edicale

Curs 1
Introducere in Microbiologie. Istoricul Microbiologiei medicale.
Clasificarea micoorganismelor Monica

Microbiologia este o parte a biologiei care studiaza caracterele generale ale

microorganismelor. respectiv. foma. structura si fiziologia acestora.
Microblologia medicala umana studiaza microorganismele
patogene pentru om. Victoria Badea
implicit descifrarea mecanismelor de aparare
umana

Istoricul Microbiologlel medicale

Cateva repere privind dezvoltarea Microbiologiei: Brinzea Luca
-1673-Leewenchock descrie pentni prima data bacterile la cel mnai simplu
microscop
-1861-Senmmelweiss intuieste cauza febrei puerperale si numeste agentul
etiologic
partienie cadanerice
-1878-Sedillot fomuleaza si emite temieul de microb
-1900-Pasteur demonstreaza si sustine necesitatea sterilizarii
instrumentarului medical:
prin inactivaresiatenuare obtine primml vaccin antirabic si antiantrax
 Sign In

Istoricul Microbioogielmediealendowaway from theshared Export PDF Files

Cateva repere privind dezvoltarea Microbiologiei:

0g -1673-Leewenchock descrie pentru prima data bacterile la cel mai simphu microscop
-1861-Semmelweiss intuieste cauza febrei puerperale si mumeste agentul etiologic
particule cadaverice
-1878-Sedillot fomuleaza si emite termenul de nicrob Monica

-1900-Pasteur demonstreaza si sustine necesitatea sterilizari instrumentanului medical:

prin inactivare si atenuare obtine primul vaccin antirabic si antiantrax

-Koch descopera si 1zoleaza bacilul care ii poarta numele
utilitatea lor
-Lister chinug englez aplica regulile pasteuriene ala asepsiei si demonstreza Victoria Badea
prin scaderea mortalitatii

-1929-Fleming descopera Penicilina

-1940-microorganismele sunt studiate genetic

Watson i Cricka structurii acizilor nucleici

-1950 a fost anul descrierii de c tre Brinzea Luca
fost puse de Victor Babes si lon Cantacuzino.
Lanoi in tara bazele Microbiologiei au

Primul pas in cunoa_terea vinisurilor 1-a constituit descrierea bolilor virale fr s

Vanola, boalà viralã a fost descriså înc din China antic
lise cunoasc agentul etiologic.
inanul 2500 i.en
viralâ numit popular turbare.
Anstotel _si Celsus descru rabia, infectie
File Edit View Window
Help Remainin9 Meeting ime 07827

L Bookmarks

uIstoriculMicrobiolag
eimedicale

Clasiflcarea micoorganismelor
Clasificarea lumii vii in fumctie de nivelul de organizare si dezvoltare:
Micioorganisne simple-cu organizare acelulara. contin doar acid ucleic inconjurat
de stnucturi de protectic, se multiplica oarazitand celula in care patrund-VIRUSURI
Microorganisme cu orgauizare celulara simpla. primitiva. BACTERIILE-cuprinse
in regnul Procaryote
Microorganisme complexe. Cu organizare superioara, regnul Eucariote
asemanatoare plautelor si animalelor care cuprind protozoare-regnul Protista si
ciuperci reunite im regnul Fungi.
Exista diferente mari intre celulele procariote si eucariote privind ucleul. citoplasma si
peretele celular, dupa cum urmeaza:
Celule procaryote Celule eucariote
nucleu n singur cromozo-1 molecula dublu de
set cromozomi
de ADN crcular. bine delimitat de fara membrana nucleara
membrana ucleara

replicare simpla-semiconservativa diviziune-mitoza

 Monica Nita Andrei-Vla... Jipa Gabriel

Monica Victoria Badea | Anitoaiei Gratiela Pop Andreea Valentina NitaAndrei-Vladut Jipa Gabriel

