Interferenta luminii

1. Oscilatii coerente
2. Interferenta a doua unde monocromatice
3. Coerenta temporala si spatiala
4. Dispozitive interferentiale

http://en.wikipedia.org/wiki/Interference_%28wave_propagation%29
1. Ecuatia undelor electromagnetice
2. Spectrul undelor electromagnetice
3. Proprietatile undelor electromagnetice
4. Polarizarea undelor electromagnetice
5. Interactia undelor electromagnetice cu materia
5.1. Dispersia undelor electromagnetice
5.2. Reflexia si transmiterea undelor electromagnetice
6. Interferenta undelor electromagnetice
7. Difractia undelor electromagnetice
 Interferenta luminii
1. Oscilatii coerente
2. Interferenta a doua unde monocromatice
3. Coerenta temporala si spatiala
4. Dispozitive interferentiale
► Se considera doua surse S1 si S2 care genereaza doua unde electromagnetice cu intensitatile

► Într-un punct din spatiu in care cele doua unde coexista, campul rezultant este dat de
principiului superpozitiei:

► Deoarece aparatele de masura implicate in masurarea fluxurilor de energie electromagnetica

au inertie de masurare mare in comparatie cu durata proceselor implicate, in analiza proceselor
se considera media temporala a lui E pe un interval de timp t’ suficient de mare

Daca Nu exista interferenta

Daca Se produce interferenta

Conditie necesara pentru aparitia fenomenului de interferenta

► Conditii necesare dar nu si suficiente pentru

■ Cele doua unde sa aiba aceeasi frecventa

■ Cele doua unde sa nu fie polarizate liniar pe directii perpendiculare

► Analiza pe cazul general: se considera ca într-un punct se suprapun doua unde cu

frecvente egale si ale caror faze depind de timp

► Unda rezultanta se obtine prin însumarea celor doua unde plane

► Prin compunerea fazoriala a oscilatiilor se obtine:

► Consideram ca amplitudinile E10(t) si E20(t) sunt constante în timpmedia temporala a lui

Daca în intervalul de timp t’ diferenta de faza variaza de un mare numar de ori

ia când valori pozitive când valori negative

Nu exista interferenta

 Conditia necesara si suficienta pentru obtinerea interferentei

Doua unde sunt coerente daca diferenta de faza dintre ele ramâne constanta în cursul
observatiilor
 Interferenta luminii

1. Oscilatii coerente
2. Interferenta a doua unde monocromatice
3. Coerenta temporala si spatiala
4. Dispozitive interferentiale
 2. Interferenta a doua unde monocromatice

► Se considera doua surse S1 si S2 care genereaza doua unde electromagnetice E1 si E2

Undele au aceeasi pulsatie 1 = 2 = 
Vibratiile undelor au aceeasi directie (analiza facuta scalar)
distantele de la cele doua surse la punctul de interferenta
(r1 si r2) sunt mult mai mari decât distanta dintre surse

Unda rezultanta

► Fazele celor doua unde în punctul în care are loc interferenta

► Prin compunerea fazoriala a celor doua unde se obtine:

Defazajul dinte cele doua unde

 Deoarece

Intensitatea undei rezultante

Se tine cont ca:

Diferenta de faza dintre cele doua unde:

diferenta de drum optic

diferenta de drum geometric
Considerând cazul a doua unde de amplitudini egale

Intensitatea undei rezultante:

Intensitatea undei rezultante:

Interferenţă constructivă
Intensitatea rezultanta este maxima daca
m numar întreg

Interferenţă distructiva
Intensitatea rezultanta este minima daca

Intensitatea undei rezultante ia valori cuprinse între valoarea minimå Imin şi maximă Imax
http://sdsu-physics.org/physics180/physics180B/Topics/light/phys180Bch24.html
 Interferenta luminii

1. Oscilatii coerente
2. Interferenta a doua unde monocromatice
3. Coerenta temporala si spatiala
4. Dispozitive interferentiale
 3. Coerenta temporala si spatiala
► Interferenta undelor provenite de la doua surse S1 si S2 obtinute de la o singura sursa
S este limitata de:

