Principiul întâi al termodinamicii

Rezumat
Subiectul eseului este de a face o dezbatere pe marginea principiului întâi al termodinamicii , explicitând însemnătatea acestuia şi arătând că schimbul de căldură este de fapt o formă de transmitere a energiei . În partea de aplicaţii am expus modul în care principiul întâi este aplicat unui gaz perfect cu ajutorul dispozitivului lui Joule .

1. Introducere
Termodinamica studiază legile generale ale fenomenelor termice , fără a face apel al descrierea mişcării termice la scara microscopică . Esenţa ei este conţinută în trei legi , denumite principiile termodinamicii . Primele două principii se referă la relaţia dintre căldură şi lucru mecanic şi au fost descoperite în prima jumătate a secolului trecut . Principiul al II-lea a fost descoperit în esenţă în jurul anului 1824 de către Sadi Carnot , iar principiul întâi de-abia în 1842 de către Robert Julius Mayer , cu toate că enunţul principiului întâi este mult mai simplu . Această situaţie se explică prin faptul că s-a înţeles relativ greu că schimbul de căldură este o formă de transmitere a energiei . Principiul al III-lea a fost descoperit în 1906 de către Walter Nernst . Principiile termodinamicii au consecinţe practice şi teoretice de cea mai mare importanţă .

2. Energia termodinamicii

internă

.

Principiul

întâi

al

Fiecare sistem aflat la echilibru posedă o energie bine determinată , denumită energie internă U . Ea este egală cu suma energiilor totale , potenţială şi cinetică , ale constituenţilor săi microscopici . Energia internă este o funcţie de stare a sistemului , adică o funcţie de parametrii de stare , pentru că este bine determinată odată cu ei . Pentru un fluid la care valorile a doi dintre parametrii de stare p , V , T determină valoarea celui de-al treilea , energia internă poate fi exprimată ca funcţie de oricare dintre ei : U=U(V,T) sau U=U(p,V) sau U=U(p,T) . Relaţia care dă dependenţa energiei interne de parametrii de stare independenţi ai unui sistem se numeşte ecuaţia calorică de stare . Este extrem de mic numărul cazurilor în care ecuaţia calorică de stare poate fi dedusă pornind de la analiza sistemului la scară microscopică , deoarece fie că nu se cunosc în detaliu forţele de interacţiune ( şi deci energia potenţială ) , fie că 1

) adică : suma algebrică a lucrului mecanic şi căldurii schimbate de un sistem cu exteriorul . şi atunci relaţia de mai sus se va scrie : L+Q=0 (2. Având în vedere existenţa celor două moduri de schimb de energie între sistem şi exterior .1. Mărimilor de transformare Q şi L li se atribuie un semn conform următoarei convenţii .Principiul întâi al termodinamicii există dificultăţi de calcul .) adică : variaţia energiei interne a unui sistem în urma transformării din starea iniţială 1 .3. iar Q în calorii .Este însă mai comod să se lucreze cu cantitatea de căldură exprimată tot în jouli . L>0 atunci când exteriorul efectuează lucru mecanic ( se zice în acest caz că sistemul primeşte lucru mecanic din exterior ). (2. Q>0 atunci când sistemul primeşte căldură din exterior . Vom considera de acum încolo cantitatea de căldură exprimată în jouli . La baza formulării principiului întâi stau cunoştinţele despre echivalenţa lucrului mecanic şi a căldurii . Afirmaţia principiului echivalenţei lucrului mecanic şi căldurii– raportul dintre lucrul mecanic şi căldura schimbate cu exteriorul într-o transformare ciclică a sistemului are totdeauna aceeaşi valoare constantă – se transcrie în forma L + JQ = 0 . a căror concluzie principală era că schimbul de căldură şi de lucru mecanic cu exteriorul reprezintă cele două moduri prin care se poate modifica energia internă a unui sistem . (2.2. Conţinutul ultimei relaţii pe care am scris-o mai sus 2 . Deocamdată este important să ştim doar că energia internă U este bine definită pentru fiecare stare a sistemului . De aceea . principiul întâi exprimă tocmai bilanţul energetic (conservarea energiei) pentru o transformare oarecare a sistemului : U 2 – U1 = L + Q . în urma unor transformări .) unde L este măsurat în ergi . este întotdeauna egală cu zero . Q<0 atunci când sistemul cedează căldură exteriorului . ecuaţia calorică de stare poate fi cunoscută în general doar pe cale experimentală . L<0 atunci când interiorul efectuează lucru mecanic ( se zice că în acest caz că sistemul cedează lucru mecanic exteriorului) . în starea finală 2 este egală cu suma dintre cantitatea de căldură Q şi lucrul mecanic L schimbate cu exteriorul în cursul transformării. într-o transformare ciclică .

