Fisiunea nucleara

Fisiunea este o reactie nucleara care are drept efect ruperea nucleului in 2 (sau mai multe) fragmente de masa aproximativ egala, neutroni rapizi, radiaii si energie termic. Elementele care fisioneaz cu neutroni termici, se numesc materiale fisile. Ex. 233U, 235U, 239Pn, 241 Pu. Elementele care fisioneaz cu neutroni rapizi, se numesc materiale fisionabile iar, cele care prin captur de neutroni se transform n materiale fisile, sunt considerate materiale fertile. Ex. 232 Th, 238U. Ex. fisiune 235U:

Energia de fisiune se repartizeaza, ca energie cinetica fragmentelor de fisiune, comportanduse ca particule cu parcurs mic. Neutronii rezultati din fisiuni se incadreaza in doua grupe: prompti si intarziati. Cei prompti sunt eliberati odata cu fragmentele de fisiune (FF) (chiar de catre FF, dupa 10-14s) si au energii de max. 6 MeV, energia probabila fiind de 0,85 MeV. Simultan se emite radiatia prompta. Neutronii intarziati sunt emisi ca produsi de dezexcitare a unor nuclee care apar ca urmare a dezintegrarii - a FF. Fisiunea nuclear, cunoscut i sub denumirea de fisiune atomic, este un proces n care nucleul unui atom se rupe n dou sau mai multe nuclee mai mici, numite produi de fisiune i, n mod uzual, un numr oarecare de particule individuale. Aadar, fisiunea este o form de transmutaie elementar. Particulele individuale pot fi neutroni, fotoni (uzual sub form de raze gamma) i alte fragmente nucleare cum ar fi particulele beta i particulele alfa. Fisiunea elementelor grele este o reacie exotermic i poate s elibereze cantiti substaniale de energie sub form de radiaii gamma i energie cinetic a fragmentelor (nclzind volumul de material n care fisiunea are loc). Fisiunea nuclear este folosit pentru a produce energie n centrale de putere i pentru explozii n armele nucleare. Fisiunea este util ca surs de putere deoarece unele materiale, numite combustibil nuclear, pe de o parte genereaz neutroni ca juctori ai procesului de fisiune i, pe de alt parte, li se iniiaz fisiunea la impactul cu (exact aceti) neutroni liberi. Combustibilii nucleari pot fi utilizai n reacii nucleare n lan auto-ntreinute, care elibereaz energie n cantiti controlate ntr-un reactor nuclear sau n cantiti necontrolate, foarte rapid, ntr-o arm nuclear. Cantitatea de energie liber coninut ntr-un combustibil nuclear este de milioane de ori mai mare dect energia liber coninut ntr-o mas similar de combustibil chimic (benzin, de exemplu), acest lucru fcnd fisiunea nuclear o surs foarte tentant de energie; totui produsele secundare ale fisiunii nucleare sunt puternic radioactive, putnd rmne aa chiar i pentru mii de ani, avnd de a face cu important problem a deeurilor nucleare. Preocuprile privind acumularea deeurilor i imensul potenial distructiv al armelor nucleare contrabalanseaz calitile dezirabile ale fisiunii ca surs de energie, fapt ce d natere la intense dezbateri politice asupra problemei puterii nucleare.