■ Faptul ca sursa S nu emite o unda perfect monocromatica (distributia spectrala a

undelor emise de sursa S)

■ Sursa S nu este punctuala, ci are o anumita extindere spatiala

http://zeiss-campus.magnet.fsu.edu/print/lightsources/lightsourcefundamentals-print.html
 Coerenta temporala
► Sursa S nu este monocromatica  Fiecare componenta monocromatica produce propriul
sistem de franje de interferenta Intensitatea luminii în punctul P este suma intensitatilor
asociate fiecarei componente

 Sistemele de franje asociate fiecarei frecvente se suprapun  imagine neclara

 Daca spectrul de frecvente este suficient de îngust  imagine de interferenta clara

Lungime de coerenta: Reprezinta lungimea trenului de

unda emis de sursa
Durata de coerenta
Exemple
 Coerenta spatiala
► Se analizeaza cand unda este
emisa de o sursa extinsa spatial

► In acest caz, unda este

caracterizata de un ansamblu de
vectori de unda egali in modul DAR
cu directii diferite

► Se considera ca ca sursa S este extinsa fiecare punct furnizeaza propriul sau sistem
de franje indepenedente în punctul P intensitatea rezultanta este suma intensitatilor
asociate fiecarei componente

Exemplu
Lungime de coerenta
Lumina emisa se Soare
 Interferenta luminii

1. Oscilatii coerente
2. Interferenta a doua unde monocromatice
3. Coerenta temporala si spatiala
4. Dispozitive interferentiale
 4. Dispozitive interferentiale

 Dispozitivul Young

 Oglinzile Fresnel

 Biprisma Fresnel
 4. Dispozitive interferentiale Dispozitivul Young

► Dispozitivul Young consta dintr-o sursa S care ilumineaza doua fante practicate într-un
paravanaceste fante devin doua surse de unde luminoase

► Undele luminoase care provin de la sursele S1 si S2 interfera pe ecranul E aflat la distanta

L de planul surselor
► Dispozitivul se afla in aer diferenta de drum optic dintre cele doua unde este

Figura de interferenta

http://arachnoid.com/transitions/
http://www.olympusmicro.com/primer/lightandcolor/interference.html
 Geometria dispozitivului Young

Ym
L >> d
θ d >> λ
unghiul θ foarte mic

sin  tan

ym
tan  
L

sin =
d
y  ym m mL Pozitia maximului de interferenta
DAR sin   tan  m = = deci ym 
L d d de ordin m
L d
Maximul de interferenţă se obtine pentru
  m , m  Z
Interfranja=distanţa dintre două maxime (sau minime) consecutive
L  m  1 L m L
i  ym1  ym   
d d d
http://sdsu-physics.org/physics180/physics180B/Topics/light/phys180Bch24.html
 L
Dependenta interfranjei de distanta dintre cele doua surse i
d

http://www.olympusmicro.com/primer/lightandcolor/interference.html
 L
Dependenta interfranjei de distanta dintre cele doua surse i
d

http://physics-animations.com/Physics/English/optics.htm

Observatie
Franjele de interferenta se obtin doar daca diferenta de drum dintre undele
care interfera este mai mica decât lungimea de coerenta << Lc ( amplitudinile
si fazele sunt constante doar în intervalul de timp c ).
 4. Dispozitive interferentiale

 Dispozitivul Young

 Oglinzile Fresnel

 Biprisma Fresnel
 4. Dispozitive interferentiale  Oglinzile Fresnel
► Dispozitivul permite sa se foloseasca drept surse coerente cele doua imagini ale aceleiasi
surse reale de lumina obtinute în doua oglinzi plane ispuse sub un unghi foarte mic.
► Fiecare oglinda va produce o imagine virtuala a sursei primare  Aceste doua imagini virtuale
actioneaza ca si surse secundare (similar surselor S1 si S2 din dispozitivul Young)
► Interferenta se produce in zona de suprapunere a fasciculelor luminoase care provin de la cele
doua surse secundare

Interfranja

http://www.optique-ingenieur.org/en/courses/OPI_ang_M02_C05/co/Contenu_12.html
 4. Dispozitive interferentiale