2. deoarece în stările lor intermediare parametrii de stare nu sunt toţi bine definiţi . Egalităţile (2. V2) V Fig. Dacă se aplică principiul întâi tuturor acestor transformări . LB . în cazul unui fluid stările 1(p1 . Transformările cvasistatice pot fi reprezentate prin curbe care unesc punctele 1 şi 2 din diagrama Clapeyron .Principiul întâi al termodinamicii poate fi formulat într-un mod mai interesant decât cel precedent . adică mărimi care se schimbă în funcţie de transformarea care duce din starea 1 în starea 2 . Există însă si transformări nestatice care duc din starea 1 în starea 2 . 2.QB . dar ele nu pot fi reprezentate prin curbe în diagrama Clapeyron . mod pe care îl vom evidenţia în continuare .4.1. V1) şi 2(p2 .4.) Cantităţile de căldură QA . un sistem poate atinge starea finală 2 în general în mai multe moduri . P 1(p1 . pentru că este determinat doar de stările iniţială şi finală . deoarece justeţea afirmaţiei sale poate fi verificată fără a cunoaşte valoarea diferenţei de energie internă U2 –U1 care figurează în membrul stâng al 3 . membrul stâng al ecuaţiei (2. pe care le notăm cu A . Suma dintre lucrul mecanic şi căldura schimbate cu exteriorul într-o transformare oarecare este o mărime independentă de felul transformării . şi deci se obţine şirul de egalităţi : LA + QA = LC + QB = LC + QC .1) pot fi unite efectuând diferite transformări ( în general o infinitate ) . (2. De exemplu . de asemenea LA . LC .V1) A B C 2(p2 . ea fiind dependentă doar de stările iniţială şi finală ale ei . Pornind de la o stare iniţială 1 . QC au valori diferite pentru diferitele transformări considerate . B . C etc. Este interesant acest mod de a enunţa principiul întâi .3) va avea în toate cazurile aceeaşi valoare . Se spune că lucrul mecanic şi cantitatea de căldură sunt mărimi dependente de „drum” . V2) (fig.)permit enunţarea într-un nou mod a principiului întâi al termodinamicii .

atunci obligatoriu Q>0 . adică sistemul să cedeze lucru mecanic în exterior . În transformările izocore (transformările pentru care în nici una din etapele lor nu se schimbă lucru mecanic cu exteriorul ) .3) . principiul întâi ne conduce la rezultatul cunoscut : L + Q = 0 . fără a avea nici o cunoştinţă despre conţinutul acestei energii interne la scară microscopică .) şi deci în asemenea transformări . În cazul unei transformări ciclice . lucrul mecanic depinde doar de stările iniţială şi finală .Chiar din primele momente ale trecerii curentului se creează o diferenţă de temperatură intre rezistenţă şi apă şi . rezistenţa cedează căldură apei . asupra rezistenţei se efectuează un lucru mecanic care duce la mărirea energiei sale . spre deosebire de cazul general . ca şi la transformarea ciclică . Ori la scară macroscopică tocmai aceasta este situaţia : nu se cunoaşte în general energia internă . Odată convinşi de independenţa de drum a mărimii L + Q . Într-adevăr . În cazul unei transformări adiabatice (Q = 0) principiul întâi dă : U2 – U1 = Ladiabatic (2. adică sistemul trebuie să primească căldură din exterior . ca urmare . cantitatea de căldură schimbată cu exteriorul este independentă de transformare . Deci fără a primi energie nici o maşină nu poate efectua lucru mecanic . putem folosi principiul întâi pentru a măsura diferenţa energiilor interne a două stări ale unui sistem . fără ca starea sa internă să se schimbe . Se pot realiza şi procese staţionare . Atâta timp cât temperatura rezistenţei creşte . adică procese in care sistemul primeşte şi cedează energie în mod continuu . Spre exemplu luăm o rezistenţă electrică şi o scufundăm într-un vas cu apă . avem o dovadă a faptului că ea nu se află în regim staţionar : ea primeşte sub formă de lucru mecanic mai multă energie 4 . spre deosebire de cazul general . orice maşină suferă o transformare ciclică de durată mai lungă sau mai scurtă şi dacă vrem ca L<0.6. Experienţa confirmă fără excepţie enunţul precedent al principiului întâi . În acest caz L + Q = 0 .Principiul întâi al termodinamicii relaţiei (2. principiul întâi dă : U2 – U1 = Qizocor (2. Relaţia arată că este imposibilă construirea unei maşini care să se mişte continuu fără cheltuire de energie din exterior (perpetuum mobile de speţa întâi) .) şi deci în asemenea transformări .5. În limbajul curent spunem că are loc încălzirea rezistenţei . La trecerea curentului electric . când L = 0 .

