Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea de Fizic
Catedra de Fizic Teoretic
Istoria Fizicii

Referat
Tema: ,,Max Planck
Efectuat de studentul:
Stefanet Eric

Controlat de profesorul:
Uni
versitar.
Srghi.
A

Chiinu 2014

Cuprins
1.1 Origine i educaie ( 1858-1878 )
1.2 ncepnd o carier tiinific ( 1878-1888 )
1.3 Profesorul de la Berlin ( 1889-1944 )
1.3.1 Primii ani din Berlin
1.3.2 Quantum Ipoteza Planck
1.3.3 Primul Rzboi Mondial i consecinele sale
1.3.4 Republica de la Weimar
1.3.5 Perioada de nazism
1.4 n ultimii ani ( 1944-1947 )
2 .Creativitatea tiinific
2.1 Conservarea Energiei
2.2 Termodinamica
2.2.1 Principiul creterii entropiei i aplicarea acestuia
2.2.2 Termodinamica soluii i electrolii
2.2.3 Alte lucrri pe termodinamicii
2.3 Teoria de radiaie termic i nceputul teoriei cuantice
2.3.1 Classic Stage
2.3.2 Formula Planck cuantum de aciune
2.3.3 Impact : Caracterul permanent i sistemul de uniti naturale
2.3.4 Procedurile de teoria relativitii i optica
3 Plank ca un educator i autor de manuale
4 Punctele de vedere filozofice i religioase
4.1 Procedurile de istoria i filozofia tiinei
5 Premii i membru
2

6 Bibliografia

1.1 Originile

i educaia (1858-1878)

Max Planck, nscut la 23 aprilie 1858 n Kiel , a apartinut unei vechi familii
nobiliare , printre strmoii si - avocai proemineni , oameni de tiin , liderii
bisericii militare i . Bunicul su ( Heinrich Ludwig Planck , 1785-1831 ) i
bunicul ( Gottlieb Jakob Planck , 1751-1833 ) a fost profesori de teologie la
Universitatea din Gottingen , i unchiul su ( Gottlieb Karl Georg Planck , 18241910 ) - un avocat celebru , unul dintre fondatorii cod. Civil german . Tatl sau
fizicianul Wilhelm Planck ( Johann Julius Wilhelm von Planck , 1817-1900 ) , a
fost , de asemenea, un avocat , un profesor de drept la Universitatea din Kiel . El a
fost cstorit de dou ori i a avut doi copii din prima cstorie ( Hugo i Emma )
i cinci din al doilea ( Herman , Hildegard , Adalbert , Max i Otto ) . Mama lui
Max , Emma Pattsig ( Emma Patzig , 1821-1914 ) , a venit de la o familie de
pastori din oraul Pomerania Greifswald. Faimosul fizician Max Born scria asa , "
cu privire la originea lui Planck despre aceste persoane - frumos , decent ,
incoruptibil , nobil i generos , care Sa dat pe Sine la serviciul bisericii i
necesitatea de a aminti la toat lumea care vrea s neleag natura lui Max
Planck i sursa succesului su " Primii nou ani din viaa lui Max a trecut n Kiel ,
capitala Holstein , care la acel moment a fost centrul de controverse ntre
Danemarca i Prusia . n 1864 , tnrul Planck a asistat chiar la intrarea trupelor
prusace si austriece . In 1867 Wilhelm Planck a acceptat invitaia de a prelua postul
de profesor de Drept, Universitatea din Munchen i sa mutat cu familia sa n
capitala bavarez . Aici , Max a fost dat la coala Maximilianovskaya
( Maximiliansgymnasium Mnchen ) , el a invatat de bunvoie i n curnd a fost
unul dintre cei mai buni elevi din clas . n timp ce o mare atenie a fost acordat la
subiecii tradiionale de gramatic ( n special , studiul limbilor antice ) , predarea
stiintelor naturale de la coal , de asemenea, a fost ridicat . O influen profund
asupra tnrului Planck a avut un profesor de matematic Hermann Muller
( Hermann Mller ) , om de tiin de la care in viitor a auzit pentru prima dat
despre legea de conservare a energiei . i dei profesorul nu ia vzut nici o
abilitate speciala , a remarcat n mod special calitile sale personale . Trie de
caracter , diligen i diligena educaiei n liceu a contribuit la consolidarea
interesului su n domeniul tiinei , pentru a clarifica legile naturii , pe care le-a
scris la sfritul duratei de via :
Din tineree a fost inspirat s se angajeze n sensibilizarea tiinei fapt bineinteles
c legile gndirii noastre coincid cu legile care au avut loc n procesul de a obine
impresii din lumea exterioar , i c , prin urmare , o persoan poate judeca
3

aceste legi prin gndire pur . Esenial n acest caz este c lumea din afara este
ceva care nu depinde de noi , absolut , ceea ce ne-am rezista , i cutarea de legi
referitoare la acest absolut , mi se pare cel mai frumos gol din viaa unui om de
tiin .
O alta pasiune din copilrie a lui Planck a fost muzica : a cntat n corul de baieti ,
jucnd mai multe instrumente ( mai ales o mulime de timp a petrecut la pian ) , a
studiat teoria muzicii i a ncercat s scrie , dar n curnd a ajuns la concluzia c nu
avea talent ca un compozitor . Pn la sfritul liceului , el sa confruntat cu o
alegere : s devin un pianist , sau un filolog pentru a studia fizica i matematica .
Planck a ales aceasta din urm , i n septembrie 1874 a devenit student la
Universitatea din Munchen . Cu toate acestea , fiind student , el este nc o
mulime de timp dedicat muzicii : a cintat organul n biseric , a servit ca
choirmaster la cntarea Student Union , orchestra realizata de amatori .
La scurt timp dup admiterea la Universitatea la sfatul tatlui su Planck a apelat la
profesorul Philipp von Jolly i i-a spus c a vrut s fac fizica teoretic . El a nceput
s descurajeze studentul de la acest obiectiv , argumentnd c aceast tiin se
apropie de finalizare i c rmne s analizm doar cteva probleme minore . Cu
toate acestea , conversaia nu a afectat dorina lui Planck de a deveni un
teoretician . Explicnd decizia , el a spus c el nu a avut nici dorinta de a face
descoperiri , ci doar pentru a nelege i , eventual, s aprofundeze bazele deja
stabilite ale tiinei . Pentru ase semestre Planck a participat la cursuri pe fizica
experimentale care leau citit Wilhelm von Betz ( german Wilhelm von Beetz ) i
acelai Jolly . n laborator Jolly Plank sa ntlnit cu Hermann von Helmholtz ,
faimosul fizician , profesor la Universitatea din Berlin . Tnrul a decis s-i
continue studiile la Berlin , unde a petrecut dou semestre 1877-1878 an
academic . A devenit mentorii lui Helmholtz i Gustav Kirchhoff i a participat , de
asemenea, la cursurile la matematicianul Karl Weierstrass . Cu toate acestea ,
Planck a fost dezamgit cu prelegerile pe fizica , astfel stabilite cu privire la un
studiu aprofundat al lucrarilor originale de Helmholtz si Kirchhoff , care au
considerat un model n materie de calificare i de claritate.
1.2 Pornind

