Recapitulare

1. a) Să se afle extremele funcţiei f :  0,     0,     0,    

f  x, y , z   sin x  sin y  sin z  sin  x  y  z 

1
sin

n  n  1
b) Să se calculeze suma
1 1
.
n 1 cos  cos
n n 1

x 2 n 1
2. a) Să se determine mulţimea de convergenţă a seriei S  x    .
n  0  2n  1  2
2n

b) Să se calculeze S  x  .

1
c) Să se arate că seria   2n  1  22n este convergentă şi să se calculeze suma
n0
ei.

3. a) Să se determine punctele de extrem ale funcţiei

f :  3  , f  x , y , z   x  2 y  2 z , x 2  y 2  z 2  9 .
b) Să se stabilească natura următoarelor serii:

  sin   
 1 1
  e n n 1  1 ;
    arctg 1
n
 arctg 1   .
n
n 1 n 1
 

4. Să se stabilească natura următoarelor serii:

 1 n 1 
2
n a n n2  1
  
  , a  0, a  1 ;
a)  n 1
n 1


1
b)  n1 ln  n  1 ;
n 1
5. Să se calculeze lim xn , unde
n 

 101n  1  2  n
20 20 
3 3 2 2
a) xn    n  e  e  ; b) xn  n  3n  n  3n ;
n 1
 n3   
 n2 
c) xn  nk  3  1 .
 n  1 

6. Fie d :      , d  x, y   arctgx  arctgy . Să se arate că:

i)  , d  este un spaţiu metric;
ii) xn  n este şir Cauchy, dar nu este convergent.
1. a) Să se afle extremele funcţiei f :  0,     0,     0,    

f  x, y , z   sin x  sin y  sin z  sin  x  y  z 

1
sin

n  n  1
b) Să se calculeze suma 1 1
.
n 1 cos  cos
n n 1

f
 x  0

 f
Soluţie. a) Se rezolvă sistemul   0.
 y
 f
 0
 z

 cos x  cos  x  y  z   0

Avem cos y  cos  x  y  z   0 .
 cos z  cos  x  y  z   0


Rezultă cos x  cos y  cos z  cos  x  y  z 

Dar funcţia cosinus este injectivă pe  0,  , rezultă x  y  z

Avem cos x  cos3x

cos x  cos  2 x  x 

cos  x  y   cos x cos y  sin x sin y

cos x  cos 2 x cos x  sin 2 x sin x

 
cos x  cos 2 x  sin 2 x cos x  2sin x cos x sin x

sin 2 x  2sin x cos x

cos 2 x  cos 2 x  sin 2 x

cos x  cos3 x  sin 2 x cos x  2sin 2 x cos x

cos x  cos3 x  3sin 2 x cos x

  
cos x  cos3 x  3 1  cos 2 x cos x

cos x  cos3 x  3cos x  3cos3 x

cos x  4 cos3 x  3cos x

 
4cos x cos 2 x  1  0


cos x  0  x 
2
Variante: cos x  1 imposibil
cos x  1 imposibil
Astfel
    
x   x  y  z    , ,  punct critic .
2 2 2 2 2
d 2 f  x, y , z  
 sin x  sin  x  y  z  sin  x  y  z  sin  x  y  z 
 sin  x  y  z   sin y  sin  x  y  z  sin  x  y  z 
sin  x  y  z  sin  x  y  z   sin z  sin  x  y  z 
2 1 1
    
d 2 f  , ,   1 2 1
2 2 2
1 1 2
1  2  0
2 1
2   4 1  3  0
1 2
2 1 1
3  1 2 1  6  0
1 1 2
  
Rezultă  , ,  punct de maxim local.
2 2 2
 1
sin

n  n  1
b) Să se calculeze suma
1  1
.
n 1 cos  cos
n n 1

sin  x  y   sin x cos y  cos x sin y

1 1  1 1 1 1
 sin     sin cos  cos sin
 n n 1 
 1 1  n n 1
1
n
1
n 1 
n 1 cos  cos n 1 cos  cos
n n 1 n n 1

 1 1 
  tg  tg
n n 1

n 1 
n n n
 1 1  1 1 1
sn    tg  tg
 k k  1 

  tg  tg
k 
k  1
 tg1  tg
n  1
.
k 1 k 1 k 1
 1 
Atunci s  lim  tg1  tg   tg1.
n   n 1


x 2 n 1
2. a) Să se determine mulţimea de convergenţă a seriei S  x    .
n  0  2n  1  2
2n

b) Să se calculeze S  x  .

