Principiul întâi al termodinamicii

Rezumat
Subiectul eseului este de a face o dezbatere pe marginea principiului întâi al termodinamicii , explicitând însemnătatea acestuia şi arătând că schimbul de căldură este de fapt o formă de transmitere a energiei . În partea de aplicaţii am expus modul în care principiul întâi este aplicat unui gaz perfect cu ajutorul dispozitivului lui Joule .

1. Introducere
Termodinamica studiază legile generale ale fenomenelor termice , fără a face apel al descrierea mişcării termice la scara microscopică . Esenţa ei este conţinută în trei legi , denumite principiile termodinamicii . Primele două principii se referă la relaţia dintre căldură şi lucru mecanic şi au fost descoperite în prima jumătate a secolului trecut . Principiul al II-lea a fost descoperit în esenţă în jurul anului 1824 de către Sadi Carnot , iar principiul întâi de-abia în 1842 de către Robert Julius Mayer , cu toate că enunţul principiului întâi este mult mai simplu . Această situaţie se explică prin faptul că s-a înţeles relativ greu că schimbul de căldură este o formă de transmitere a energiei . Principiul al III-lea a fost descoperit în 1906 de către Walter Nernst . Principiile termodinamicii au consecinţe practice şi teoretice de cea mai mare importanţă .

2. Energia termodinamicii

internă

.

Principiul

întâi

al

Fiecare sistem aflat la echilibru posedă o energie bine determinată , denumită energie internă U . Ea este egală cu suma energiilor totale , potenţială şi cinetică , ale constituenţilor săi microscopici . Energia internă este o funcţie de stare a sistemului , adică o funcţie de parametrii de stare , pentru că este bine determinată odată cu ei . Pentru un fluid la care valorile a doi dintre parametrii de stare p , V , T determină valoarea celui de-al treilea , energia internă poate fi exprimată ca funcţie de oricare dintre ei : U=U(V,T) sau U=U(p,V) sau U=U(p,T) . Relaţia care dă dependenţa energiei interne de parametrii de stare independenţi ai unui sistem se numeşte ecuaţia calorică de stare . Este extrem de mic numărul cazurilor în care ecuaţia calorică de stare poate fi dedusă pornind de la analiza sistemului la scară microscopică , deoarece fie că nu se cunosc în detaliu forţele de interacţiune ( şi deci energia potenţială ) , fie că 1

Principiul întâi al termodinamicii există dificultăţi de calcul . în urma unor transformări .) adică : variaţia energiei interne a unui sistem în urma transformării din starea iniţială 1 . Mărimilor de transformare Q şi L li se atribuie un semn conform următoarei convenţii . Vom considera de acum încolo cantitatea de căldură exprimată în jouli . Afirmaţia principiului echivalenţei lucrului mecanic şi căldurii– raportul dintre lucrul mecanic şi căldura schimbate cu exteriorul într-o transformare ciclică a sistemului are totdeauna aceeaşi valoare constantă – se transcrie în forma L + JQ = 0 . Conţinutul ultimei relaţii pe care am scris-o mai sus 2 . în starea finală 2 este egală cu suma dintre cantitatea de căldură Q şi lucrul mecanic L schimbate cu exteriorul în cursul transformării. (2. Având în vedere existenţa celor două moduri de schimb de energie între sistem şi exterior .1. Q>0 atunci când sistemul primeşte căldură din exterior . De aceea . La baza formulării principiului întâi stau cunoştinţele despre echivalenţa lucrului mecanic şi a căldurii . ecuaţia calorică de stare poate fi cunoscută în general doar pe cale experimentală . principiul întâi exprimă tocmai bilanţul energetic (conservarea energiei) pentru o transformare oarecare a sistemului : U 2 – U1 = L + Q .3. Q<0 atunci când sistemul cedează căldură exteriorului . iar Q în calorii . (2. a căror concluzie principală era că schimbul de căldură şi de lucru mecanic cu exteriorul reprezintă cele două moduri prin care se poate modifica energia internă a unui sistem . este întotdeauna egală cu zero .) adică : suma algebrică a lucrului mecanic şi căldurii schimbate de un sistem cu exteriorul . şi atunci relaţia de mai sus se va scrie : L+Q=0 (2. într-o transformare ciclică .Este însă mai comod să se lucreze cu cantitatea de căldură exprimată tot în jouli .) unde L este măsurat în ergi . L<0 atunci când interiorul efectuează lucru mecanic ( se zice că în acest caz că sistemul cedează lucru mecanic exteriorului) . Deocamdată este important să ştim doar că energia internă U este bine definită pentru fiecare stare a sistemului .2. L>0 atunci când exteriorul efectuează lucru mecanic ( se zice în acest caz că sistemul primeşte lucru mecanic din exterior ).

membrul stâng al ecuaţiei (2. Există însă si transformări nestatice care duc din starea 1 în starea 2 . şi deci se obţine şirul de egalităţi : LA + QA = LC + QB = LC + QC . deoarece justeţea afirmaţiei sale poate fi verificată fără a cunoaşte valoarea diferenţei de energie internă U2 –U1 care figurează în membrul stâng al 3 . ea fiind dependentă doar de stările iniţială şi finală ale ei .) Cantităţile de căldură QA . V2) (fig.1) pot fi unite efectuând diferite transformări ( în general o infinitate ) . De exemplu .4. Pornind de la o stare iniţială 1 . B .QB .V1) A B C 2(p2 . Egalităţile (2. Este interesant acest mod de a enunţa principiul întâi . Se spune că lucrul mecanic şi cantitatea de căldură sunt mărimi dependente de „drum” . un sistem poate atinge starea finală 2 în general în mai multe moduri . V1) şi 2(p2 . mod pe care îl vom evidenţia în continuare . 2. adică mărimi care se schimbă în funcţie de transformarea care duce din starea 1 în starea 2 .Principiul întâi al termodinamicii poate fi formulat într-un mod mai interesant decât cel precedent . QC au valori diferite pentru diferitele transformări considerate .1. 2.4. C etc. pentru că este determinat doar de stările iniţială şi finală .3) va avea în toate cazurile aceeaşi valoare . V2) V Fig. Suma dintre lucrul mecanic şi căldura schimbate cu exteriorul într-o transformare oarecare este o mărime independentă de felul transformării . P 1(p1 . (2. LB . pe care le notăm cu A . LC . Transformările cvasistatice pot fi reprezentate prin curbe care unesc punctele 1 şi 2 din diagrama Clapeyron .)permit enunţarea într-un nou mod a principiului întâi al termodinamicii . în cazul unui fluid stările 1(p1 . Dacă se aplică principiul întâi tuturor acestor transformări . deoarece în stările lor intermediare parametrii de stare nu sunt toţi bine definiţi . dar ele nu pot fi reprezentate prin curbe în diagrama Clapeyron . de asemenea LA .

ca urmare .5. principiul întâi dă : U2 – U1 = Qizocor (2. În cazul unei transformări ciclice . adică procese in care sistemul primeşte şi cedează energie în mod continuu . spre deosebire de cazul general . când L = 0 . Se pot realiza şi procese staţionare . La trecerea curentului electric . În transformările izocore (transformările pentru care în nici una din etapele lor nu se schimbă lucru mecanic cu exteriorul ) . Relaţia arată că este imposibilă construirea unei maşini care să se mişte continuu fără cheltuire de energie din exterior (perpetuum mobile de speţa întâi) .Chiar din primele momente ale trecerii curentului se creează o diferenţă de temperatură intre rezistenţă şi apă şi . orice maşină suferă o transformare ciclică de durată mai lungă sau mai scurtă şi dacă vrem ca L<0.) şi deci în asemenea transformări . Spre exemplu luăm o rezistenţă electrică şi o scufundăm într-un vas cu apă . adică sistemul trebuie să primească căldură din exterior . cantitatea de căldură schimbată cu exteriorul este independentă de transformare . fără ca starea sa internă să se schimbe . În acest caz L + Q = 0 . rezistenţa cedează căldură apei . fără a avea nici o cunoştinţă despre conţinutul acestei energii interne la scară microscopică . spre deosebire de cazul general . adică sistemul să cedeze lucru mecanic în exterior . Experienţa confirmă fără excepţie enunţul precedent al principiului întâi . asupra rezistenţei se efectuează un lucru mecanic care duce la mărirea energiei sale .Principiul întâi al termodinamicii relaţiei (2. principiul întâi ne conduce la rezultatul cunoscut : L + Q = 0 . avem o dovadă a faptului că ea nu se află în regim staţionar : ea primeşte sub formă de lucru mecanic mai multă energie 4 . Ori la scară macroscopică tocmai aceasta este situaţia : nu se cunoaşte în general energia internă . Odată convinşi de independenţa de drum a mărimii L + Q .) şi deci în asemenea transformări . Într-adevăr . putem folosi principiul întâi pentru a măsura diferenţa energiilor interne a două stări ale unui sistem . lucrul mecanic depinde doar de stările iniţială şi finală . În cazul unei transformări adiabatice (Q = 0) principiul întâi dă : U2 – U1 = Ladiabatic (2. În limbajul curent spunem că are loc încălzirea rezistenţei . atunci obligatoriu Q>0 . Deci fără a primi energie nici o maşină nu poate efectua lucru mecanic . Atâta timp cât temperatura rezistenţei creşte . ca şi la transformarea ciclică .3) .6.

După un anumit timp se constă că temperatura rezistenţei nu mai creşte . Vasul este scufundat într-un calorimetru cu apă (fig. În calorimetru este scufundat un termometru D a cărui indicaţie iniţială se înregistrează . 3. De fapt cele mai precise metode de determinare a echivalentului mecanic al caloriei J s-au făcut lucrând în regim staţionar . La deschiderea robinetului C . La începutul experienţei compartimentul A este umplut cu gaz . În regim staţionar putem vorbi de o transformare a lucrului mecanic în căldură . şi cantitatea de căldură cedată apei .Principiul întâi al termodinamicii decât cedează sub formă de căldură . Această a doua proprietate a gazelor perfecte nu decurge din prima . D C A B Fig.) . a căror comunicare poate fi oprită cu ajutorul unui robinet . egal cu J . 3. 3.1. măsurată în calorii . dacă operăm numai cu cunoştinţele de la scară macroscopică .1. trebuie să fie întotdeauna acelaşi . Aplicarea principiului întâi la gazul perfect Experienţa arată că gazele care au o comportare apropiată de cea a gazelor perfecte au şi proprietatea de a avea energia internă determinată numai de temperatură . în timp ce în compartimentul B este vid . ceea ce înseamnă că în orice interval de timp macroscopic ulterior energia primită este egală cu energia cedată (L + Q = 0) . Se admite atunci 5 . gazul trece şi în compartimentul B şi după un anumit timp se atinge o stare de echilibru in care gazul umple omogen cele două vase . S e constată că indicaţia termometrului D diferă foarte puţin de cea iniţială . Proprietatea a fost pusă în evidentă de Joule . măsurat în jouli . deoarece şi aici raportul între lucrul mecanic (de natură electrică) primit . ca şi în cazul transformărilor ciclice . Dispozitivul experimental cu care a lucrat Joule constă dintr-un vas cu două compartimente egale . În asemenea procese se poate verifica principiul echivalenţei .

Fizicianul german Rudolf Clausius ( 1822 – 1888 ) a emis . că postulatele şi principiile termodinamicii nu pot fi extinse la Universul infinit . t )= U( 2V .Principiul întâi al termodinamicii că dacă experienţa ar fi condusă cu un gaz perfect . aplicând principiul întâi se ajunge la concluzia că U2 = U1 . Egalitatea U( V . n-ar exista nici o diferenţă de temperatură între stările iniţială şi finală . t ) arată că energia internă a gazului perfect este independentă de volum . Parametrii de stare pentru cele două stări sunt ( V .) 4. (2.7. Se demonstrează . pe ansamblul transformării suferite . deci : U = U( t ) pentru un gaz perfect . Faptul că temperatura în calorimetru nu s-a schimbat oglindeşte că . pa baza acestui postulat . adică în starea iniţială (gaz numai în compartimentul A) şi în starea finală (gaz în ambele compartimente) . 6 . în sistemele termodinamice izolate . energia internă a gazului este aceeaşi . sistemul (gazul + vasul care-l conţine) n-a schimbat căldură cu exteriorul ( calorimetrul cu apă ) . t ) . Concluzii Procesele termodinamice . Deoarece nici lucru mecanic nu s-a schimbat cu exteriorul . se desfăşoară întotdeauna de la stări de neechilibru spre stări de echilibru termic . însă . ipoteza morţii termice a Universului . t ) şi respectiv ( 2V .