Cun 110 pdf Adobe Reader

e Tdt View Window Help Less than 1 minute
Tools Sign Comment
Sign In

Rookmarks peretele celular. dupa eunm rneaa Export POF Files

Create PDF Files
Celule procaryote Celule eucariote
Adobe PDF Pack
1storiculMicrobiologi
eimedicale nucleu n singur cromozom-I molecula set dublu de cromozomi Convert files to POF and easily combine
them with ofher fle types witha paid
Kubscription
de ADN circular. bine delinutat de fara membrana nucleara
Select File to Corvert to PDF

membrana nucleara

replicare simpla-semiconservativa diviziune-mitoza

Select File

Send Files

Citoplasma gel pemenent, nbozomi 70 s. sol-gel, ribozomi 80 S.

organite absente organite prezente,
absenti curenti

intracitoplasmatici prezenti curenti

intracitoplasmatici

Peretele

Celular peptidoglican nu contin peptidoglican

 OnCa
Victorla Badea
Curs2tD pot- Adobe Reader PopAndreea Valentina Tofan Gabriela
ile tdit View Window Hel

Bookm.arks Touls Sg Com

E ve this vrindow away.fromt

Clasificareairusurilor
Pånainanul1950secun
ogteauputinedetalid
Virusologie. Conceptul de virus. Morfologie si fiziologie virala.
Sp
Genomulviral Clasificarea virusurilor
Viropexiaestepátrun Pan in anul 1950 se
cuno_teau puine detalii
deresimplävirusunlor despre virusuri, iar
simpl
tipul de boal
clasificarea lor respecta
LDecapsidarea infecioas produs, afinitatea lor pentru anumite tesutuiri
erau clasificate in:
Vinusuri respiratorii
Vinusuri ale aparatului digestiv
Virusuri ale SNC:
Viusuri hepatitice, etc.

In prezent,clasifica dupa tipul de acid nucleic,

se
astfel:
Vinusuri ADN-POxviidae, Herpesviridae, Adenoviridae,
Virusuri Hepadnaviridae
ARN-Paranyxoviridae, Orthomyxoviridae, Rhabdoviridae
Dimenslunea, morfologla _i structura virusurilor
Virusurile sunt
microorganisme de dimensiuni extrem de mici. masurabile
nanometri in
(lnm=10Pm), cu materialul genetic alctuit dintr-un
ARN. singur acid nucleic, ADN
sau
Dimensiunile extrem de mici (18 nm-300 nm) fac viusurile
neobservabile la

14C Cloudy @ l 12248

 Monica
Zo Monica
Victoria Badea PopAndreea Valentina
TofanGabriela
Cus 21D pdf-Adobe Reader
File Edit View Window
Hel

Tols S
Bookmarks

Viusuri ARN dasna Rabdoviridae

Clasificareavirusurilor Dimenslunea, morfologla _l structura virusurllor
LPanainanul1950secun
o_teauputinedetalid Virusurile microorganisme de. dimensiuni extrem de mici, másurabile in
sunt
esp
Genomulviral nanometri (lnm=10'm). cu materialul genetic alctuit dintr-un singur acid nucleic, ADN
Viropexiaestepatrun
deresimplavirusurilor sau ARN. Dimensiunile extrem de mici (18 nm-300 nm) fac vinusurile neobservabile la
simpl
-TLDecapsidarea mieroscopul optic, cu mici exceptii constând in virusurile de 300 nm diametnu
Instrumentul optic folosit pentru deserierea acestora fost mieroscopul
a
electronic
Altä caracteristic a acestor mici inamici infecio_i ai omulpi este absenta structunlor
sintezei proteinelor necesare vieii i
necesare ca umare, relatia de parazitism absolut al
altor celule vii. In conchuzie, vin1surile sunt lipsite de doua atribute ale materiei
vii
respectiv, fluxul de energie si fluxul de materie, avand in schimb
pe cel de-al
treilea-fuuxul de informatie, vin1surile sau putut pozitiona ca fiind cele mai simpleforme
de organizare a materiei vi. Revolutia tehnologica permis identificarea trei categorii de
a

agenti cu organizare mai simpla, agenti subvirali eu importanta deosebita pentru

potentialul lor de patogenitate pentru om. Acestia sunt:
-viroizi-molecule de ARN circular lipsiti de capsida si anvelopa-implicati in boli
transmisibile la plante:

14C Cloudy A 4e
File Edit View Window He A

ols Sign Com

Bookmarks
nanometri (lm=10'm). cu materialul genetic alctuit dintr-un singur acid nucleic, ADN
sau ARN. Dimensiunile extrem de mici (18 m-300 nm) fac vinusurile neobservabile la
Clasificareavirusurilor
BPaninanul1950secun mieroscopul optic, cu mici exceptii constând în virusurile de 300 nm diametru
o_teauputnedetalid
esp
Instnumentul optic folosit pentru descrierea acestora a fost microscbpul electronic.
-Genomulviral
Viropexiaestepätrun Alt caracteristic mici inamici ai omului este
deresimplävirusurilor
a acestor infecio_i absena structurilor
simpl
B ILDecapsidarea necesare sintezei protenelor necesare vieii i ca urmare, relatia de parazitism absolut al
altor celule vii. In coneluzie. vinusurile sunt lipsite de doua atribute ale materiei vii.
Tespectiv, fuxul de energie si fluxul de materie, avand in schimb pe cel de-al
treilea-fluxul de informatie, vinusurile sau putut pozitiona ca find cele mai simple fome
de organizare a materiei vii. Revolutia tehnologica a permis identificare a trei categorii de
agenti cu organizare mai simpla, agenti subvirali, cu importanta deosebita pentru
potentialul lor de patogenitate pentru om. Acestia sunt:

-viroizii-molecule de ARN cireular lipsiti de capsida si anvelopa-implicati in boli

transmisibile la plante:

-transpozomii-elemente genetice mobile capabile sa isi modifice pozitia in genomul

celular
File Edt Vee Window Hel

LBookmarks
treilea-fluIxT nfamoto wan co n 0tona ca find cele mai sunple torie
emove thin window avwayfrom.thochars
de organzale w ucc co cmeogcowpemis Identilicare a tret categoru de
Clasificareavinusurilor
PPandinanul1950secuni agenti cu organizare simpla, agenti subvirali, cu importanta deosebita pentru
mai
ogteauputinedetalid
esp potentialul lor de patogenitate pentni om. Acestia sunt
Genomulviral -viroizi-molecule de ARN circular lipsiti de capsida si anvelopa-implicati in boi
Viropexiaestepätrun
deresinplávirusurilor transmisibile la plante:
simpl

L.Decapsidarea -transpozomii-elemente genetice mobile capabile sa isi modifice pozitia in genoml

celular

prionii- filamente de protene nfectioase cu mecaniSn de replicare imca necunoscut, dat

fiind faptul ca sunt lipsiti de genom. au fost depistate in creer atat la om ( boala

14'CCloudy @ A40 1252

soana31
1950secun
nedetaliid

ral
stepätrun
ivirusurilor
larea

-pIionil-filamente de proteine infectioase cu mecanism de replicare inca necunoscut, dat

fiind faptul ca sunt lipsiti de
genom: au fost depistate in creer atat la om ( boala
Creutzfeld-Jacob) cat si la animale.

Structura virusurilor

Structurile obligatorii ale virusurilor sunt materialul genetic inclus în genomul

viral _i capsida, care reprezint invel1_ul proteic protector al virusului.
Facultativ, virusurile mai pot avea un invel1_ cu structur complex denumit peplos
aceste virusuri find denumite virusurl complexe
Denumirea de capsid deriv din cuvantul grecese kapsa (cutie), iar aceea de

peplos este echivalentulnumeluimanta din aceea_i limb

14C Cloudy A
pdf- Adobe Reader
iew Window HelpP

Tools Sign Comment

unarks

this window away fro

Structura virusurilor
Clasificareavirusurilor
Panaînanul 1950secun Stuetuile
o_teauputinedetalid obligatori ale viusurilor sunt materialul genetic inclus în genomul
esp
viral _i capsida. care reprezint inveli_ul proteic protector al virusului.
Genomulviral
Viropexiaestepätrun Facultativ, vinusurile nai pot
deresimplvirusurilor avea inveli_
un eu structur complex denumit peplos
simpl
aceste viiusuri find denumite virusurl complexe.
ILDecapsidarea
Denumirea de deriv
capsid din cuvantul grecesc kapsa (cutie). iar aceea de
peplos este echivalentul numelui manta din aceea_i limb.
Genomul viral
Structura contine informatia genetic necesar
care
vieii _i multiplicrii virale este o
molecul de acid nucleic care este ADN sau ARN
ADN-ul viral poate fi mono- sau bicatenar. linear sau circular.
ARN-ul poate fi pozitiv-sens (ca molecula de ARN mesager) sau negativ sens
(analog unei magin1 fotografice negative), mono- sau dublu catenar.