1
c) Să se arate că seria   2 n  1   2 2n
este convergentă şi să se calculeze suma
n0
ei.

x 2 n 1 
x 
2 n
Soluţie. a) S  x     2n  1  22n  x  2n  1  22n
n0 n 0
1
Notăm x 2  t ; an 
 2n  1  22n
  lim
 2n  1  22n

1
. Avem R
1
4
n   2n  3  22 n  2 4 
t  x 2 . Deci x   2,2  .
 x  2  2
 2 
 2n 
1
Pentru
 2 n  1 2 2n
  2 2 n  1
divergentă Conform
n 0 n0

1
Criteriului Comparaţiei (   n
)
n 1


2 
2 n 
1
Pentru x  2  2   2n  1 22n  2 2n  1 divergentă Conform Criteriului
n0 n0

1
Comparaţiei (   n ).
n 1
Deci C   2, 2  .

x 2 n 1
b) S  x   
n  0  2n  1  2
2n

n
S x   

 2n  1 x 2n 
 x2 
   
n0  2 n  1  2 2n
n0 
4 

k 2 n
n
 x2  x2  x2   x2 
S x      1 
4 4
    ...    
 4   4 
k 0  
n 1
 x2 
  1
4 1 4
 1   2   .
x x2 4  x2
1 1
4 4
1 1 x2 x2
Deci S  x   4
4x 2dx  4 ln
4 x2
  ln
x2

1
c) S    2n  1  22n . Atunci S  S 1 şi seria de puteri S  x  este
n0
convergentă pentru x   2,2  , deci seria numerică este convergentă, avem
S  S 1  ln 3 .
3. Să se determine punctele de extrem ale funcţiei
f :  3  , f  x , y , z   x  2 y  2 z , x 2  y 2  z 2  9 .
Soluţie. Funcţia lui Lagrange este:


L  x, y , z   x  2 y  2 z   x 2  y 2  z 2  9 
L L L ,
dL  x, y, z   dx  dy  dz
x y z

dL  x, y , z   1  2x  dx   2  2y  dy   2  2z  dz .

Anulăm diferenţiala şi ţinem seama de legătură.

 L
 x  0

 L
Punctele staţionare condiţionate vor fi soluţiile sistemului   0 , de
 y
 L
 0
 z
 1
 x  
 1  2x  0 2

 2  2y  0  1
  y
unde    .
 2  2 z  0  1
x  y  z  9  0
2 2 2  z  
  
 x 2  y 2  z 2  9  0

1 1 1 2 1
   9  36  9    
4 2  2  2 2

1
Pentru 1  găsim punctul staţionar  1,2, 2 
2
1
Pentru  2   găsim punctul staţionar 1, 2, 2 
2
Derivatele parţiale de ordinul al doilea ale funcţiei L în raport cu x, y , z
sunt:
 2L 2L 2L
 2 ;  2 ;  2
x 2 y 2 z 2

2L 2L 2L 2L 2L 2L

  0;   0;   0.
xy yx xz zx yz zy

1
Pentru 1  avem
2
d 2 L  x, y , z   2dx 2  2dy 2  2dz 2  2 
1
2
 
dx 2  dy 2  dz 2  0

rezultă  1,2, 2  punct de minim local.

1
Pentru  2   avem
2
 1

d 2 L  x, y , z   2dx 2  2dy 2  2dz 2  2     dx 2  dy 2  dz 2  0
 2

rezultă 1, 2, 2  punct de maxim local.

4. Să se stabilească natura următoarelor serii:

 1 n 1 
2
n a n n2  1
  
  , a  0, a  1 ;
a)  n 1
n 1


1
b)  n1 ln  n  1 ;
n 1

  sin  
c)  

e
n n 1
 1 ;

n 1
 

 1 1
d)   arctg 1
n
 arctg 1   .
n
n 1
  1 n 1 
n 2  a n n  2  1
  
  , a  0, a  1
Soluţie. a)  n 1
n 1

1 n 1
a n n 2 1 1 n 1 1
lim n 2   
n  1 n 1 n n  2 n 1
n n2

ax 1
lim  ln a
x 0 x

1 n 1 1
 ln a lim n2   
n  n n  2 n 1

1 n 1 n
ln a lim   ln a  0 rezultă seria este divergentă.
n  n  2 n 1


1
b)  n1 ln  n  1
n 1

1 1
lim  lim 
n  n 1 ln  n  1 n 
ln  n  1 
1
 n 1

1 1
 lim 1
 lim 1

n  ln ln n 1
  n 1
n  ln ln  n 1
e e 1
n

1
lim ln ln  n 1
e n  n 1 
 1
Calculăm lim ln ln  n  1 
n  n  1

S C ln ln  n  2   ln ln  n  1
 lim 
n   n  2    n  1
S C  ln  n  2   ln  n  2 
 lim ln    ln lim  ln1  0
n 
 ln  n  1  n  ln  n  1

1 1
Deci lim  lim 1  0
n  n 1 ln  n  1 n  e0

Rezultă seria este divergentă.

  sin   

c)  

e
n n 1
 1 

sin
n  
n  1
convergentă
n 1
  n 1

sin
n  n 1
e 1  
Termenul general lim  sin  ln e  lim sin 0
n 
sin
 n  n  1 n  n  n  1
n  n  1


sin
n  n 1
e 1
Astfel lim 
 ln e  1  0 rezultă seria este convergentă.
n  sin
n  n 1