cariera academic (1878-1888)

n vara anului 1878 , Planck a revenit la Munchen i a trecut n curnd examenul

pentru dreptul de a lucra ca profesor de fizica si matematica . n acelai timp, el a
nceput independent de a cerceta, ghidate doar din cri i articole tiinifice . Acest
lucru a permis elevul lui Max von Laue numit mai trziu a lui Planck " autodidact "
. Bazat pe activitatea de Clausius , Planck a considerat ireversibilitatea de
4

conductivitate termic i a dat prima formulare a doua lege a termodinamicii n

ceea ce privete creterea entropiei . Rezultatele au fost raportate n cadrul tezei de
doctorat " La a doua lege a teoriei mecanice de cldur ( ber den zweiten
Hauptsatz der mechanischen Wrmetheorie ) , protecia de care a avut loc 12
februarie 1879 de la Universitatea din Munchen . n cele din urm , la 28 iunie , de
la data examenului oral , Planck a fost atribuit un doctorat summa cum laude
( summa cum laude ) . Cu toate acestea , n timp ce teza sa nu a atras nici o atenie ,
n ciuda faptului c el a trimis cteva fizicieni bine-cunoscute .
n 1880 Planck a prezentat lucrarea sa " stri de echilibru ale organismelor izotrope
la diferite temperaturi ( Gleichgewichtszustnde isotroper Krper n
verschiedenen Temperaturen ), pentru a obine dreptul de a lucra ca profesor la
universitate ( abilitare ) si a primit un loc de munc ca un privat , confereniar
universitar , care a ocupat pentru urmtorii cinci ani . Din moment ce taxele de
predare nu -i jefuia o mulime de timp , sar putea concentra pe munca tiinific .
n timpul su liber a studiat teoria muzicii si a devenit cunoscut ca un pianist
genial . O alta pasiune n aceti ani a fost alpinismul , care a nceput n jur Alpii
Bavarezi savantul a rmas un susintor al sportului de-a lungul vieii sale.
n tot acest timp , Planck a fost n sperana de a obine un post de profesor la o
universitate . Cu toate acestea , prima invitaie a venit de la coala Superioar de
Silvicultur din Aschaffenburg ( Forstliche Hochschule Aschaffenburg ) , care a
eliminat o predarea fizicii . Dup consultarea cu Helmholtz , Planck a decis s
refuze i s atepte pentru o opiune care ar fi mai n concordan cu aspiraiile sale
tiinifice . Acest caz a fost prezentat n primvara anului 1885 , cnd tnrul
savant a fost oferit la locul de profesor extraordinar de fizica teoretica la
Universitatea din Kiel . El a fost imediat de acord , dei, dup cum a recunoscut
mai trziu aceast numire , el a fost obligat nu doar de a recunoate lucrrile sale
tiinifice , ca patronajul tatlui su , al crui prieten apropiat Gustav Karsten a
lucrat ca profesor de fizica si mineralogie din Kiel . Aici, n oraul copilriei sale ,
Planck a nvat repede i n curnd a terminat cartea " Principiul de conservare a
energiei ( Das Princip der Erhaltung der Energie ) , la care a lucrat din 1884 .
Aceast monografie , el a trimis la concurs anunat de Filosofie Facultatea de la
Universitatea din Gottingen . Cartea a fost primit cu interes , dar a primit un
premiu n al doilea rnd , n timp ce prima nu a fost acordat la oricare dintre
concureni . Motivul pentru acest lucru a fost c ntr- o disput tiinific ntre
gettingentsem Wilhelm Weber i Helmholtz Berliner Planck a fost de partea
acestuia din urm.

ncepnd cu toamna anului 1886 , Planck a scris o serie de articole sub titlul " Pe
principiul creterii entropiei ( ber das der Princip Vermehrung der Entropie ) ,
n care consideraiile termodinamice aplicate pentru a rezolva problemele specifice
n fizic i chimie . Acest lucru l-au adus unele faima n cercurile academice , n
special n rndul experi n chimie fizic . n special , el a ntlnit Wilhelm Ostwald
i Svante Arrhenius , acesta din urm a venit la bar n Kiel , pentru a discuta despre
problemele tiinifice . 31 martie 1887 Max Planck , care a fost acum complet
asigurat de vedere financiar , sa cstorit cu iubita sa din copilrie Mary Merck
( Marie Merck ) , fiica unui bancher din Mnchen . Ei au avut patru copii : fii,
Carl ( Karl , 1888-1916 ) i Erwin ( Erwin , 1893-1945 ), i fiicele gemene Emma (
Emma , 1889-1919 ) i Greta ( Grete , 1889-1917 ).

1.3Profesor la Berlin (1889-1944)

1.3.1 Primii ani in Berlin
n octombrie 1887 , dup moartea lui Kirchhoff eliminate Departamentul de Fizic
Teoretic la Universitatea din Berlin . Primele dou pretendeni pentru dreptul de a
ocupa acest post - Ludwig Boltzmann i Hertz - a refuzat , preferand sa Mnchen
i Bonn , respectiv . Apoi, Helmholtz nominalizat Planck , care a primit note mari
de la colegi ca un savant , profesor i om . Pentru a -i ndeplini sarcinile lor n
Berlin , tnrul fizician a nceput n ianuarie 1889, n primii trei ani el a rmas un
profesor extraordinar pn 1892 la Universitatea comun a fost nfiinat catedra
de fizic teoretic . n acelai timp , el a condus Institutul Universitar nou deschis
pentru Fizica Teoretica . Locuri de munc n Berlin permis s interacioneze strns
cu Helmholtz august Kundt i ali fizicieni proemineni , ci ca un teoretician Planck
a fost , n esen, n izolare , i la nceput a avut mari dificulti de a intra n contact
cu colegi experimentatori . n 1894 , cu privire la propunerea de Helmholtz Kundt
i a fost ales membru al Academiei de tiine Prusace.
Planck a fost implicat activ in viata in campus , n activitatea diferitelor comisii i
folosit autoritatea sa tot mai mare pentru a proteja colegii i tiina lor , n general .
Deci el a insistat cu privire la numirea lui Emil Warburg ( german Emil Warburg )
succesor august Kundt , care a murit n 1894 , dei Ministerul prusac Educaiei a
ncercat s ignore recomandarea facultii n favoarea acestui candidat . n 1895
Planck a fost un membru al comisiei care a investigat , la cererea
Ministeruluifizico Leo Arons ( german Leo Arons ) , n picioare pe un poziii
socialiste i este susinut financiar de ctre Partidul Social Democrat din
Germania . Comisia a constatat nici o influenta opiniile politice Arons pe predare i
activiti de cercetare lui i a refuzat s -l pedepseasc . n 1897 , ca rspuns la o
6

cerere specific , Planck a pus principiul interdiciei de nvmnt universitar

pentru femei , a permis mai multe femei pentru a participa la prelegerile sale . Mai
trziu, el a invitat din Viena Lisa Meitner , un fost student de Boltzmann , i n
1912 , chiar sa numit asistentul su , Meitner a devenit unul dintre cei mai
apropiai prieteni a lui Planck. n primii ani de la Berlin Plank pltit nc o atenie
mult la muzica si la un moment dat chiar a predat un curs de teoria muzicii . n
cazul n care Institutul a fost transferat la un armoniu mare , el trebuie s nvee
aceast percepie instrument al ordinii naturale a muzicii i a concluzionat c
temperament n toate mprejurrile suna mai expresiv . Acest rezultat ( " urechea
noastr prefer scar temperat " ) Planck la publicat n 1893 ntr-un articol special .
ncepnd cu 1895 , Planck a inclus editarea revistei Annalen der Physik , n care
omul de tiin responsabil pentru articolele pe teme teoretice . n timp ce lucra pe
acest post , el a cutat o distincie mai clar ntre fizic i filozofie de matematic ,
care a contribuit la formarea unei noi discipline , la momentul - Fizica Teoretica .
23 martie 1911 , Planck a fost ales secretar permanent al Academiei de tiine
prusac , care este una dintre cele patru directori ai instituiei ( cu doi de tiine
umaniste i departamentele ) . n urmtorii civa ani , el a folosit de poziia sa
pentru o invitaie la Berlin i membru ales al Academiei de Albert Einstein , a carui
munca este foarte apreciat . Mai mult dect att , Plank a servit ca rector de la
Universitatea din Berlin pentru 1913-1914 an academic , precum i de trei ori
( 1905-1908 i 1915-1916 ), a fost ales preedinte al Germaniei Physical Society .
El a fost implicat n crearea de Kaiser Wilhelm Societatea , nfiinat n 1911 prin
decret al mpratului Wilhelm al II-lea , n special din 1913 , el a participat la
negocierile privind nfiinarea Companiei cadrul Institutului de Fizic , care ar fi
trebuit s conduc Einstein.
n octombrie 1909 soia sa a murit Planck Maria . Optsprezece luni mai trziu, n
martie 1911, un om de stiinta sa cstorit pentru a doua oar - nepoata de prima sa
soie Margarete von Hesslin ( Margarete von Hoelin , 1882-1949 ) , fiica unui
artist celebru Georg von Hesslina ( german Georg von Hoelin ) . Ei au avut un
copil comun Hermann ( Hermann , 1911-1954 ). Planck a fost un om de familie i ,
n conformitate cu soia sa , " s dezvluie pe deplin toate calitile lor umane
numai n familie . " Cu adevrat liber , el a simit doar printre oamenii din cercul
lui , suburbia Berlin de Grunewald , n cazul n care omul de tiin i familia sa au
locuit ntr-o cas mare, cu o grdin mare , a fost locuit de profesori universitari .
Vecinii apropiai lui Planck au fost cunoscute de istorici Hans Delbruck i Adolf
von Harnack . n anii dinaintea rzboiului dat la dou sptmni Planck a gzduit
seri muzicale de la domiciliu , la care au participat de celebrul violonist Joseph
Joachim , Albert Einstein i a altor prieteni . n conformitate cu nepotul de stiinta ,
7

muzica a fost singurul domeniu n care Planck temperat spiritul su , oameni de

stiinta prefera lucrri de Schubert , Brahms i Schumann.

1.3.2 Ipoteza cuantica a lui Planck

In perioada de la Berlin i aparine cea mai mare realizare tiinific a lui Planck .
La mijlocul anilor 1890 , el a abordat problema de radiaie termic , iar la sfritul
lui 1900 a ajuns la un succes decisiv : are formula potrivit pentru distribuia de
energie n spectrul de un corp negru , i a dat- o baz teoretic , intr n celebrul "
cuantumul de aciune h . Quantum ipotez om de stiinta german , din care un
profund sentiment a fost descoperit abia mult mai trziu , a marcat naterea fizicii
cuantice. n anii urmtori , Planck a muncit din greu , ncearc s mpace
rezultatele lor cu fizica clasica , este extrem de precaut de msuri suplimentare care
duc n direcia departe de ideile vechi, cum ar fi teoria lui Einstein de cuante de
lumin . Dar toate eforturile sale au fost n zadar , aa cum a scris n lucrarea sa "
tiinifica Autobiografie " : ncercrile mele zadarnice de a intra ntr-un fel
cuantumul de aciune n teoria clasic a continuat pentru un numr de ani, i ma
costat un pic de munc. Unii dintre colegii mei au vzut n acest fel de tragedie.
Dar am avut o opinie diferit despre ea, pentru c binele pe care i-am luat de la
aceast analiz n profunzime a fost semnificativ. Pentru c acum tiu c fizica
cuantic aciune joac un rol mult mai mare dect am fost la prima nclinai s
cread ...
ntre timp , datorit muncii lui Albert Einstein , Paul Ehrenfest i ali oameni de
tiin , teoria cuantic a ctigat tot mai mare recunoatere n comunitatea
tiinific . Dovad n acest sens a fost convocarea toamna anului 1911 prima
Conferin Solvay , pe tema "cuanta de radiaii . " Aceast conferin reprezentant
pune teoria cuantic de radiatii de la centrul de lumea tiinific , dei provocrile
i contradiciile sale au rmas nesoluionate. Dup ce apare n 1913 activitatea de
Niels Bohr leag ipotez de cuante cu problema structurii atomice , o faz de
dezvoltare rapid a fizicii cuantice . Planck a fost recunoscut si ii se decerneaza
Premiului Nobel pentru Fizic pentru 1918 cu textul " n semn de recunoatere a
serviciilor care le-a prestate fizic pentru descoperirea de cuante de energie . " 02
iulie 1920 n Stockholm, om de stiinta de a citi Nobel prelegerea " Apariia i
dezvoltarea treptat a teoriei cuantice "

1.3.3 Primul rzboi mondial i urmrile sale

La fel ca muli dintre colegii si , Planck , a adus patriotismul n spiritul prusac ,
ncurajat de izbucnirea Primului Rzboi Mondial . n discursurile sale publice, a
8

