Albert Einstein si forta a 5-a, teoria generalizata a relativitatii si o paralela intre stiinta si religie

Structura nucleului atomic

Contributed by Administrator
Wednesday, 24 September 2008
Last Updated Wednesday, 24 September 2008

Nucleul atomic este alctuit din trei elemente fundamentale: neutronul, protonul _i quarcul.

NEUTRONUL este o particul elementar cu polaritate neutr, care face parte din nucleul atomului, este una din cele mai
mici prci de materie pe care oamenii de _tiinc o pot izola, numit _i particul elementar. Neutronul are aproximativ 10-13
cm în diametru _i cântre_te 1.6749 x 10-27 kg.
Neutronii si protonii se îmbin strâns pentru a crea nucleul atomic. Numrul de protoni concinut de un atom determin ce
element chimic este, pornind de la 1 proton pentru hidrogen pân la 92 pentru uraniu. Oamenii de _tiinc au reu_it totu_i în
laboratoare s creeze atomi cu pân la 116 protoni. Fiecare atom concine de obicei cam atâcia neutroni cât _i protoni, dar
diferici atomi specifici aceluia_i element pot avea numere diferite de neutroni.
Atomii care difer doar prin numrul de neutroni se numesc izotopi. De exemplu, cei mai mulci atomi ai celui mai simplu
element, hidrogenul, au un nucleu ce concine un singur proton. Totu_i, în hidrogenul natural, 0.015% din atomi au un
neutron în adicie la proton. Izotopul se nume_te hidrogen greu sau deuteriu. Un element are de obicei câciva izotopi,
aproape toci identici în felul în care reaccioneaz chimic cu alte elemente _i cu fiecare dintre ei.

STRUCTUR ^I CARACTERISTICI:

Neutronul este sensibil mai greu decât protonul _i de 1.883 ori mai greu decât electronul. Este afectat de cele patru force
fundamentale ale naturii. Deoarece are mas este afectat de gravitacie, forca de atraccie dintre toate obiectele
universului. De_i neutronul nu are încrctur electric el este u_or magnetic deci este afectat de forca electromagnetic, forca
de atraccie sau respingere dintre particule magnetice sau încrcate electric. Neutronul este afectat de puternica forc
nuclear, o atraccie care mencine neutronii alturi de protoni _i de alci neutroni în nucleu. Neutronul este de asemenea
afectat de slaba forc atomica, o interacciune dintre componentele neutronului care-i cauzeaz descompunerea sau
ruperea. Izolat de materia nuclear, un neutron liber se descompune intr-un electron încrcat pozitiv _i un electron încrcat
negativ, eliberând în acest fel energie. Timpul mediu de existenc a unui neutron liber este pucin mai mic de 15 minute.
Oamenii de _tiinc au descoperit neutroni dup ce mai întâi ai descoperit protonii în nucleele atomilor. Pentru o perioad,
fizicienii au crezut c neutronii _i protonii sunt cele mai mici particule din nucleu. Totu_i dup 1947 fizicienii au descoperit
alte particule elementare cum ar fi lambda _i mesons. Aceste particule nu se gsesc în nucleu dar pot fi create de reaccii
nucleare, schimbri în nucleu care elibereaz particule. Multe din aceste particule elementare au proprietci similare cu cele
ale neutronului _i protonului. Fizicienii au emis ideea ce, devreme ce particulele elementare par a fi înrudite, ele trebuie
sa fie compuse din acelea_i mai mici „crmizi ale universului”, pe care le-au numit quarci. La început
oamenii de _tiinc au crezut c quarcii nu erau obiecte reale, dar în 1967 ei au folosit raze de electroni cu energie înalt
pentru a „mina” în proton _i neutron _i au dovedit existenca unor particule asemntoare unor granule,
quarcii. Neutronul, ca _i protonul este alctuit din trei quarci. Forca nucleare puternic de atraccie este de fapt una care
atrage quarcii unii de alcii pentru a alctui protonii _i neutronii. Quarcii unui proton _i neutron vor atrage _i quarcii altui
proton sau neutron, formând în acest fel nucleul.

PROTONUL este o particul elementar purttoare de sarcin pozitiv, alturi de neutron _i electron este una din
componentele tuturor nucleelor. El este singura particul elementar stabil acest lucru însemnând c poate exista de unul
singur pentru o perioad mare de timp. Sarcina lor pozitiv este de of 1.602 x 10-19 coulomb. Sarcina este egal _i de sens
opus cu cea a electronului. Ei au o mas de 1.67x 10-27 kg _i alturi de neutroni sunt rspunztori pentru cea mai mare parte
din masa atomului. Atomii concin un numr egal de protoni _i neutroni astfel încât fiecare atom au per total o sarcina zero.
Numrul atomic al unui element este egal cu numrul de protoni din nucleu. Numrul de electroni dintr-un atom neschimbat
trebuie s fie egal cu numrul de protoni _i aranjarea acestor electroni determin proprietcile chimice ale atomului.

