Calistrat Hogas

1848 La 19 aprilie s-a nascut la Tecuci prozatorul Calistrat Hogas (numele la nastere:
Dumitriu). Fiul protopopului Gh. Dumitriu si al Marioarei (nascuta Stanciu). Numele este
o porecla a bunicului ce i se transfera si lui Hogas la scoala primara, pentru a fi deosebit de
alti omonimi. Clasele primare le urmeaza la Tecuci.
1859-1867 Studii medii si liceale la Acad. Mihaileana si Liceul National din Iasi.
1867-1869 Facultatea de Litere a Univ. din Iasi.
1869 Din acest an il gasim ca prof. de limba si literatura romana la Piatra Neamt, Tecuci,
Alexandria, Roman.
1874 Debuteaza cu versuri in ziarul Corespondenta provinciala din Piatra Neamt.
1878 Intemeiaza tot la Piatra, un efemer saptamanal cu titlul "Situatiunea".
1881-1882 Revizor scolar al jud. Neamt (il cunoaste pe I. L. Caragiale).
1881-1885 Colaboreaza la revista Asachi.
1882-1884 La revista Asachi ii apar intaile "Amintiri din o calatorie".
1893-1902 Colaboreaza la Arhiva, revista lui A. D. Xenopol.
Aparitia Vietii Romanesti, constituirea gruparii din jurul revistei si prietenia cu G.
Ibraileanu joaca un rol decisiv in cariera scriitorului.
1898 Prof. la Liceul Internat din Iasi.
1907-1912 Revista Viata Romaneasca ii publica "In muntii Neamtului" si alte note de drum.
1912 In acest an scrierile sale urmau sa fie adunate in volum, dar tirajul este distrus din cauza
prea multelor greseli de tipar.
1914 Noua editie este aproape in intregime distrusa de un incendiu. Scriitorul este respins,
foarte probabil din cauza raportului intocmit de I. Caragiani, de la premiul Acad. Romane.
Retras in ultimii ani la Piatra Neamt, nu mai apuca, din cauza razboiului, sa-si vada cartea
tiparita. Opera ii va fi editata de-abia in 1921, in doua volume: "Amintiri dintr-o calatorie"
si "In muntii Neamtului", cel de-al doi-lea cu o pref. de M. Sadoveanu. Hogas a fost un
povestitor plin de farmec, „explorator" al muntilor din Moldova, pe care i-a prezentat sub
semnul „colosalului". Proza sa este puternic marcata de reminiscente livresti, pe care le
integreaza unei viziuni parodice si umoristice.
1917 La 28 august, la Roman, Calistrat Hogas trece in nefiinta.
1922 Dupa moartea sa i se decerneaza Premiul Societatii Scriitorilor Romani.
Destinul operei lui Hogas este dintre cele mai curioase. Nu este vorba atat de nefericitele
intamplari care au intarziat debutul editorial al scriitorului, cat de posteritatea sa critica.
Cele mai cunoscute interpretari avansate asupra operei lui Hogas propun, uneori, puncte
de vedere flagrant contradictorii, de-a dreptul derutante. Circulatie au avut mai intai
opiniile despre „primitivismul", „paganismul" scriitorului (O. Botez) si „homerismul" lui
(E. Lovines-cu). Pentru G. Calinescu, Hogas este un diletant superior, un carturar, un
clasicizant. La Vladimir Streinu, scriitorul apare in continuare ca „homerizant", dar criticul
insista pe „amatorismul" si pe firea lui oraseneasca; Hogas ar face parte din aceeasi familie
de spirit cu Al. I. Odobescu. in replica, Serban Cioculescu propune formula Hogas =
clasicist baroc; scriitorul (dovedind o mentalitate de Robinson in dialogul pe care-l
angajeaza cu natura) ar fi o sinteza intre retorism si vitalism, intre temperamentul
barochist si cultura clasicista. Aceasta interpretare este confirmata si de studiul lui C.
Ciopraga, care accentueaza ideea simbiozei dintre frenezia vitalista si intelectualism, dintre
vibratia in fata naturii si inclinatia catre parodie.