salutat rzboi care vizeaz , aa cum el a crezut , pentru a proteja doar cererile i
valorile critice ale naiunii germane , i a ndemnat tinerii s se alture armatei n
calitate de voluntari . El a vzut n rzboi o modalitate de a depi toate diferenele
i uni naiunea ntr-un ntreg : " Poporul german , din nou, sa trezit . " Planck a
semnat publicat n octombrie 1914 " intelectualii Manifestul 93 de " justific
intrarea Germaniei n rzboi , el a mai trziu a regretat . nmuiere a savantului a
fost datorat n mare msur comunicarea cu Hendrik Lorentz , care, ca urmare a
apartenenei la un stat neutru au avut ocazia de a transmite , pn la punctul Planck
din partea opus . n special , fizicianul olandez a furnizat dovezi ca crimele
trupelor germane din Belgia nu au fost doar o plasmuire de calomnie i propagand
inamic . ncepnd cu primvara anului 1915 , Planck a argumentat mpotriva
consolidarea ur ntre popoare i pentru refacerea fostelor relaii internaionale , iar
la nceputul anului 1916 a trecut prin scrisoarea deschis Lorentz a colegilor de la
Antanta , care a declarat " Manifestul de 93 " creterea urmare patriotism n
primele sptmni de rzboi , a refuzat s-i apere toate aciunile de armata
german n timpul rzboiului i a scris c " exist domenii ale vieii intelectuale i
morale , care se afl dincolo de lupta naiunilor " i , dac este posibil cooperarea
de ceteni din diferite ri .
Naivitatea lui Planck despre politic n timpul rzboiului remarcat Laue i Einstein
. nfrngerea n rzboi i cderea ulterioar a rnit monarhia si a atins sentimentele
patriotice a lui Planck . Chiar i patru ani mai trziu , ntr- unul dintre discursurile
sale , el i-a exprimat regretul c familia imperial a pierdut tronul . Cu toate
acestea , el a neles c abdicarea mpratului este una dintre condiiile reformelor
i conservare a statului german necesare ca atare . Rzboiul a adus un om de tiin
i o tragedie personal mai 1916 , la Verdun a ucis fiul su cel mare , Karl . Planck
pentru acest eveniment a fost o ocazie de a supraestima atitudinea lor de la fiul
su , care nu a putut gsi locul lor n via i nu ar putea justifica speranele fixate
pe ea tat , un om de stiinta a scris cu amrciune despre ea : " Fr rzboi , n-a fi
nvat valoarea sa , i acum, c eu tiu , am s -l pierd . " n 1917 fiica lui Planck ,
Greta , care sa cstorit cu profesorul Heidelberg Ferdinand Fehling ( Ferdinand
Fehling ) , a murit o sptmn dup natere . Sora ei geamana , Emma , care a
avut grij de copil , n ianuarie 1919, a devenit , de asemenea, soia lui Fehling ,
dar n cele din urm , sora ei este o soart asemenea, ea a murit la natere . Nepoata
orfani primit numele n onoarea mamelor lor , parial educai n casa bunicului
su . Fiul cel mai mic , Erwin Planck , de asemenea, a servit pe partea din fa a
rzboiului ntlnit n captivitate francez.

1.3.4 Republicii de la Weimar

9

Plank a jucat un rol important n reorganizarea postbelic de tiin german , care a

avut loc n condiii de declin economic i reducerea fondurilor pentru cercetare . El
a devenit unul dintre iniiatorii nfiinarea Asociaiei de urgen a german Science
( german Notgemeinschaft der Deutschen Wissenschaft ) , creat pentru a atrage
finanare din diverse surse i apoi a participat n mod activ la distribuirea de
fonduri pentru punerea n aplicare a diferitelor comitete ale organizaiei . Planck ,
n 1916 , fostul senator Kaiser Wilhelm Society , a participat n managementul
general al companiei , ale cror instituii sunt n noile condiii au fost forai s se
concentreze pe cercetarea aplicat , care sunt importante pentru recuperarea a
industriei germane . Om de stiinta pentru a lua o poziie critic fa de noua
politic , de asteptare nu uita importana cercetrii de baz . n iulie 1930 a fost
ales presedinte al Societatii , o mulime de timp om de tiin n vrst dat
comuniune de politicieni , oameni de afaceri , bancheri , jurnaliti , a vorbit la
mass-media . n ceea ce pentru opiniile sale politice , n noile condiii de o
republic parlamentar Planck a nceput s sprijine moderat drept german , Partidul
Popular , care reprezint interesele industriai . n afar de ruina economic ,
poziia de tiin din Germania postbelic a fost complicat de izolare
internaional , care a fost n mare msur asociate cu poziia naionalist de
oameni de stiinta germani n timpul al doilea rzboi mondial i care a nceput
treptat s apar . Situaia a fost exacerbat de restricii severe impuse Germaniei de
rezultatele tratatului de pace care nu a contribuit la manifestarea de iniiativ din
partea oamenilor de tiin , Planck i mai multi colegi deai sai au recunoscut
propria sa greseala imposibila n astfel de situaii , pentru c s-ar putea gsi un act
de laitate i de egoism . Doar la mijlocul anilor 1920 a nceput s scad stresul , i
n 1926 , dup adoptarea de Germania n Liga Naiunilor , oamenii de stiinta din
Germania i Austria au fost invitai s se alture Consiliului Internaional de
Cercetare ( predecesorul al Consiliului Internaional pentru tiin ). Planck , care
au neles importana cooperrii tiinifice internaionale , a contribuit la
restabilirea relaiilor sfiat de rzboi i de a stabili noi contacte n timpul
cltoriilor sale . n acest demers , el a ncercat s rmnem la principiul
neamestecului n treburile de politica tiinei i contacte informale preferate sau
ntlniri pur tiinifice organizate de stat sau de alte organizaii politice . n special ,
n ciuda atitudinea cldu al guvernului i partidului su , el a participat n calitate
de reprezentant al Academiei de tiine a Prusiei , cu ocazia celebrrii a 200-a
aniversare a Academiei de tiine a Rusiei , a avut loc n septembrie 1925, n
Leningrad i Moscova.
Planck a predat la Institutul de Fizic Teoretic Max von Laue n 1921 i toamna
anului 1926 , la atingerea limitei de vrst , a demisionat n calitate de profesor la
10

Universitatea din Berlin . El a fost urmat de Erwin Schrdinger , lucrrile de care

Planck privit cu mare interes . Cu toate acestea , dup demisia de un om de stiinta ,
a primit titlul de profesor onorific , nc implicat activ n viaa academic a
Universitii , activitatea de primire i evaluare comitete , de mai muli ani inut
cursuri , el a rmas , de asemenea, secretar al Academiei de tiine prusace . n
1930 , Planck a avut posibilitatea de a petrece mai mult timp cu prelegeri pe teme
tiinifice i filozofice generale , performantele sale au avut loc nu numai la diferite
universiti din Germania , dar i n Olanda , Anglia , Elveia , Suedia , Finlanda .
tiinific a aderat aplica cu strictee anumite regulamente , n conformitate cu care
lucrarea este alternat cu odihna . El a folosit ntotdeauna , vacanta, de a fi la fel de
relaxant , de cltorie , alpinism , a petrecut timp la moia sa apropiat Tegernsee ,
el a fost capabil de a menine stare bun a sntatii pina a ajunge in vrst.

1.3.5 Perioada nazismului

n 1933 , la putere n Germania, nazitii au venit , au nceput o represiune nedorita
mpotriva savanilor , muli dintre ei ( n special cei de origine evreiasc ), au fost
forai s emigreze . Multi oameni de stiinta germani crezut iniial c politica a
noului regim este temporar i c tendinele negative trebuie n cele din urm s
dispar , astfel tactica Planck i ali lideri de tiin a fost de a-i apra tiin i, n
acelai timp, pentru a evita orice critic a regimului . Conform istoricului John
Heilbronn ( nscut John L. Heilbron ) , au fcut n mod deschis concesii n
lucrurile mici, i nu a protestat public mpotriva marilor nedrepti ... " Prima
prioritate pentru Planck si colegii sai care au rmas n Germania , a fost pstrarea
de tiin n noul mediu , de protecie de la distrugere final . Pentru a face acest
lucru , un om de tiin n vrst folosit autoritatea i poziia de preedinte al
Kaiser Wilhelm lui , ncercnd s nu atrag atenia autoritilor , el a ajutat la
pstrarea instituiilor sanitare Compania a ajutat angajaii concediai gsi un nou
loc de munc sau pentru a merge n strintate . Aderarea la aceast tactic de
contacte personale , n timpul unei ntlniri cu Adolf Hitler mai 1933 , Planck a
ncercat s mijloceasc pentru colegul su evreiesc Fritz Haber , celebrul chimist ,
dar Fuhrer nici nu vreau s vorbesc despre asta . Dupa ce a suferit o nfrngere ,
Planck , cu toate acestea , nu s-au opus n mod deschis regimului nazist i a
ncercat s menin ct mai mult cu el la pace . Deci , el nu a fost de acord cu
poziia de Einstein , a declarat n mod public opoziia fa de nazism , i, practic,
eliminat de la participarea la procedura de privare de membru Einstein n cadrul
Academiei de tiine prusac . Cu toate acestea , care doresc pentru a atenua situaia
, Planck a fcut o declaraie n care a amintit despre importana muncii lui Einstein
pentru dezvoltarea fizic , dar i-a exprimat regretul c " Einstein propria
11

comportamentul lor politic a fcut prezena n academie imposibil . " Planck , de

asemenea, a acionat ca un organizator de comemorare Haber , care a murit n exil ,
aceast ntlnire a avut loc , n ciuda interdiciei oficial de a vizita se aplic
tuturor funcionarilor publici. Om de tiin a permis s critice regimul numai n
mod indirect , afecteaz n discursurile lor pe teme filosofice i istorice sau
contemporane. Einstein nu a iertat Planck pentru refuzul su de a vorbi public
mpotriva nedreptii a fost svrit ( n 1933 a ncetat corespondena lor ) , i
chiar profesorul su Laue criticat pentru faptul c el nu a artat mai " ncpnat ".
La nceputul anului 1936 , atacurile asupra lui Planck de ctre reprezentani ai aa numitul " arian Fizica " intensificat , om de stiinta a declarat idei nocive
conductoare , mediocre protejatul cercettor " Einstein clic . " Aceasta activare a
fost n mare parte ca urmare a desemnat 01 aprilie , re - alegere a Preedintelui de
Kaiser Wilhelm Societatea , care , n conformitate cu Philip Lenard , nc de la
nceput a fost " monstru evreu . " Cu toate acestea , Planck a fost capabil s-i
pstreze aceast poziie , n acelai timp, a nceput cutarea pentru un succesor
potrivit . Ei au devenit Carl Bosch , care a reusit Planck n 1937 . 22 decembrie
1938 i a lsat un om de stiinta in varsta cu postul de secretar al academiei , cu
toate acestea , a continuat s lupte , ncercnd s-i pstreze rmiele acestei
autonomie instituie tiinific. n mai 1938 , n Berlin , a fost prezentat n cele din
urm InstitutulKaiser Wilhelm Society ( german : Kaiser - Wilhelm - Institut fr
Physik ) , din care crearea de mai muli ani Planck dedicat o mulime de efort . n
ciuda rezistenei din reprezentani ai " fizicii arian " , la iniiativa recent numit
director Peter Debye Institutul a fost numit dupa Max Planck.

1.4

Ultimii ani (1944-1947)

Dup al doilea rzboi mondial Planck a continuat s conferenieze n ntreaga ar .

n februarie 1944 , ca urmare a raid anglo - american casa om de tiin n
domeniul aviaiei a ars n Grunewald , au fost distruse manuscrise i jurnalele sale ,
cele mai multe din biblioteca sa extins . El a fost forat s se mute cu prietenul su
Karl calm ( german Carl Still ) a Rogets imobiliare lng Magdeburg . Lovitur
puternic la tiin n vrst a fost moartea de al doilea fiu al lui Erwin ( german
Erwin Planck ) , care a fost aproape de grupul de colonelul Stauffenberg i a
participat la discuiile despre viitorul reorganizarea conspiratori Germania . Dei
implicarea direct n evenimentele din 20 iulie 1944 , Erwin , se pare , nu a
acceptat , el a fost condamnat la moarte i , n ciuda petiia tatlui pentru clemen
12

n ianuarie 1945 spnzurat . n primvara anului 1945 , Max Planck a fost aproape
ucis n timpul bombardamentelor din Kassel , unde a jucat cu un alt curs . La
sfritul lunii aprilie , proprietatea a fost distrus Rogets , Plank cu soia sa pentru
un timp ascuns n pdure , i apoi n termen de dou sptmni de via n
lptarului locale ,om de stiinta de stat artrita agravat a coloanei vertebrale , abia
putea merge . n cele din urm , el a fost dus la armata SUA Gottingen trimis
pentru a salva omul cel vechi , la cererea profesorului Robert Paul ( nascut Robert
Wichard Pohl ) . Aici omul de tiin a fost nevoit s-i petreac cinci sptmni la
clinica universitar , starea lui de sntate sa deteriorat n mod semnificativ ca
urmare a unor evenimente cu experien . Planck sa stabilit n Gttingen , la
nepoata sa , i n curnd el a fost capabil s se ntoarc la locul de munc , pentru a
preda spectacole.
n iulie 1946, Planck a vizitat Anglia , unde n calitate de unic reprezentant al
Germaniei a luat parte la celebrarea a 300 de ani de la naterea lui Isaac Newton .
Fizician vreme n vrst a rmas preedinte de onoare al Kaiser Wilhelm Societatea
, care n curnd , cu acordul de tiin a fost redenumit Societatea Max Planck
( primul preedinte al acesteia a fost Otto Hahn ). n Bonn , n timpul uneia dintre
turneele sale de curs , n vrst de 88 de ani, bilateral Planck grav bolnav cu
pneumonie , dar a reuit s recupereze . n martie 1947, a avut loc ultimul su
discurs studenilor . Comunitii tiinifice n Germania a fost pregtirea pentru
festivitile prilejuite de aniversarea a 90 de ani , dar cu cteva luni nainte de data
de acest om de stiinta circular a murit de un accident vascular cerebral . Sa
ntmplat pe 04 octombrie 1947 n Gttingen , unde a fost ngropat Planck.

2. Creativitate tiinific
2.1 Legea conservarii energiei

n cartea " Principiul de conservare a energiei " ( 1887) , care a jucat un rol
important n dezvoltarea de idei cu privire la legile fundamentale ale naturii ,
Planck a considerat n detaliu istoria acestei legi , oamenii de stiinta au analizat
contribuia din trecut ( de la Stevin i se termin Helmholtz ), in intelegerea rolului
de conceptul de conservare a energiei n tiin. Urmtorul Planck considerate
diferite forme de energie i a artat c pentru legea de conservare a ecuaiilor de
energie de micare ( de exemplu , ecuaiile lui Newton ) este necesar s se
foloseascaa - numitul principiu suprapunere , conform cruiaenergia total a
sistemului poate fi mprit n suma componentelor independente ( de exemplu ,
13

energia de micare de-a lungulrespective axe ) . Principiu suprapunere , n funcie

de Planck , nu este destul de stricte i necesit verificare experimental n fiecare
situaie n parte . Pe baza acestui principiu , oamenii de stiinta au aratat ca legea de
conservare a legii lui Newton energie de aciune i reacie . Astfel , subliniaz
Planck " principiu suprapunere joac n toate fizica ... un rol extrem de important ,
fr toate fenomenele s-ar fi amestecat cu unul pe altul , i ar fi imposibil s se
stabileasc relaia dintre fenomenele individuale de la fiecare parte, pentru cazul n
care fiecare aciune a nclcat un alt , apoi nceteaz n mod natural posibilitatea de
a nva o relaie de cauzalitate ". Avnd n vedere sale de legea de conservare a
energiei ca un savant lege empiric a cutat s -l separe de coninutul fizic comun
n timp ce speculaia filosofic i tiinific popular , i de-a lungul frontierei
dintre fizica teoretica pe de o parte, i metafizica i matematica pe de alt parte .
Acest lucru este exprimat de asemenea dorina ca ornamente urmat de-a lungul
vieii sale : s identifice principii tiinifice universale , lipsite de trsturi
antropomorfe sau relativism istoric.
Cu studiul legat de conservare a energiei Planck a descoperit un alt concept
fundamental - " . Legea suprem a fizicii " principiul cel mai puin aciuni , pe care
el a numit Oamenii de stiinta act de faptul c legile de conservare urma dintr-un
singur principiu de puina aciune : legea de conservare a impulsului corespunde
coordonatelor spaiale , n timp ce legea de conservare a energiei - dimensiunea de
timp. Mai mult dect att , atunci cnd primele descoperiri n fizica cuantic au
ridicat problema aplicabilitii cunoscute legile mecanicii clasice i
electrodinamica , principiul cel mai puin aciuni , n funcie de Planck , a trebuit s
pstreze semnificaia sa universal , spre deosebire de cele derivate din aceste
concepte , cum ar fi Hamilton.

2.2

Termodinamica

2.2.1 Principiul creterii entropiei i aplicarea ei

Inca fiind student Planck a avut un interes profund pentru cea de-a doua lege a
termodinamicii , dar a fost nemulumit cu formulrile. n funcie de om de tiin ,
a doua lege poate fi declarat n cea mai simpl i cea mai general form , dac
vom folosi reprezentarea entropiei - valoarea introdus n fizicianul Rudolf
Clausius . Apoi , n funcie de Planck , cea de a doua lege a termodinamicii poate fi
exprimat n forma urmtoare : entropia total a tuturor organismelor care sufer
schimbri n unele proces naturale. Prin " proces natural " Planck a nsemnat
proces ireversibil , ca spre deosebire de un proces reversibil , sau " neutru " , o
trstur distinctiv a procesului natural este incapacitatea de a readuce sistemul la
14

starea iniial fr a modifica sistemul din jurul corpului . Astfel , entropia servete
ca msur a " preferin " , denaturastrii finale asistemului nainte de pornire , i
este strns legat de procesele ireversibile . Aceste consideraii au fost prezentate
pentru tinerii oameni de stiinta din teza sa de doctorat ( 1879 ) . n anii urmtori , el
a considerat -o serie de procese termodinamice specifice , n scopul de a demonstra
posibilitatea de a stabili legi de echilibru fizice i chimice de considerente de
entropie aproximativ atingnd o valoare maxim la echilibru . Cu toate acestea ,
dup cum a artat muli ani mai trziu Planck nsui , " marele teoretician american
Josiah Willard Gibbs nainte de mine , chiar nainte de a formula aceeai poziie ,
uneori, chiar i ntr-o form mai general , aa c ... muncii mele nu au fost
ncununate de succes n afara ".
Beneficii formulare a doua lege a termodinamicii n termeni de entropie au fost
demonstrate de oamenii de stiinta intr-o serie de patru lucrri sub titlul " Pe
principiul creterii entropiei ( ber das Princip der Vermehrung der Entropie ,
primele trei pri a venit n 1887 , iar al patrulea - n 1891 ) . nprima comunicare
Planck examinatinteraciunea dintre dou stri agregate ale unei singure substane ,
dar i ntre compusul chimic i un amestec al produselor sale de disociere . El a
artat c pentru temperatur i presiune arbitrar n astfel de sisteme nu poate fi un
echilibru stabil nprimul caz o stare fizic n alta , iar n a doua substan se
descompune complet , sau , dimpotriv , toate produsele de disociere sunt
conectate . Mai mult ,autorul a examinat reaciile chimice n raport n greutate
constant de substane i a concluzionat c , din cauzaprincipiului creterii
entropieireacie va merge pentru a finaliza absolvire ntr -o anumit direcie , n
funcie de temperatur i presiune. ntr-un al doilea raport Planck a abordat
problema de disociere a compuilor gazoi i de analiza schimbarea n entropie , a
artat c descompunerea substanei va continua sau nu , n funcie de starea
sistemului este determinat de temperatur , presiune i gradul de disociere . n al
treilea mesaj , cercetatorii au demonstrat ca principiul de cretere legilor entropiei
v permite s setai apariia oricror reacii chimice i termodinamice . Aici el a
introdus conceptul de entropie i electric analizat cazul de interaciune ntre doi
conductori . n sfrit , n al patrulea i ultimul raport Planck considera procese
electrochimice . Implicaii teoretice pentru toate cazurile individuale la care se
adreseaz n aceast serie , n comparaie cu datele experimentale disponibile.
Abordare termodinamic dezvoltata de Planck n aceste lucrri , a jucat un rol
important n dezvoltarea chimiei fizice , n special , el a primit o expresie
important pentru constanta de echilibru de o reacie chimic de presiunea.
De-a lungul carierei sale tiinifice ulterioare Planck a revenit n mod repetat,
pentru a discuta despre semnificaia de a doua lege a termodinamicii i diverse
15

interpretri sale . El credea c aceast lege este imposibil de a formula o priori , ci

doar deriv din observaiile experimentale de ncredere . Conform lui Planck
valoarea la al doilea element , const de asemenea prin faptul c ofer criteriul
necesar i suficient pentru a distinge ntre procesele reversibile i ireversibile , sau
cu alte cuvinte , o msur a probabilitii termodinamic al unui anumit stare a
sistemului. Apelul su la interpretarea probabilistic de entropie propus pentru
prima dat de Ludwig Boltzmann , a fost asociat cu dezvoltarea teoriei radiaiei
termice n anii 1895-1901 . Pentru Planck definiie statistic a entropiei avantaj
asupra pur termodinamic , pe care el a aderat anterior , a constat n extinderea
acestui concept la stat non- echilibru al sistemului . Cu toate acestea , spre
deosebire de principiul interpretrii Planck Boltzmann de cretere a entropiei n
ambele determinist ( nu aleator ), prima lege absolut a rmas neschimbat . Numai
n 1914 activitatea de Albert Einstein i Marian Smoluchowski pe teoria micrii
browniene Planck n cele din urm convins de existena a fluctuaiilor i , ca o
consecin , perioada de valabilitate a nelegerii statistic a doua lege a
termodinamicii. n articolul su " Noua definiie statistic a entropiei ( Eine neue
statistische Definition der Entropie , 1925 ), el a dat o formulare general de
expresie statistice pentru entropia sistemelor cuantice i a aplicat-o n cazul unui
sistem de oscilatoare i un gaz monoatomic.

2.2.2 Termodinamica soluii i electrolii

ntr-o serie de documente ", pe principiul creterii entropiei " Planck aplicat a doua
lege a termodinamicii , n modul su de redactare pentru a descrie proprietile
termodinamice ale soluiilor diluate i a determinat condiiile impuse de
concentraia substanei dizolvate la la o temperatur dat i presiunea n sistemul
de venit de echilibru chimic . Cu toate acestea , el a artat c proprietile soluiilor
depind deinteraciunea dintre moleculele de solvent i substana dizolvat , i prin
urmare, nu reductibile la legile de gaze ; dedus din considerente termodinamice
legea Raoult despre scderea presiunii de vapori a solventului prin care se adaug o
anumit cantitate de o alt substan , setairaportul dintre scade temperatura topire
i cldura latent de topire ; luat formula Van't Hoff pentru presiunii osmotice.
Folosind teoria lui , Planck n 1887 a artat c proprietile de soluii , cum ar fi
scaderea punctului de congelare , poate fi explicat doar prin disociere a substanei
dizolvate . Acest lucru a fost n conformitate cu teoria de disociere electrolitica ,
dezvoltat la aproximativ n aceeai perioad , omul de tiin suedez Svante
Arrhenius i obine astfel un studiu termodinamic . Cu toate acestea , el a criticat
abordarea Arrhenius Planck , pentru c el credea n prezena de particule de solut
importante de sarcin electric , care nu ia n considerare ntr-o analiz pur
16

termodinamic de fizicianul german . Aspect aproape simultant Planck i Arrhenius

au provocat la nceputul anilor 1890 , dezbaterea despre prioritatea n dezvoltarea
teoriei de disociere electrolitica , cu toate acestea , ulterior, Planck a recunoscut
primatul de colegii si din Suedia. Cu toate acestea , dup cum sa menionat de
ctre Max Born , nici unul dintre participani nu a fost n totalitate dreptate , pentru
c , dup cum arat studiile de Debye i Huckel , justiie legile termodinamicii nu
se schimba dependena de tipul lor specific de taxe.
n 1888 , indiferent de Wilhelm Ostwald , Planck a demonstrat aplicabilitatea
dreptului de aciune n mas a soluiilor de electrolii slabe . n 1890 Planck a
datbaza termodinamic pentruteoria difuziei de electrolii , i Walther Nernst propus
bazat pe conceptul de presiune osmotic de ioni n soluie . Pe baza acestei teorii ,
Planck obinute pentru diferena de potenial ntre dou formule electrolit , care a
fost confirmat experimental prin Nernst] . n " Prelegeri pe termodinamicii " sale (
1897 ) , omul de stiinta a dat o dovad riguroas a regulii de faza de sistem chimic
multicomponent , a aplicat-o la soluiile investigat o serie de cazuri speciale i le
clasifica n funcie de numrul de componente i numrul de faze. Muli ani mai
trziu , la nceputul anilor 1930 , Planck a revenit la subiectele fizico-chimice i a
scris mai multe lucrri cu privire la diferena de potenial solutii slabe de electrolii.

2.2.3 Alte lucruri pe termodinamica

In 1906 Nernst bazat pe studiile experimentale au sugerat centropia unei substane
cristalin pur , la temperatura de zero absolut tinde s o constant , independent
defaz , presiunea i ali parametri. Aceast afirmaie a fost numit de-a treia lege a
termodinamicii , sau teorema lui Nernst . n 1911 Planck a propus presupune ca la
zero absolut , entropia orice problem condensat omogen dispare . Principiu al
treilea n acest formular nu se limiteaz la cazuri de reacii chimice sau
transformri de faz considerate Nernst , i pentru a determina valoarea absolut a
entropiei de un singur organism. Mai mult dect att , aceast definiie a entropiei ,
conform Planck , pot fi atribuite la legile cuantice , i anume ,valoarea fix a
spaiului de faz alcelulei care poate calcula n mod unicprobabilitateastrii
termodinamice ( numr de microstrile ) i , prin urmare ,entropia.
n 1934 Planck a propus prima formulare matematic general a principiului Le
Chatelier - Brown , n conformitate cu care pentru unul dintre parametrii astfel de
schimbare se produce alte caracteristici care schimbaprimul parametru , sau
creteri sau scderi n funcie de faptul dac ambele aparinparametrul acelai tip
sau valori diferite . Conform tipului de variabile aici sunt menite cantiti intensive
sau extensive.
17

2.3 Teoria radiaiei termice i nceputul teoriei

cuantice
2.3.1 Etapa clasica
Chiar de la nceputul carierei sale tiinifice Planck a ajuns la concluzia c legile
termodinamicii sunt ele nsele n msur s produc rezultate corecte , fr ipoteze
arbitrare privind structura materiei . Astfel de ipoteze i a atribuit atomism. Mai
mult dect att , el a criticat teoria cinetic a gazelor , considernd-o contrar
principiului de cretere a entropiei , iar n 1882 a scris c teoria atomic , n cele
din urm , trebuie s dea drumul la noiunea de structur continu a materiei . La
scurt timp , cu toate acestea , de lucru pe probleme de chimie fizic , el a dat seama
c nici o alt alternativ fructuoas la concepte atomice i moleculare , i c nu este
nevoie de a avea unele model mecanic de fenomene elementare . n acelai timp ,
cu toate acestea , el a continuat s fie sceptic a ipotezei atomice existente i
abordrile statistice termodinamicii . Potrivit lui , introducerea de probabilitate nu
a fost suficient pentru a explica ireversibilitatea proceselor termodinamice ,
creterea de entropie a neles ntr-un sens strict determinist . Poziii contradictorii
Planck manifestat n cadrul dezbaterii n curs de desfurare n 1895 , n care el a
sprijinit elevul lui Ernst Zermelo , a criticat interpretarea statistic a entropiei
Ludwig Boltzmann , i, n acelai timp, nu a vrut s resping complet posibilitatea
de o explicaie mecanic a doua lege a termodinamicii . Ca un compromis , el a
sugerat ( 1897 ), care interpretarea strict a manualului poate fi corect n
considerare mase nu discrete ( ca n teoria cinetic a gazelor ) , i materie
continu . ntr- o ncercare de a rezolva contradiciile dintre mecanicii i
termodinamicii i a obine ireversibilitatea din cauza pur conservatoare procese om
de stiinta a apelat la problema de radiaie termic . Privind n perspectiv , putem
spune c lucrrile pe aceast tem l-au transformat ntr-un atomist convins.