Această a doua proprietate a gazelor perfecte nu decurge din prima . măsurată în calorii . deoarece şi aici raportul între lucrul mecanic (de natură electrică) primit . ceea ce înseamnă că în orice interval de timp macroscopic ulterior energia primită este egală cu energia cedată (L + Q = 0) . În asemenea procese se poate verifica principiul echivalenţei . 3. măsurat în jouli . dacă operăm numai cu cunoştinţele de la scară macroscopică . şi cantitatea de căldură cedată apei . Vasul este scufundat într-un calorimetru cu apă (fig. trebuie să fie întotdeauna acelaşi . Aplicarea principiului întâi la gazul perfect Experienţa arată că gazele care au o comportare apropiată de cea a gazelor perfecte au şi proprietatea de a avea energia internă determinată numai de temperatură . egal cu J . S e constată că indicaţia termometrului D diferă foarte puţin de cea iniţială . Dispozitivul experimental cu care a lucrat Joule constă dintr-un vas cu două compartimente egale . a căror comunicare poate fi oprită cu ajutorul unui robinet . Se admite atunci 5 . 3. După un anumit timp se constă că temperatura rezistenţei nu mai creşte .Principiul întâi al termodinamicii decât cedează sub formă de căldură . Proprietatea a fost pusă în evidentă de Joule .1. La începutul experienţei compartimentul A este umplut cu gaz . În calorimetru este scufundat un termometru D a cărui indicaţie iniţială se înregistrează . în timp ce în compartimentul B este vid . De fapt cele mai precise metode de determinare a echivalentului mecanic al caloriei J s-au făcut lucrând în regim staţionar .) . gazul trece şi în compartimentul B şi după un anumit timp se atinge o stare de echilibru in care gazul umple omogen cele două vase . În regim staţionar putem vorbi de o transformare a lucrului mecanic în căldură . 3. ca şi în cazul transformărilor ciclice . D C A B Fig. La deschiderea robinetului C .1.

t ) .Principiul întâi al termodinamicii că dacă experienţa ar fi condusă cu un gaz perfect . adică în starea iniţială (gaz numai în compartimentul A) şi în starea finală (gaz în ambele compartimente) . deci : U = U( t ) pentru un gaz perfect . că postulatele şi principiile termodinamicii nu pot fi extinse la Universul infinit . aplicând principiul întâi se ajunge la concluzia că U2 = U1 . (2. ipoteza morţii termice a Universului .7. sistemul (gazul + vasul care-l conţine) n-a schimbat căldură cu exteriorul ( calorimetrul cu apă ) . Egalitatea U( V . Faptul că temperatura în calorimetru nu s-a schimbat oglindeşte că . 6 . Fizicianul german Rudolf Clausius ( 1822 – 1888 ) a emis .) 4. însă . t )= U( 2V . t ) arată că energia internă a gazului perfect este independentă de volum . Se demonstrează . pa baza acestui postulat . energia internă a gazului este aceeaşi . se desfăşoară întotdeauna de la stări de neechilibru spre stări de echilibru termic . Deoarece nici lucru mecanic nu s-a schimbat cu exteriorul . pe ansamblul transformării suferite . Parametrii de stare pentru cele două stări sunt ( V . n-ar exista nici o diferenţă de temperatură între stările iniţială şi finală . în sistemele termodinamice izolate . Concluzii Procesele termodinamice . t ) şi respectiv ( 2V .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful