_termodinamici
i
Multumesc pentru atentia acordata!