 Dispozitivul Young

 Oglinzile Fresnel

 Biprisma Fresnel
 4. Dispozitive interferentiale  Biprisma Fresnel
Biprisma are un unghi la vârf foarte apropiat de
1800, astfel ca unghiurile de la capete sunt
foarte mici. Sursa primara este constituita dintr-
o fanta dreptunghiulara uniform iluminata cu
lumina paralela. Fiecare din prismele respective
formeaza câte o imagine a sursei S într-un plan
perpendicular pe axa optica ce con¸tine pe S.
Câmpul interferential este dat de regiunea în
care undele, ce par a proveni de la sursele
secundare S1 ¸si S2 se suprapun. Ca o
observa¸tie, daca se mareste largimea fantei
primare cre¸ste iluminarea ecranului dar scade
contrastul franjelor. Pentru a ameliora contrastul
franjelor trebuie ameliorata monocromaticitatea
luminii. http://www.physics.umd.edu/lecdem/services/demos/demosm5/m5-24.htm
A Fresnel biprism is a glass prism with a very
large angle. A 5 cm focal length convex lens
focuses the laser light on the biprism. The laser
beam enters the flat side and exits at the tip of
the symmetric triangle with the beam split by
the two halves of the prism, which are very
nearly parallel. The exiting halves of the beam
are refracted so that they overlap and
interfere, producing a series of fringes. www.newlightphotonics.com
 http://www.authorstream.com/Presentation/rock
indiastarz-2019948-october-nature-light-
photoelectric-effect/

http://www.olympusmicro.com/primer/lightandcolor/interference.html
1. Ecuatia undelor electromagnetice
2. Spectrul undelor electromagnetice
3. Proprietatile undelor electromagnetice
4. Polarizarea undelor electromagnetice
5. Interactia undelor electromagnetice cu materia
5.1. Dispersia undelor electromagnetice
5.2. Reflexia si transmiterea undelor electromagnetice
6. Interferenta undelor electromagnetice
7. Difractia undelor electromagnetice
 Difractia luminii

7.1. Principiul Huygens – Fresnel

7.2. Difractia Fresnel
7.3. Difractia Fraunhoffer
7.4. Reteaua de difractie

Bec cu incandescenta vazut

printr-o retea de difractie
(imagine de pe Wikipedia)

Imagine obtinuta de Mr Palani prin

difractia unui fascicul laser pe un cristal
lichid
http://www.dailymail.co.uk/sciencetech/article-
2462721/Images-liquid-crystal-winner-engineering- Lampa cu halogen vazuta printr-o
photography-competition.html retea de difractie
http://www.howtospotapsychopath.com/2006/12/19/light-bulb-
diffraction/
 Difractia luminii

Difracţia luminii= fenomenul de ocolire a obstacolelor de mici dimensiuni de către

undele luminoase

Fenomenul este mai pronunţat când lungimea de undă a undei este comparabilă cu
dimensiunea obiectului difractant

Difracţia: fenomen complex de compunere coerentă a radiaţiei provenita de la mai multe surse din spaţiu.

Lampa cu halogen vazuta printr-o

Imagine obtinuta prin difractia unui retea de difractie
http://www.howtospotapsychopath.com/2006/12/19/light-bulb-
fascicul laser pe un cristal lichid
diffraction/
http://www.dailymail.co.uk/sciencetech/article-
 Difractie pe apertura mica Difractie pe apertura mare

Unde care se propaga printr-o

Unde care se propaga printr-o apertura cu largimea 6
apertura cu largimea 

Spatierea unghiulara din figura de difractie este invers proportionala cu dimensiunea

obiectului pe care se face difractia: cu cat obiectul este mai mic, cu atat figura de
difractie va fi mai extinsa (si invers)
http://en.wikipedia.org/wiki/Diffraction_formalism
 7.1. Principiul Huygens
► Principiul lui Huygens: fiecare punct al frontului de unda la un moment dat devine sursa
secundara de oscilatie. La un moment ulterior, noul front de unda este
dat de înfasuratoarea fronturilor undelor secundare
►Limitari: Principiul lui Huygens nu elucideaza distributia intensitatii undelor în zona de difractie
► Intensitatea luminoasa este proportionala cu patratul amplitudinii vectorului câmp electric
problema se reduce la determinarea amplitudinii undei în zonele de difractie

