Radiatii X

Wilhelm Conrad Rntgen

Institutie: Universitatea din Zrich Alma Mater: Universitatea din Strassburg Universitatea din Giessen Universitatea din Wrzburg Universitatea din Mnchen Conductor de doctorat: August Kundt Doctoranzi: Herman March, Abram Ioffe Cunoscut pentru: Razele X Premii: Premiul Nobel pentru Fizic 1901 Nascut: 27 martie 1845 Lennep, Prusia Decedat: 10 februarie 1923 Mnchen,Germania Rezidenta: Germania Naionalitate: German Domeniu: Fizician

Wilhelm Conrad Rntgen (1845 - 1923)

Rntgen s-a nascut in 1845, la lennep, in Germania, fiind singurul copil al unui negustor si producator de textile.Datorita mamei sale care provenea dintr-o veche familie olandeza,familia rntgen a decis sa se mute in olanda, cand micutul wilhelm avea doar trei ani.In copilarie si adolescenta, rntgen nu dadea semne de aptitudini iesite din comun, dar avea o pasiune pe care, de altfel si-a pastrat-o toata viata,de a face farse mecanice complicate, indelung elaborate. In 1862, rntgen se inscrie la scoala tehnica din utrecht. In 1865, se inscrie la cursurile facultatii de fizica din cadrul Universitatii din Utrecht, dar nu obtine numarul necesar de credite pentru a deveni student si decide sa plece in Elvetia, unde se imatriculeaza la Institutul Politehnic din Zrich dupa sustinerea examenelor. In 1869, isi sustine teza de doctorat la Zrich si este numit asistentul celebrului fizician August Kundt.Il insoteste pe acesta la Wrzburg si ulterior la Strasbourg. Unul dintre momentele cele mai importante ale vietii sale a fost intalnirea cu Ivan Pulyui,un fizician de origine ucraineana,care i-a furnizat savantului german una din lampile pe care acesta le-a folosit pentru a obtine ceea ce el a numit "raze X".

Rntgen a descoperit razele care ii poarta numele din pura intamplare, experimentand in laboratorul sau efectele descarcarilor sarcinilor electrice de mare intensitate prin tuburi de sticla umplute cu gaz la presiuni foarte joase.
El studiase deja efectul razelor catodice, raze care apar in momentul in care curentul electric trece printr-un gaz extrem de rarefiat. In noiembrie 1895, a descoperit ca, daca tubul prin care trece sarcina electrica este izolat cu un carton negru pentru a exclude orice sursa de lumina, in conditiile lucrului intr-o camera obscura, un carton care are pe una din suprafetele sale platinocianida parca devine fluorescent, chiar daca este la o departare apreciabila de tub. Rntgen a mers mai departe si a observat ca acelasi fenomen, al inregistrarii transparentei unui corp, are loc si folosind placi fotografice. Prima radiografie din lume a fost facuta la scurt timp de catre Rntgen, surprinzand pe cliseele fotografice oasele si inelul unei maini a sotiei sale. De aici, savantul a dedus ca oasele sunt mult mai putin permeabile pentru razele X, reliefandu-se mai dur, ca si inelul sotiei sale. Din 1895, si-a petrecut restul vietii in laborator studiind acest fenomen. Moartea lui, din 1923, drept urmare a unui carcinom intestinal, nu este o consecinta directa a experimentelor sale cu razele X, pentru ca a fost unul dintre primii savanti care au folosit ecrane plumbate pentru protectia la radiatii.

 Radiatia (razele) X sau radiatia (razele) Rntgen sunt radiatii electromagnetice ionizante, cu lungimi de unda mici, cuprinse ntre 0,1 i 100 (ngstrm).
Obinerea razelor X
n laborator Razele X se pot obtine in tuburi electronice vidate, in care electronii emisi de un catod incandescent sunt accelerati de campul electric dintre catod si anod (anticatod). Electronii cu viteza mare ciocnesc anticatodul care emite radiatii X. Electronii rapizi care ciocnesc anticatodul interactioneaza cu atomii acestuia in doua moduri: Electronii, avand viteza mare, trec prin invelisul de electroni al atomilor anticatodului si se apropie de nucleu. Nucleul, fiind pozitiv, ii deviaza de la directia lor initiala. Cand electronii se indeparteaza de nucleu, ei sunt franati de campul electric al nucleului; in acest proces se emit radiatii X.

La trecerea prin invelisul de electroni al atomilor anticatodului, electronii rapizi pot ciocni electronii atomilor acestuia. In urma ciocnirii, un electron de pe un strat interior (de exemplu de pe stratul K) poate fi dislocat. Locul ramas vacant este ocupat de un electron aflat pe straturile urmatoare (de exemplu de pe straturile L, M sau N). Rearanjarea electronilor atomilor anticatodului este insotita de emisia radiatiilor X.

Tubul de raze X

La un sincrotron Electroni cu o energie de ordinul GeV sunt constransi la o orbita aproximativ circulara intr-un inel de acumulare, emitand raze X cu un flux deosebit de ridicat.

Proprietatile radiatiilor X
Ele prezinta urmatoarele proprietati: - in vid ele se propaga cu viteza luminii;
-

impresioneaza placile fotografice; nu sunt deviate de campuri electrice si magnetice; produc fluorescenta unor substante (emisie de lumina); Exemple de substante fluorescente: silicat de zinc, sulfura de cadmiu, sulfura de zinc, care emit lumina galben-verzuie. sunt invizibile, adica spre deosebire de lumina, nu impresioneaza ochiul omului; patrund cu usurinta prin unele substante opace pentru lumina, de exemplu prin corpul omenesc, lamele metalice cu densitate mica, hartie, lemn, sticla s.a., dar sunt absorbite de metale cu densitatea mare (de exemplu: plumb). Puterea lor de patrundere depinde de masa atomica si grosimea substantei prin care trec. ionizeaza gazele prin care trec. Numarul de ioni produsi indica intensitatea radiatiilor. Pe aceasta proprietate se bazeaza functionarea detectoarelor de radiatii. au actiune fiziologica, distrugand celulele organice, fiind, in general, nocive pentru om. Pe aceasta proprietate se bazeaza folosirea lor in tratamentul tumorilor canceroase, pentru distrugerea tesuturilor bolnave.

Aplicatii ale radiatiilor X

Radiatiille X impresioneaza solutia fotografica, ca si lumina. Absorbtia radiatiilor depinde de densitatea si de greutatea atomica. Cu cat greutatea atomica este mai mica, materialul este mai usor patruns de razele X. Cand corpul uman este expus la radiatiii X, oasele, cu greutate atomica mai mare decat carnea, absorb in mai mare masura radiatiile si apar umbre mai pronuntate pe film. Radiatiile cu neutroni se folosesc in anumite tipuri de radioagrafii, cu rezultate total opuse: partile intunecate de pe film sunt cele mai usoare. Radiatiile X provoaca fluorescenta anumitor materiale, cum ar fi platinocianidul de bariu si sulfura de zinc. Daca filmul fotografic este inlocuit cu un ecran tratat cu un asemenea material, structura obiectelor opace poate fi observata direct. Aceasta tehnica se numeste fluoroscopie. Alta caracteristica importanta este puterea de ionizare, care depinde de lungimea de unda. Capacitatea razelor X monocromatice de a ioniza, este direct proportionala cu energia lor. Aceasta proprietate ne ofera o metoda de masurare a energiei razelor X. Cand razele X trec printr-o camera de ionizare, se produce un curent electric proportional cu energia fasciculului incidental. De asemenea, datorita capacitatii de ionizare, razele X pot fi vazute intr-un nor. Alte proprietati: difractia, efectul fotoelectric, efectul Compton si altele.

Principalele utilizari: cercetari stiintifice, industrie, medicina. Studiul radiatiilor X a jucat un rol vital in fizica, in special in dezvoltarea mecanicii cuantice. Ca mijloc de cercetare, radiatiile X au permis fizicienilor sa confirme experimental teoria cristalografiei. Folosind metoda difractiei, substantele cristaline pot fi identificate si structura lor determinate. Metoda poate fi aplicata si la pulberi, care nu au structura cristalina, dar o structura moleculara regulata. Prin aceste mijloace se pot identifica compusi chimici si se poate stabili marimea particulelor ultramicroscopice. Prin spectroscopie cu raxe X se pot identifica elementele chimice si izotopii lor. In afara de aplicatiile din fizica, chimie, mineralogie, metalurgie si biologie, razele X se utilizeaza si in industrie, pentru testarea nedestructiva a unor aliaje metalice. Pentru asemenea radiografii se utilizeaza Cobalt 60 si Caesium 137.De asemenea prin radiatii X se testeaza anumite faze de productie si se elimina defectele. Razele X ultramoi se folosesc in determinarea autenticitatii unor lucrari de arta sau la restaurarea unor picturi. In medicina, radiografele sau fluoroscoapele sunt mijloace de diagnosticare. In radiotarapie se utilizeaza in tratamentul cancerului. Aparatul computerizat, tomograful axial (scanner CAT sau CT) a fost inventat in 1972 de inginerul eletronist Godfrey Hounsfield si a fost pus in aplicare pe scara larga dupa anul 1979.

Aparat Roentgen Radiografie plamani

Osteodensimetru cu raze X