Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Presiunea este un parametru de stare fundamental definit prin forţa care acţionează normal pe
o suprafaţă egală cu unitatea
Coloana de lichid
În cazul unui fluid în mişcare, presiunea exercitată de acesta pe direcţia de deplasare, presiunea
totală, pt , se compune din presiunea statică ps şi presiunea dinamică produsă de mişcarea
ordonată a fluidului pd max.
Pe o direcţie oarecare, care face unghiul cu direcţia de curgere, presiunea dinamică este egală
cu pd = pd max cos a
Temperatura
caracterizează gradul de încălzire al unui corp
toate sistemele care se află în echilibru termic cu acea stare au o proprietate comună definită
prin noţiunea de temperatură
Volumul specific.
Volumul specific este volumul ocupat de unitatea de masă a substanţei
Ecuaţia de stare
Când o moleculă de masă M şi viteză se ciocneşte de peretele vasului, viteza ei variază de la
valoarea + w la -w , ea fiind perfect elastică. Rezultă că acceleraţia pe care o are molecula în
momentul impactului este a = 2w .
Prin şoc se cedează peretelui o cantitate de mişcare (forţă de impuls) egală cu:
la aceeaşi presiune şi temperatură, acelaşi volum de gaze perfecte cuprinde acelaşi număr de molecule,
indiferent de natura gazului.
1. NA = 6,0228 x 1026 molecule/kmol
2. Volumul unui mol (kmol) este acelaşi, oricare ar fi natura gazului, dacă se menţin constante
presiunea şi temperatura
3.
5.
Amestecuri de gaze
1. Legea conservării maselor indică faptul că masa amestecului de gaze este egală cu suma maselor
componente:
2. Legea lui Dalton precizează că, în cazul unui amestec format din i gaze, suma presiunilor parţiale
ale gazelor pi este egală cu presiunea amestecului:
3. Legea lui Amagat precizează că suma volumelor parţiale ocupate de gazele componente ale unui
amestec de gaze, aflate la presiunea p şi la temperatura T, ale amestecului de gaze, este egală cu
volumul V al amesteculu
Mărimile caracteristice ale amestecului de gaze sunt dependente de mărimile respective ale gazelor
componente. Astfel:
1. Constanta amestecului de gaze
energia internă a unui gaz perfect nu depinde de volumul său şi de presiunea sa, ea fiind funcţie
numai de temperatură-legea lui Joule
Lucrul mecanic, care se notează cu litera L, caracterizează schimbul de energie între un sistem şi
mediul exterior, când condiţiile exterioare ale sistemului se modifică: variază volumul ocupat de
sistem, poziţia sistemului etc.
Gaze reale
Noţiunea de căldură defineşte procesul de schimb de energie între două sisteme, fără modificarea
parametrilor externi.
O mărime caracteristică este capacitatea calorică (căldura specifică), care defineşte căldura
absorbită sau cedată de unitatea de cantitate a unui sistem pentru a-şi modifica temperatura cu un
grad
Raport adiabatic
Variataia entropiei
Robert Mayer
Pentru o transformare deschisă, precizată prin stările 1 şi 2, pentru un gaz perfect, se obţine
Transformarea izobara
Transformarea izotermă
Transformarea politropică
Teoreme:
a) randamentul termic al ciclului Carnot este independent de natura agentului de lucru şi este
determinat numai de temperaturile celor două surse termice
b) randamentul termic al unui ciclu reversibil oarecare nu poate fi mai mare decât
randamentul termic al unui ciclu Carnot reversibil care are loc între aceleaşi limite de
temperatură.
c) randamentul termic al unei maşini ireversibile este mai mic decât randamentul termic al
unei maşini reversibile
9.Ciclul Carnot inversat. Aplicatii. Diferite enunturi ale principiului al doilea al termodinamicii.
1. O maşină termică nu poate produce în mod continuu (ciclic) lucru mecanic din căldură, fără a
fi în legătură cu două surse de căldură, aflate la temperaturi diferite.
2. Căldura nu poate trece de la sine (în mod natural) decât de la un corp cu o temperatură mai
ridicată la un corp cu temperatură mai scăzută
3. Nu se poate construi o maşină care să producă continuu lucru mecanic prin absorbţia căldurii
de la un singur izvor termic.
4. Nu se poate realiza un perpetuum mobile de speţa a doua.
5. Orice ciclu motor trebuie să cuprindă transformări în care agentul de lucru primeşte şi
cedează căldură, ceea ce implică existenţa a cel puţin două surse de căldură, cu temperaturi
diferite.
6. Toate procesele în care intervine frecarea sunt ireversibile.
Dacă o maşină termică parcurge ciclul Carnot în sensul invers,atunci se absoarbe de la sursa
rece cantitatea de căldură Q2 şi, consumând lucrul mecanic L, depune la sursa caldă, la
temperatura T1>T2 , cantitatea de căldură Q1>Q2 . Se realizează astfel trecerea căldurii de la o
sursă mai rece la una mai caldă, dar consumând lucru mecanic
Maşini frigorifice
O maşină frigorifică funcţionează cu o sursă rece, de temperatură T2 mai mică decât
temperatura mediului ambiant şi cu o sursă caldă, cu temperatura egală cu a mediului ambiant.
Această maşină permite răcirea unui corp, considerat sursa rece şi menţinerea acestuia la
temperatura T2 , prin preluarea căldurii Q2 , consumând lucrul mecanic L. Sursei calde i se
transmite căldura Q1 = Q2 + L
Eficienţa frigorifică
Pompe de căldură
Pompa de căldură funcţionează după acelaşi ciclu ca şi maşina frigorifică, dar ea are scopul de a
menţine la o temperatură ridicată un corp considerat sursa caldă, la o temperatură T1 > To , To
fiind temperatura mediului prin transmiterea căldurii Q1 , egală cu lucrul mecanic L consumat şi
cu o cantitate de căldură Q2 preluată de la sursa rece, care are o temperatură T2 mai mare sau
egală cu To , dar mai mică decât T1
Prin urmare, pentru ciclurile reversibile, integrala lui Clausius este nulă
Fie un ciclu oarecare ireversibil,care printr-un fascicul de adiabate este împărţit într-o infinitate
de cicluri elementare Carnot ireversibile
Deci, pentru un ciclu ireversibil integrala lui Clausius este mai mică decât zero.