Unde care se propaga printr-o

apertura cu largimea 
 Majoritatea fenomenelor de difractie se obtin cu ajutorul unui ecran opac care contine o
apertura de forma arbitrara

Undele secundare care provin din diverse parti ale aperturii interfera si dau nastere imaginii
de difractie

http://physics-animations.com/Physics/English/DG10/dg10.htm

Difractia unui fascicul laser pe o retea de difractie

Spectrul unei flacari de

lumanare prin difractia pe un
CD
http://communicatescience.com/zoonomian/2012/04/30/w
ant-a-full-spectrum-love-life-watch-this-cd/
Lumina alba vazuta prin
ochelari de difractie

http://micro.magnet.fsu.edu/primer/lightandcolor/d
iffractionintro.html
Clasificarea fenomenelor de difractie

Difractia Fresnel
 Sursa si ecranul de observatie se afla la distanta finita fata de
obstacolul care produce difractia
 Curbura suprafetei de unda a undelor ce ating obstacolul nu poate fi
neglijata

Difractia Fraunhoffer
 Sursa de lumina si paravanul pe care se observa figura de difractie
se gasesc la o distanta infinia fata de apertura care provoaca difractia
 Este difractia suferita de undele plane
 7.Difractia luminii

7.1. Principiul Huygens – Fresnel

7.2. Difractia Fresnel
7.3. Difractia Fraunhoffer
7.4. Reteaua de difractie
 7.2. Difractia Fresnel
► Se considera:
■ sursa S care emite o unda sferica monocromatica
■ suprafata de unda  de raza R

► Metoda propusa de Fresnel: determinarea perturbatiei

totale in P consta in divizarea frontului de unda în zone inelare
numite zone Fresnel
http://physics-
animations.com/Physics/English/DG10/dg10.htm
Difractia Fresnel pe o retea de difractie:
Efectul Talbot
Diffraction
Screen with array patterns
of slits

ZT = 2d2/

http://www.flickr.com/photos/gaeloso/4256791024/
Covorul optic: efectul Talbot

http://physicsworld.com/
cws/article/print/133
 Difractia luminii

7.1. Principiul Huygens – Fresnel

7.2. Difractia Fresnel
7.3. Difractia Fraunhoffer
7.4. Reteaua de difractie
 Difractia Fraunhoffer

►Undele emise de sursa punctiforma S trec prin lentila L1se transforma intr-o unda plana

►Unda plana cade pe o fanta de largime a practicata într-un ecran opac

dupa traversarea aperturii razele rezultante trec prin lentila L2
 imaginea de difractie se obtine pe un ecran pozitionat in planul focal al lentilei L2

►Intensitatea sistemului de franje de difractie se

bazeaza pe calculul interferentei undelor emise de
sursele elementare fictive (care provin de la diferite
portiuni ale fantei)

►Aceste surse sunt coerente

♦ se calculeaza amplitudinea vibratiei rezultante ♦ se
calculeaza patratul acesteia ♦ rezulta intensitatea
luminoasa în planul focal
► Intensitatea luminoasa rezultata prin interferenta undelor care provin de la diferite regiuni
ale aperturii este:

unde (*)

I = Im maximul central (θ = 0)

► Minimele de intensitate se obţin pentru: (**)

► Din (*,**):
Poziţia minimelor de intensitate
D >> a; a=lărgimea fantei
minime a sin   m m=  1,  2,  3..
1
maxime a sin   (m  ) m =  1,  2,  3..
2

Între minime se gasesc maxime secundare

Observatie: majoritatea fluxului luminos

este concentrat in intervalul sin=/a Intensitatea luminii la difractia pe o fanta
http://hyperphysics.phy-astr.gsu.edu/hbase/phyopt/sinslit.html
 Difracţia pe apertură circulară

La trecerea radiaţiei luminoase de la o

sursă punctiformă printr-o apertură
circulară, imaginea nu este un punct
luminos, ci un disc circular numit DISCUL
LUI AIRY, înconjurat de inele circulare
concentrice

Important în practică! Exemple de aperturi circulare: Ochiul, lentilele…

Primul minim

d= diametrul aperturii
Imaginea produsă de lentile este o imagine de difracţie

Limitare în distingerea a două puncte: CRITERIUL RAYLEIGH

d= diametrul aperturii

Criteriul Rayleigh: separarea unghiulară între 2 obiecte este astfel încât maximul
central al figurii de difracţie corespunzătoare unui obiect coincide cu primul
minim al figurii de difracţie corespunzătoare celuilalt obiect
 Difractia luminii

1. Principiul Huygens – Fresnel

2. Difractia Fresnel
3. Difractia Fraunhoffer
4. Reteaua de difractie
 Retele de difractie in natura: modificari de culoare ale aricilor de fluture

► Fluturii utilizeaza nanostructurile

stratificate de pe aripile lor pentru a
produce diferite culori la interactiunea cu
lumina

► Aceste nanostructuri elimina selectiv

anumite culori prin fenomenul de
interferenta distructiva, in acelasi timp alte
culori sunt reflectate, in functie de distanta
dintre straturi

► Aceasta metoda permite MODIFICAREA

DINAMICA a culorilor de pe aripi

► Futurii utilizeaza aceste modificari

dinamice de culoare pentru: camuflaj,
termoreglare, semnalizare

http://www.asknature.org/strategy/1d00d97a206855365c038d57832ebafa
 4. Reteaua de difractie
=Structura regulata compusa din N fante paralele; consideram ca toate
fantele au o largime b si sunt plasate una fata de alta la distanta d

► În acest caz problema se poate trata unidimensional, considerând axa

Ox de-a lungul latimii fantelor

► Presupunem o unda monocromatica plana care cade sub

incidenta normala pe aceasta structura. Vom calcula intensitatea
luminii ce se propaga în lungul unei directii ce formeaza un unghi 
cu normala la planul în care sunt practicate cele N fante

► Pentru a calcula contributia celor N fante trebuie sa sumam

undele pe care ele le produc. Deoarece undele sunt coerente vom
aduna intensitatile câmpului electric.

► In urma efectuarii calculelor se obtine relatia pentru intensitatea luminii

difractate dupa un unghi  facut cu normala

unde
 Tine cont de interferenta
fasciculelor determinate
de toate fantele

Caracterizeaza variatia intensitatilor luminoase

difractate de fiecare fanta

Caracterizeaza intensitatea luminii în directia =0

► Între doua maxime principale apar N-1 minime nule

► Între aceste minime exista N -2

maxime secundare a caror
intensitate luminoasa este
neglijabila în raport cu cea a
maximelor principale

► Cu cât N creste cu atât

maximele principale devin mai
punctuale si sunt separate unul
de altul de distante mai mari
http://physics-animations.com/Physics/English/optics.htm

Difractia Fraunhoffer pe una, respectiv doua fante

 Dispersia unghiulara aunei retele de difractie

► Se considera doua unde plane cu lungimile de unda apropiate  si +d  care cad pe o
retea sub incidenta normala

► Diferenta d dintre unghiurile sub care undele sunt difractate se obtine pornind de la relatia

► Prin diferentiareea relatiei de obtine

► Se defineste dispersia unghiulara a retelei în vecinatatea maximului de ordin m :

 Dispersia este cu atât mai mare cu cât
ordinul de difractie este mai mare (m mai mare)
si reteaua este mai fina (d mai mic).
 Difractia luminii albe

http://physics-animations.com/Physics/English/DG10/dg10.htm

►Daca sursa nu este monocromatica, unghiul sub care se realizeaza difractia depinde de
lungimea de unda. Exemplu: figura de difractie a unei lumanari. Imaginea centrala coincide
cu imaginea lumanarii In absenta retelei de difractie, iar in plus se observa descompunerea
luminii in componentele spectrale Acest efect este utilizat pentru investigarea spectrelor
radiatiilor optice.
http://gemologyproject.com/wiki/index.php?title=Diffraction