Seria  sin n  n  1 este o serie convergentă.
n 1

 
 
 sin
n  n  1
  n  n  1 convergentă
n 1 n 1
 
sin
n  n  1
lim 1 0
n  
n  n  1


 1 1
d)  arctg 1 
n
 arctg 1  
n
n 1 
x y
arctgx  arctgy  arctg
1  xy
1 1 1 1
 1
 1  1  1
 arctg n
1
n 
1 n 1
arctg  n
1
n 
n 1 1 1  1 1 1 2
n n n
1 1
 1 1
  arctg
 1
n
 1
n
1 

n 1
1  1  2  1   1  
 n  n n
2

  arctg  1 
n
1 1
n 1
1  1  2  1   1  
 n  n n

2
 
1
Astfel  arctg  1 
n
1 1
  n serie divergentă.
n 1 n 1
1  1  2  1   1  
 n  n n
Avem
2
arctg n
 1  1 1
 1  1  1   1  2
2  
 n  n n n 1
lim   
n  2  1  1 1 1
n 1  1  2  1   1   n
 n  n n
 1  1 1 
1  1  2  1   1  
 n  n n

2
n 1
 lim  
n   1  1 1 1
1  1  2  1   1   n
 n  n n
2 1
lim  0
n   1  1 1 2
1  1  2  1   1  
 n  n n
Seria este divergentă.

5. Să se calculeze lim xn , unde

n 

 101n  1  2  n
20 20 
3 3 2 2
a) xn    n  e  e  ; b) xn  n  3n  n  3n ;
n 1
 n3   
 n2 
c) xn  nk  3  1 .
 n  1 
 101n  1  2  n
20 20 
Soluţie. lim   n  e  e 1  
n
n   n  3   
 
 101n  1   20 20 
2
 lim   lim n  e  e 1  
n n
n   n  3  n   
 
 20 20 
2
 101 lim n  e n  e n 1  
n   
 
20 20 0
en  e 1 0
n
 101 lim 
n  n 2
 20 20
20 n 20
e  e n 1 0

 101 lim
n 2
 n  1 2

0

n  2 n  3
1 1
 
20 n 2  n  12
 101  lim 
2 n n 3
  n  1  n 2
n
20
 101  lim 
2 n  n 3n 2  n  12
20 2n  1 20
 101  lim  101   2  2020 .
2 n  n  2  1 2
n
b) xn  3 n3  3n 2  n 2  3n
lim
n 
 3
n3  3n 2  n  n  n 2  3n  
n3  2n 2  n3 n 2  n 2  3n
 lim  lim 
n 
3
n 3
 2n 
2 2 3
 n  2n  n3 2 2 n  n  n 2  3n

2n 2 3n 2 3 5
 lim  lim    .
n  2  n   3 3 2 6
 2 23 2 n 1  1  
n 1    3 1   1  n
  n n 
 
 n2 
c) xn  nk  3  1
 n  1 
n2 
nk   1
 n2   n 1 
lim n k  3  1  lim 
n 
 n  1  n 
n2
2
n2
3
  3 1
 n 1  n 1
n k  n  2  n  1
 lim 
n   n2 2 n2  
 n  1  3  
 3 1
  n 1  n 1 
 
nk
 lim 
n   n2 2 n2  
 n  1  3  
 3 1
  n 1  n 1 
 
Dacă k  1  lim xn   ;
n 
Dacă k  1  lim xn  3 ;
n 
Dacă k  1  lim xn  0 .
n 

6. Fie d :      , d  x, y   arctgx  arctgy . Să se arate că:

iii)  , d  este un spaţiu metric;
iv) xn  n este şir Cauchy, dar nu este convergent.

Soluţie. i) d este distanţă pe  dacă:

a) d  x, y   0  x  y ;

d  x, y   0 dacă şi numai dacă arctgx  arctgy  0 dacă şi numai dacă

arctgx  arctgy  0 dacă şi numai dacă arctgx  arctgy dacă şi numai
dacă x  y ;

b) d  x, y   d  y, x  ;

d  x, y   arctgx  arctgy  arctgy  arctgx  d  y , x  ;

c) d  x, z   d  x, y   d  y , z  ;
arctgx  arctgz  arctgx  arctgy  arctgy  arctgz 

 arctgx  arctgy  arctgy  arctgz 

 arctgx  arctgz

Astfel  , d  este un spaţiu metric.

ii) Cum xn  n este şir Cauchy avem      0 ,   n      astfel încât

 
d xn  p , xn   , pentru orice n  n    , p  1 dacă şi numai dacă

d  xn  p , xn   arctg  n  p   arctgn 

x y
arctgx  arctgy  artcg
1  xy
 n pn p 1
 arctg   
1 nn  p 1 nn  p n

Rezultă xn este şir Cauchy.

Presupunem xn este convergent, rezultă xn  l dacă şi numai dacă

     0 ,   n      astfel încât d  xn , l     d  xn , l   0 dacă şi numai
dacă arctgn  arctgl  0 dacă şi numai dacă
n  
arctgn  arctgl  arctg  arctgl  0 rezultă că există l   astfel încât
2

arctgl  contradicţie. Deci xn nu este şir convergent.
2