Proiect la tema virușii

• În biologie, un virus este un agent patogen inframicrobian, invizibil la microscopul

optic, care nu are capacitatea de autoreproducere, ci este multiplicat de celula
parazitată. Virusurile provoacă diverse boli infecțioase numite viroze.[1]
• Virusurile reprezintă cea mai simplă formă de viață acelulară. Virusurile nu sunt
considerate ființe vii, dar cu toate aceste dispun de material genetic, aflându-se la
intersecția dintre viu și neviu. Spre deosebire de celelalte forme de viață, nu consuma
hrană și nu produc energie.
• Ca structură, virusul este o particulă submicroscopică, alcătuită dintr-o parte centrală
numită genom viral, format din material genetic, care poate fi ADN sau ARN, și o
teacă sau înveliș protector de natură proteică, numită capsidă. Capsida și genomul viral
alcătuiesc nucleocapsida. La virusurile mai complexe mai apare un înveliș exterior de
natură proteică numit pericapsidă, peplos sau anvelopă virală. Din punct de vedere al
prezenței învelișului pericapsidal, virusurile se împart în două categorii: nude și
învelite în peplos. Particula virală completă a unui virus, aflata extracelular, capabilă să
supraviețuiască sub formă cristalină și să infecteze celule vii se numește virion.
• Istoric[modificare | modificare sursă]
• Existența unor microorganisme invizibile la microscop a fost intuită de Pasteur după ce toate încercările de a
pune în evidență agentul turbării au părut a fi zadarnice.
• După unii precursori geniali (Edward Jenner, Pasteur), progresele în domeniul virologiei au rămas
neînsemnate și până la începutul secolului al XX-lea, s-a vorbit în continuare de acele „ființe imaginare”, fără
ca ele să fie cunoscute.
• Printre primii care au dovedit indirect, neavând la îndemână microscoapele actuale, a fost Martinus Beierink.
Tatăl său care vindea tabac, a fost ruinat de boala numită mozaicul tutunului, care se credea pe atunci că este
boală produsă de bacterii. Beierink a filtrat prin porțelan un triturat din frunze bolnave de tutun. Cu
microscoapele vremii el n-a reușit să observe agentul patogen. Însă el presupune, după ce cu filtratul obținut
a reușit să infecteze plante sănătoase, că agentul infecțios trebuie să fie ceva mai mic ca bacteria.[2]
• Cu ajutorul microscopului optic cu lumină ultravioletă ("ultramicroscopul"), se pot distinge obiecte până la o
finețe dimensională de 0,15 μm, la măriri de 6.000-7.000 ori. Cu toate acestea, virusurile (inframicrobii), nu
se pot observa cu aceste microscoape. Observarea lor cere o mărire de ordinul 10.000-15.000 ori, ceea ce nu
se poate obține cu microscopul optic, deoarece astfel de măriri necesită puteri separatoare de 0,2 μm.
• La sfârșitul secolului al XIX-lea, s-a reușit detectarea lor printr-o metodă indirectă; după triturarea țesuturilor
 care le conțin, virusurile traversează filtrele și prin injectare transmit o anumită boală, astfel că li s-a atribuit
denumirea de virusuri filtrante.
• Lucrările lui R. Degkwitz (1927) și T. Taniguchi (1935) au demonstrat că rujeola este cauzată de un virus. La
fel și rubeola. Aceste două virusuri vor fi cultivate ulterior de Enders (1962).
• In perioada aceasta, cand societatea umana se confrunta cu pandemia cauzata de un coronavirus
deosebit de agresiv ar fi util sa incercam sa aflam mai multe despre acest dusman redutabil.
Intelegerea virusurilor in general ne poate fi de folos mai ales acum, cand lupta a devenit dramatica?
Pare oare inutil demersul de a explica ce este un virus, cum actioneaza, cat este de periculos? Nu, nu
este inutil, intotdeauna in istoria noastra, ori de cate ori am avut de-a face cu boli grave care au
secerat milioane de vieti, cunoasterea agentului patogen a condus la gasirea unui remediu. Si nu este
vorba doar de medici sau cercetatori, fiecare om, cunoscand acesti inamici nevazuti poate actiona
mai eficient in viata de zi cu zi pentru a se feri sau pentru a se insanatosi.
• CE SUNT VIRUSURILE?
• Pentru multi dintre noi lumea vie inseamna plante (de la muschi si ierburi la copaci) si animale,
dintre cele pe care le putem vedea cu ochiul liber. Dar lumea microorganismelor este mult mai
bogata decat cea a organismelor vizibile fara un aparat optic de marire (lupa, microscop): bacterii,
alge microscopice, protozoare (folosim o denumire veche dar inca utila), multe nevertebrate, drojdii,
mucegaiuri, ciuperci microscopice.
• Dar virusurile, unde ar fi locul lor intr-un arbore al vietii? Sunt rude cu bacteriile ori poate sunt
forme de viata cu totul deosebite? Originea lor este controversata: ar putea fi fragmente de material
genetic “evadate” din celulele procariote sau eucariote si devenite independente; ar putea fi cele mai
simple forme de viata, ramase din timpuri stravechi.
• Ce sunt bacteriile?
• Bacteriile sunt cele mai vechi organisme vii
de pe Pământ, ele fiind aici de miliarde de
ani. Putem găsi bacterii aproape peste tot,
şi nu în ultimul rând în organismul uman.

Fiind primele forme de viață apărute pe

Pământ, bacteriile au dictat condițiile
existenței noastre încă de la început.
Lactobacillus reuteri este un exemplu de
"bacterie bună" care a evoluat în simbioză
cu oamenii. Astăzi știm că bacteriile sunt
premise necesare pentru viață și joacă un
rol crucial pentru sănătatea noastră.