ARN-ul viral poate fi segmentat in mai multe piese (opt la vinusurile gripale) care
codific fiecare alte proteine virale
Faptul c acidul nucleic singur poate fi nfec ios dovede_te c acesta con ine toata

rMal
12:59
Bookmarks
SmovE hisWIdoW Swa

Genomul vi.u.
Clasificareavirusurilor necesar
EPânaiînanul1950secun
Stuctura care conine informaia genetic vieii _i multiplicrii virale este o
o_teauputinedetaliid
esp
molecul de acid ucleic care este ADN sau ARN.
BGenomulviral ADN-ul viral poate fi mono- sau bicatenar, linear sau circular.
Viropexiaestepätrun
deresimplvirusurilor
simpl
ARN-ul poate fi pozitiv-sens I(ca molecula de ARN mesager) sau negativ sens
E-PILDecapsidarea (analog unei imagini fotografice negative), mono- sau dublu catenar.
ARN-ul viral poate fi segmentat in mai multe piese (opt la virusurile gripale) care
codific fiecare alte proteine virale

Faptul c acidul nucleic singur poate fi infectios dovede_te c acesta conine toat
informatia genetic necesar formarea viusuilor fiice.
Genomul viral alctuie_te împreun cu capsida formatiunea numit nucleocapsidã
viral a crei form constituie un principiu de clasificare.
 PCaiticrea
P Panlinanul950ue
eaupu inedetaliid
sp

PGenomulviral
Viapexiaestepatnun
dieresimpilaverusurilior
smp
EDecapdarea nucleocapmida

TTT
A. Virkon cu geometrie C. virson cu geomtr
icosaednca
B. Virlon cu geomotrio icoaedrica
inconjurat de anvelopa (poplos)

nucleocapsida

capaida
açid nucieic

ialioga

D. Virion cu geormetrie helicoidala

acoperit do anvelopa (peplos)

Capsida viralä
2a6 D

Clasihicaeiuulo
PPaninan950ecun
Reaupinede

Gmomura
Viopesiaesteptun
Oe enunor
simp
nucleocapeida
PuDecapidare

rrTTTTT
B. Virion a. Vinlen matrieo
A Virkon cu geometrie geomotrie loosaedrnca
cu
inconjurat de anvelopa (paplos)
icosaedrica

nucieocapsida

capsida

alopa

TTTT
D. Virion cu geometrie helicoidala
acoperit do anvelopa (pepilos)

Capsida viralä
Curs2D pdl- Adobe Reader

File Edit View Window Help

Tools Sign Comment

LBookmarks
1arcele aranjate edsaedea TOTTNa dlesten tho shared
LP
Anvelopa viralä
Clasificareavirusurilor
B Paninanul1950secun Virnusurile de dimensiuni mai i cu stnictur mai complex au capsida acoperit de
ogteauputinedetalid
esp
ELF Genomulviral peplos sau anvelop. Virusuile cu anvelop, numite virusuri complexe, aparin familiilor
Viropexiaestepatru
deresimplävirusurilor togavinusuri. orthomyxovirnusuri, herpesvinusuri poxvirusui Ca form exten , aceste
simpl
ILDecapsidarea vinsuri sunt rotunde sau pleomorfe Exceptie fac rabdovirusurile care au form de glon

Si poxvirusurile care au fom de crämid.

Anvelopa viral estedo structur similar cu membrane celularg ale celulelor

eucariote fiind compus din lipide proteine i din glicoproteine. Aranjamentul
componentelor structurale ale anvelopei este asemäntor cu al celor observate in alte

membrane biologice.
De_i membrana viral provine din membrana celulei parazitate, proteinele se
regsese rar in structura anvelopei. Glicoprotemele sunt aranjate in form de spiculi _i pot
avea alte functii ca: neuraminidaza, receptorul de Fe al imunoglobulinelor, receptorul de
factor C3b al complementului. Glicoproteinele au i rol major in antigenicitate, anticorpi
anti-glicoproteine anulând infectivitatea vinusurilor
File Edit View Window Help

/6 1435% E Toois Sign

Bookmarks

Clasificareavirusurilor
T
Pânînanul1950secun
O_teauputinedetaliid
D.
Virion cu geometrie helicoidala
acoperit de anvelopa (peplos)
esp
Genomulviral Capsida viral
LViropexiaestepätrun
deresimplávirusurilor
simpl
Watson si Crick au sugerat c înveli_ul viral sau capsida este alctuit din subuniti
-ILDecapsidarea proteice identice care s necesite o cantitate mic de informa ie genetic pentru sintez

Num ul capsomerelor, dimensiuile i forma lor sunt coustante pentru un virus deoarece
Sunt determinate genetic.

Capsida este o stuctur rigid care confer forma virusului _i care asigur rezistenta
acestuia in condiii vitrege de trai (uscciune. radiai. pH acid, detergeni. temperaturi
prea ridicate sau prea sc zute, prezen a fortelor de ap rare ale organismului uman ca bila,

sucul pancreatic ete.).

Dup aranjamentul umittilor capsidei, foma capsidei _i implicit a virusurilor poate fi

de bastonas. de sfer, sau complex. Majoritatea virusurilor conin in interiorul capsidei
proteine asociate cu genomul viral care alcätuiese a_a-numitul "nucleacid viral" care are

rol de a men ine acidul nucleic m fom condensat .

 Wndon

case.moESndor

Casificareairur
Panainanul1950secu Fizlologia virals
ogteaupupinedetalid
ep

Genomulital Replicarea viralä

Wiropeaestepätun
deresimplivnilor Viata virusurilor se desf_oar identic, aceste microorgauisme folosind-si propris
LDecapidera informatie genetic dar enzimele _i materule pime ale gazdei pentn sinteza peoteinelor

replicarea genomului Rezuliatul competiiet dintte cemla-gedl i vis

virale i pentni

pentru mecanismele de oducere a energici este moartea celulet-gazds infectate s

proliferarea viralä Viusurile pot infecta o multimdine de cehle vii bacteri ciuperc
plante, insecte, animale etc
 Loomm Meetng9

PUAo
PC

Monica

Monica
Curs 210 pdt- Adobie Rebde
Victoria Badea Brinzea Luca
PopAndreea Valentina
File Edit View Window Help
Remailmng Maetino ime030
cle Bin
Tools Sign Commen
FIIITa inI
L Bookmarls Erapa Imiecu virantO
COIISTITre peTTetrarea certieI-JINITd. AA^TEa iingrara
se move Bhis windew aNOY fom the zharedl
a virusulut
presupne teracfit!neardinreprotelnele Virale _i receptorii celulari.
Clasificareavirusurilor adeziunea nefiind intampltoare. Adeziunea este 1niial ntanpltoare ca rezultat a
Pandinanul1950secun
Ogteauputinedetaliid mi_carii browniene
Cleaner esp paiticulelor virale. apoi este specific, ireversibil. Penetrarea
a

E) UP Genomulviral virusurilor este condiionat de existena pe suprafaa celule-gazd a unor receptori

Viropexiaestepåtrun
deresimplävirusurilor
simpl
specifici complementari proteinelor virale de suprafa. Ptrunderea virnusurilor în
LDecapsidarea interiorul celulei depinde de tipul de virus. Astfel virusurile ude (fär
anvelop) pot
Microsoft p trnde prin endocitoz sau prin viropexie.
Edge Endocitoza este procesul de includere viral intracelular care repet toate etapele
fagocitozei. Endocitoza este precedat obligatoriu de legarea specific a virusului de
receptorul celular complementar. Endocitoza const n mcluderea vinusului de ctre
Cisco Webex celula-gazd intr-o vacuol fagocitic, incudere este precedat
care de invaginarea
Meetings
membranei citoplasmatice la locul de pätnndere virusului
a

Viropexia este p tundere simpl vinusurilor simple priu traversarea membranei celulare.

a Virusurile complexe (cu anvelopä) pot påtrunde prin endocitoz sau prn fizionarea
biochimie anvelopei cu membrana citoplasmatic umat de eliberarea virusului în citoplasm .
II. Decapsidarea

Pruna etap a vieti intracelulare virale este pårsirea înveli_ului genomului

13:15
14C Cloudy Da 9 10/7/2021
Zoom Meeting

Monica
Brinzea Luca Pop Andreea Valentina
Monica Victoria Badea
Remainn Metng line 0250 Tools Sign comment

I. Penetrwu

Prima etapå infecia viral o constituie penetrarea celulei-tint. Ata_area iniiala

lcre in

mterac iunea dintre proteinele virale i receptori celula1,

gpeaid aViusilu presupune

adeziunea nefiind intimplätoare

Adezunea este initial intamplätoare ca rezultat a
wopeaespi virale, apo1 este specific, ireversibil. Penetrarea
miscan browniene a
particnlelo
de existenta pe supafata celule-gazdäa unor receptori
Viusuilor este condiionat
proteinelor vimle de suprafa Påtrunderea vinisurilor în
specifici complemeutari
de vinas Astfel vinisunle nude (far anvelopñ) pot
interiorul celules depinde de tipul
endocitozá sau prin viropexie
påtrunde pin intracelular repet toate etapele
care
de includere virala
Endocltoza este procesul
obligatoriu de legarea specific
a virusului de
Endocitoza este precedat
fagocitozei
Lndocitoza constà in includerea vinusuhui
de ctre
celular complementar
receptorul nchudere care este precedatã
de invaginarea
fagociticd,
intr-o vacuola
celula-gazda vinisului
a
la locul de påtrundere celulare
membranei citoplasmatice traversarea
menbranei
vinusunilor sinple pn
påtrundere simplá prin fuzionarea
VIropexla este endocitoz sau
påtnunde prin
anvelopå) pot
Viusurile complexe (Cu virusuluiincitoplasmá
citoplasumaticàumnatá
de eliberarea 14'C Cloudy DA
membrana
anvelopei cu
le Edit View Window Help Semaining Meeting me 0239

Tools Sign Commen

Bookmarks
- B e move this window.gwayrom.heh
I. Penetrarea

Prma etap in
infectia viral o constituie penetrarea celulei-tint. Ata_area iniial
Monica a virusului presupune interaciunea dintre proteinele virale _i receptorii celulari
adeziunea nefiind întampltoare. Adeziunea este iniial
Monica intâmpltoare ca rezultat a
mi_cri browniee a particulelor virale, apoi este specific, ireversibil. Penetrarea
virusurilor este condiionat de existenta pe suprafaa celule-gazd a unor
receptori
specifici complementari proteinelor virale de suprafa. Ptrunderea virusurilor în
Victoria Badea
interiorul celulei depinde de tipul de virus. Astfel virusurile nude (fär anvelopã) pot
ptrunde prin endocitoz prin viropexie
sau

Endocitoza este procesul de includere viral intracelular care

repet toate etapele
Brinzea Luca
fagocitozei. Endocitoza este precedat obligatoriu de legarea specific a virusului de
receptorul celular complementar. Endocitoza const în includerea virusului de ctre
celula-gazd într-o vacuol fagocitic, includere care este precedat de invaginarea
membranei citoplasmatice la locul de pätrndere a virusului.
Viropexia este ptrundere simpl vinusurilor simple prin traversarea membranei celulare.
Vinusurile complexe (cu anvelop) pot påtrunde prin endocitoz sau prin fuzionarea
anvelopei cu membrana citoplasumatic umat deeliberarea vinusului în citoplasm.
 Tools Sign
virusurilor esteoondnonaAEVeISa pe Comment
p fata celule-gazd a unor
specifici complementari proteinelor virale de receptori
suprafa. Ptrunderea virusurilor in
interiorul celulei depinde de
tipul de virus. Astfel virusurile nude
(fär anvelop) pot
ptrunde prin endocitoz sau prin viropexie.
Endocitoza este
procesul de includere viral intracelular repet toate etapele
care

