Acceleratoare de particule

Vlad Biletchi Corina Bezer Clasa 12B Profesor: Tamara Rusu

Introducere
Un aceelerator de particule este o instalatie complexa folosita pentru a accelera particule elementare Sunt accelerate in general doar particule ce poarta sarcina electrica Accelerarea are loc sub actiunea campurilor electrice si magnetice. Sunt folosite la studierea particulelor elementare si a structurii nucleului atomic

Scopul

Gasirea celei mai mici particule subatomice, particula care sta la baza universului Ciocnirea cu alte particule staionare; ciocnire care rezult n descompunerea n alte particule, ele putnd fi urmrite i analizate cu diverse aparate Se accelereaz particula la viteze tot mai mari pentru a se analiza comportamentul ei. Spre exemplu electronul accelerat i mrete masa Obinerea unui flux extrem de ridicat de radiaii X intr-o instalaie denumit sincrotron Obtinerea de informatii despre primele secunde dupa Big-Bang

Modelul Standard

Este o teorie a 3 dintre cele 4 forte fundamentale (electromagnetica, nucleara slaba si nucleara tare), interactiuni care mediaza dinamica particulelor subatomice cunoscute. Modelul standard este incomplet, deoarece nu face referire la a 4-a forta (gravitatia) si pentru ca este incompatibil cu unele descoperiri recente. Modelul standard contine 12 particule elementare numite fermioni Fermionii sunt grupati in functie de felul cum interactioneaza, formand 3 generatii. 6 dintre particule sunt denumite quarci si interactioneaza intre ele prin forta nucleara tare, fiind legati permanent intre ei, formand hadroni. Un quarc si un anti-quarc formeaza un meson, iar 3 quarci formeaza un baryon. Celelalte 6 particule se numesc leptoni si miscarea lor este influentata de forta nucleara slaba, fiind astfel foarte greu de detectat. Toata materia baryonica este formata din prima generatie de particule. Toti atomii sunt formati din electroni care orbiteaza un nucleu format la nivelul cel mai mic din quarci sus-jos

Large Hadron Collider

Este un accelerator de particule construit la Centrul European de Cercetari Nucleare (CERN), langa Geneva. Constructia a fost finalizata in mai 2008 si a costat peste 3 miliarde de lire sterline Are forma de cerc cu circumferinta de 27 km, situat la 100 m sub pamant Este considerat cel mai performant accelerator de particule din lume Teoretic acceleratorul ar trebui sa confirme existenta bosonului Higgs, acoperind elementele lipsa ale Modelului Standard, explicand modul in care particulele capata anumite proprietati cum ar fi masa.

Detectoare
LHC contine 6 detectoare aflate sub pamant in excavatiile din dreptul punctelor de intersectie ale sale ATLAS si Compact Muon Solenoid(CMS) sunt detectoare de particule mari si au functii generice A Large Ion Collider Experiment (ALICE) si LHCb au roluri mai specifice TOTEM si LHCf sunt mult mai mici si sunt folosite pentru cercetari foarte specializate

Scopul

In timpul functionarii, aproximativ sapte mii de oameni de stiinta din 80 de tari vor avea acces la LHC. Ei spera sa obtina raspunsul la urmatoarele intrebari: Oare mecanismul Higgs de generare a maselor particulelor elementare din Modelul Standard este cu adevrat aplicat n natur? Dac e aa, cte feluri de bosoni Higgs exist, i care sunt masele lor? Electromagnetismul, fora nuclear tare i fora nuclear slab sunt oare doar manifestri diferite ale unei singure fore unificate, dup cum prezic multiplele teorii ale unificrii? De ce este gravitaia cu attea ordine de mrime mai slab dect celelalte trei interaciuni fundamentale? Exist n natur supersimetrie, adic au particulele din Modelul Standard cte un partener supersimetric? De ce pare c exist violri ale simetriei ntre materie i antimaterie? Care este natura materiei ntunecate i a energiei ntunecate? Exist dimensiuni superioare, dup cum prezic diferitele modele inspirate din teoria corzilor, i pot fi detectate?

Decursul testelor

Dup punerea n funciune a supercoliderului, oamenii de tiin de la CERN estimeaz c dac Modelul Standard este corect, atunci la fiecare cteva ore va fi produs cte un boson Higgs. n acest ritm ar putea dura aproximativ trei ani pn se vor aduna suficiente statistici pentru a dovedi cu certitudine existena bosonului Higgs. Similar, ar dura un an sau mai mult pn cnd vor fi adunate destule rezultate privind particulele supersimetrice pentru a trage concluzii n privina acestora Primul flux de protoni a circulat prin colider n dimineaa zilei de 10 septembrie 2008. CERN a reuit trimiterea protonilor prin tunel n etape de cte trei kilometri. Particulele au fost trimise n sens orar n accelerator i au efectuat primul nconjur complet la ora 10:28 ora local. LHC a ncheiat cu succes primul su test major: dup o serie de rulri de test, dou puncte albe au aprut pe ecranul unui monitor, artnd c protonii au traversat toat lungimea coliderului. Ghidarea particulelor pe parcursul de inaugurare a durat mai puin de o or. S-a ateaptat ca primele coliziuni de protoni cu energii mari s aib loc la 68 sptmni dup intrarea n funciune a LHC la 10 septembrie 2008. n anul 2008, ns, LHC a operat la o energie redus, de doar 10 TeV. Perioada de oprire de iarn (spre sfritul lui noiembrie) a fost folosit pentru antrenarea magneilor superconductor, astfel nct rularea din 2009 s nceap la energia maxim proiectat de 14 TeV, ceea ce ns nc nu a reuit. La 30 martie 2010 s-a anunat reuita primelor experimente de coliziuni a dou jeturi de protoni cu energia de cte 3,5 TeV pe particul pe sens, n total deci 7 TeV, cu o frecven de ciocniri de circa 100 Hz, iar la 21 aprilie 2010 s-a publicat reuita primei reconstrucii a unui mezon B, tot la aceast energie.