STRUCTURA SI CARACTERISTICI

Protonul este de 1.836 ori mai greu decât electronul. Pentru un atom de hidrogen care concine un electron _i un proton,
protonul asigur 99.95% din mas. Neutronul cântre_te pucin mai mult decât protonul. Elementele mai grele decât hidrogenul
concin de obicei cam acela_i numr de protoni _i neutroni în nucleele lor, deci masa atomic sau masa unui atom este de
obicei de dou ori mai mare decât numrul atomic.
Protonii sunt afectaci de cele patru force fundamentale ale naturii care guverneaz toate interacciunile dintre particulele _i
energia din univers. De forca electromagnetic cauzeaz ca protonii încrcaci pozitiv s atrag electronii încrcaci negativ _i îi
mencine pe orbita nucleului atomic. Aceast forc face de asemenea ca protonii strân_i laolalt în nucleu s se resping cu o
http://alberteinstein.ro Powered by Joomla! Generated: 25 December, 2008, 16:45
 Albert Einstein si forta a 5-a, teoria generalizata a relativitatii si o paralela intre stiinta si religie

forc de 100 milioane de ori mai mare decât atraccia electric care leag electronii. Repulsia este totu_i contrat de forca
nuclear puternic, cere leag protonii _i neutronii împreun într-un nucleu compact. Celelalte doua force fundamentale,
gravitacie _i forca nuclear slab de asemenea afecteaz protonul. Gravitacia este forca care atrage orice element din
univers care are mas ( protonul ) de orice altceva cu mas. Este slab când masele sunt mici dar poate deveni foarte
puternic atunci când masele sunt mari. Forca nuclear slab este una ce poate fi „simcit” care se manifest
între anumite particule elementare, incluzând protonul _i care guverneaz modul cum anumite particule elementare se
descompun în alte particule.
Protonul a fost mult timp crezut a fi o particul punctiform, invizibil, ca electronul. In anii 1950, oamenii de _tiinc au folosit
raze de electroni pentru a „mina” în proton _i au descoperit c are form _i mrime definite. Aceste
experimente au artat c, în loc s fie un punct invizibil, protonul are un diametru de aproximativ 10-13 cu un exterior
asemntor unui nor ce înconjoar un centru dens.
Protonii s-au format inicial dup o miime de secund dup Big Bang, explozia despre care cred savancii c a stat la începutul
universului. În acest scurt timp, temperatura universului a sczut suficient pentru ca quarcii s se uneasc. Este posibil ca
protonii s de mai descompun, dar acest tip de eveniment, numit descompunerea protonilor, este extrem de rar.
Experimentele au dovedit c timpul mediu de viac al protonului este de cel pucin 1035 ani. Acesta poate prea ciudat având
în vedere c universul are aproximativ 15 x 109 ani. Unii protoni triesc pentru un timp mult mai scurt decât timpul mediu de
viac. Totu_i savancii fac experimente de proporcii cu mii de tone de material, sperând s vad o descompunere de protoni.
QUARCII, cele mai mici bucci de materie _tiute, nu exist niciodat singuri. Sunt mereu gsici în combinacie cu alci quarci în
particule de materie mai mari. Studiind aceste particule mai mari, oamenii de _tiinc au determinat proprietcile quarcilor.
Protonii _i neutronii, particulele care alctuiesc atomii, sunt alctuici din quarci. Fr quarci nu ar fi existat atomi, iar fr atomi
materia nu ar fi existat a_a cum o _tim.
Exist _ase tipuri de quarci. Ei sunt numici up, down, charm, strange, top, bottom. Toci quarcii au o anumit mas _i încrctur
electric. Materia obi_nuit, adic materia fcut din atomi, concine doar cei mai u_ori doi quarci, up _i down. Urmtorii cei mai
u_ori, charm _i strange, sunt gsici în particule ce se numesc raze cosmice, care î_i au originea spaciu. Savancii au produs
top _i bottom, cei mai grei quarci, în laborator, dar nu i-au gsit _i în natur. Mulci fizicieni _i astronauci cred c chiar imediat
dupa Big Bang toate cele _ase tipuri de quarci au existat. Cei mai grei quarci s-au descompus apoi în tipurile mai u_oare.
Quarcii au antiparticule contrare în natur, numite antiquarci, care se combin pentru a crea antimateria. Antimateria du
exist în natur pe Pmânt _i majoritatea oamenilor de _tiinc consider c este destul de rar în univers, totu_i ea a fost produs în
laborator. Antiquarcii au multe din proprietcile pe care le au si corespunztorii lor quarci, dar unele proprietci sunt opuse
celor pe care le au quarcii.

http://alberteinstein.ro Powered by Joomla! Generated: 25 December, 2008, 16:45