fagocitozei. Endocitoza este precedat obligatoriu de legarea specific a virusului de

receptorul celular complementar. Endocitoza const în includerea virusului de ctre
celula-gazd intr-o vacuol
fagocitic. includere care
invaginareaeste precedat de
1embranei citoplasmatice la locul de
ptrundere a virusului.
Viropexia este ptrundere simpl virusurilor simple prin traversarea membranei celulare.
Viusurile complexe (cu anvelop) pot pt1unde prin endocitoz sau prin fuzionarea
anvelopei cu membrana citoplasmatic urmat de eliberarea virusului in citoplasm.
II. Decapsidarea

Prma etap a Vieii ntracelulare virale este pårsirea inveli_ului genomului

alc tuit din capsid sau din capsid i din anvelop.

Genomul dacapsidat va rmane in nucleu in cazul vinusurilor ADN i în

citoplasm în cazul virusurilor ARN. Iniierea decapsidrii are loc sub influena
Curs 2TD pdf-Adobe Reader Less than 1miute
File Edit View Window Helpp

Tools Sigm Com

membranei celulare.
Bookmarks Viropexla este ptrundere simpl vinusurilor simple prin traversarea

Vinsurile complexe (cu anvelop) pot påtrunde prin endocitoz sau prin fuzionarea
anvelopei cu membrana citoplasmatic umat de eliberarea virustului in citoplasn
Monica IL. Decapsidarea

Monica
Prima etap a vieii intracelulare virale este påräsirea inveli_ului genomului
alctuit din capsid sau din capsid _i din anvelop.
Genomul dacapsidat va rmane in nucleu in cazul vinusurilor ADN si in

citoplasm n cazul virusurilor ARN. Iniierea decapsidärii are loc sub influenta
Victoria Badea enzimelor proteazice din endozom sau din lizozom.

II. Sinteza protelnelor virale

Replicarea genomului viral _i sinteza proteinelor virale reprezint principalele etape ale
Vietii intracelulare Virale.
Brinzea Luca

Rezultatul replicrii genomului viral i a sintezei proteice este obinerea final a

milioane de copii de ADN viral i de proteine virale.
 Tools Sign
Commentt

Genomul dacapsidat va rmâne in nucleu in cazul virusurilor ADN i in

citoplasm in cazul virusurilor ARN. Iniierea decapsidrii are loc sub infuena

enzimelor proteazice din endozom sau din lizozom.

II. Sinteza protelnelor virale

Replicarea genomului viral _i sinteza proteinelor virale reprezint principalele etape ale

Vieti intracelulare virale.

Rezultatul replicrii genomului viral _i a sintezei proteice este obinerea final a

milioane de copii de ADN viral _i de proteine virale.
143 3 Tools Sign
Constitueni viral+ Sintetizai ndependent in celula parazitata sunt asambla
alc tuind vinusul in formma final. Locul in care se petrece asamblarea depinde
de locul
replicii nucleului i de inveli_ul final al genomului (capsid sau capsid i anvelop).
Vinusurile ADN (exceptand poxvinusurile) se asambleaz in nucleu i necesit
transportul proteinelor în nucleu. Viusurile ARN se asambleaz în citoplasm.

Eliberarea virusurilor din celul

Viusurile se elibereaz din celul prin liza celular, prin exocitoz, prin inmugurire
din membrana plasmatic .

Virusurile nude sunt eliberate prin liza celular.

Virusurile complexe sunt eliberate prin înmugurire din membrana celular. Vinusurile
care se leagå la receptorii alctuii din acid sialic necesit neuraminidaz
care, dup
eliberare desprinde acidul sialie de pe glicoproteienele virusului evitând astfel
aglutinarea
_i facilitând eliberarea.
Ciclul de cre_tere care const in denularea unei replicri complete virale este diferit
intre diferite virusuri astfel: 10 minute la virusul poliomielitic, 3 ore la adenovirusuri _i
ani la virusurile oncogene