Imagine schematic a punerii n aplicare a corpul negru

18

Pn n momentul cnd Planck a nceput s lucreze la teoria de radiaie termic , n

faa acestei discipline a fost o problem de importan fundamental - pentru a
calcula distribuia de energie n spectrul radiaiei echilibru corp negru , i anume
corpul , radiatiei incidente complet de absorbie pe ntregul domeniu spectral . Bine
punerea n aplicare practic a corp negru este o mic gaur n peretele cavitatea
nchis , acesta este un echilibru ntre radiaie i materie , astfel nct radiaia emis
de gaura , aproape de caracteristicile lor la radiaii negru - corp . Importana K
funciei (, T ) , care descrie emisivitatea unui corp negru la o anumit
temperatur T i la o frecven dat , este determinat de legea lui Kirchhoff
( 1859) , n conformitate cu care raportul dintreemisivitatea i absorbie a corpului ,
precum i n orice moment o funcie universal K (, T ) . Pn la sfritul
secolului al XIX-lea a fost descoperit mai multe legi referitoare la radiaia echilibru
corp negru . Astfel ,Stefan - Boltzmann ( 1879 , 1884) susine dependena de
temperatur a densitii n vrac a valorii energetice de radiaii integral pe toate
frecvenele din spectrul . Legea de deplasare Wien ( 1893) au contribuit la
reducereaproblema gsirii unei funcii de dou argumente K (, T ) pentru
determinarea funciilor unul F variabil (/ T ) . n plus , legea definetedeplasarea
maxim a spectrului de emisie Cnd se modific temperatura . ncercri de a
deduce dependena de K (, T ) din consideraiile termodinamice i
electrodinamice ntreprinse de fizicieni cum ar fi Vladimir Michelson ( 1887) i
Wilhelm la Viena ( 1896 ) , acesta din urm a reuit s obin legea de distribuie
normal de radiaii n spectrul unui corp negru ( nscut Wien apropiere ) , Ia
msurtorile de confirmare aproximative Friedrich Paschen , Otto Lummer i Ernst
Pringsheim. Din punct de vedere practic , aceste studii au fost cauzate de
necesitatea de a gsi noi surse de lumin i , n special , crearea de standarde pentru
evaluarea de becuri electrice.
n primvara anului 1895 , Planck a introdus Academia prusac de tiine prima
lucrare pe teoria de radiaie termic , iar rezultatele din acest document au fost
limitate la un numr de ipoteze speciale, care sunt atenuate n publicaiile ulterioare
. Sarcina principal pentru omul de tiin a fost aplicarea a doua lege a
termodinamicii a proceselor de radiaie termic , care au fost analizate n ceea ce
privete teoria electromagnetica a lui Maxwell . Aceast consideraie implicat de
interaciunea cmpurilor electromagnetice cu emitor elementar , ca ceea ce
Planck au oscilatorului armonic liniar ( " rezonator "), ntr- o cavitate umplut cu
19

radiaii . Aceast alegere a fost justificat de funcia universal K (, T ) , care nu

depinde de natura corpului , asa ca a fost posibil s se limiteze n cazul idealizat de
un rezonator liniar . Pe parcursul anului , Planck a scris un alt studiu n care a
obinut o ecuaie pentru un oscilator care interacioneaz cu domeniul , lund n
considerareamortizarea radiativ , aceast ecuaie a fost utilizat n studii ulterioare.
La nceputul lui 1900 Planck a nceput marele articole " La procesele de radiaii
ireversibile ( ber Strahlungsvorgnge ireversibil ) , care au fost sintetizate
rezultatele cercetrilor sale cu privire la problema de radiaie termic a lungul celor
trei ani precedeni . Principala sarcin a savantului n acei ani a fost de a demonstra
c interaciunea de oscilatoare cu radiatii duce la un proces ireversibil de stabilire a
echilibrului n sistem , dar n curnd a descoperit c unele dintre legile mecanicii i
electrodinamicii sunt insuficiente . Influenat de critica de la Boltzmann Planck a
introdus n analiza sa ipoteza suplimentar de " radiatii natural" ( adic incoeren
oscilaii armonice , care poate fi extins la radiaii ) , n mai multe moduri similare
la ipoteza de " haos molecular ", n teoria cinetic Boltzmann a gazelor . Folosind
aceast ipotez , Planck a fost capabil de a obine o ecuaie care se refer energia
oscilatorului cu intensitatea radiaiei la o anumit frecven . Introducerea
conceptului de entropie electromagnetice n continuare n funcie deenergia
oscilatorului , Planck formulat" electromagnetic H - teorema " i a dat o
interpretare termodinamic al proceselor de emisie staionare . Din expresia lui
pentru entropia a determinat temperatura de radiaie electromagnetic i ca o
consecin a primit Vinuri de drept radiatii si Stefan - Boltzmann . n aceast
ncercare de a schimba distribuia radiaiei din Wien cu privire la orice alte
modificri necesare pentru expresia de entropie , care , n conformitate cu Planck ,
conduce la o contradicie cu principiul creterii entropiei. Este esenial ca n
aceast etap de tiin din anumite motive nu au folosit teorema bine-cunoscut de
echipartiiei de grade de energie de libertate , ceea ce ar duce la dezacord cu
experiena sa a legii de radiaie a Rayleigh Jeans.

2.3.2 Formula lui Planck i cuantumul de aciune

La nceputul anului 1900, Planck a dat o justificare definiie electromagnetic
teoretic de entropie , care este un alt argument n favoarea legii de radiaie Wien .
Prin urmare , rezultatele noi Lummer i Pringsheim ( septembrie 1900 ), care au
indicat credibil distribuia respingere a spectrului de radiaie a unui corp negru a
funciei n lungi vinuri , cercetatorii au pus problema de o importan fundamental
. 19 octombrie 1900 Planck prezentat la o reuniune a lucrrii german Physical
Society " Un mbuntit Wien radiaie lege ( ber eine Verbesserung der
Wienschen Spektralgleichung ) , care a propus s mpace teoria lui de studiu termic
20

cu noi date experimentale . Din aceste date , precum i de experimente recente

Kurlbaum Ferdinand i Heinrich Rubens , care Planck nvat cteva zile nainte de
reuniunea , a indicat c legea de distribuie a vinurilor se face numai la lungimi de
und scurte i temperaturi sczute . Lundsimplu generalizareaexpresiei pentru
relaia dintre entropia ienergiaoscilatorului , care ar servi ca interpolare a limita
cazurile de unde lungi i scurte , Planck a primit formula pentrudistribuia de
energie sub forma:
unde C i c - sunt constante.tiin a remarcat
c aceast expresie, acum cunoscut sub numele de formula lui Planck, aparent
descrie datele experimentale .Acest lucru a fost confirmat de Rubens, care i-a
petrecut noaptea dup edina reconcilierea noua formula cu rezultatele
experimentale.
Dei problema de a gsi legea de distribuie a energiei n spectrul de corp negru ("
limitele normale ") a fost rezolvat , n esen, nainte de sarcin Planck a fost de a
fundamenta teoretic formul a constatat , de exemplu, deriv expresia
corespunztoare pentru entropia a oscilatorului . Pentru a face acest lucru , el a fost
obligat s apeleze la interpretarea de entropie ca o msur a probabilitii de stat
termodinamic , sau , cu alte cuvinte , numrul de moduri de a pune n aplicare acest
stat ( microstrile , sau " complex ", n conformitate cu terminologia ) . Aceast
abordare a fost propus de Ludwig Boltzmann , i n acel moment a fost practic
necunoscut n lumea tiinific. Pentru a calcula entropia n cadrul acestui demers
este necesar pentru a determina numrul de moduri de distribuire a puterii ntre un
numr mare de oscilatoare care vibreaz la frecvene diferite . Pentru a evita
acest tratament se ridic la infinit, Planck presupune c energia total a unei
anumite oscilatoare frecven pot fi mprite n numrul exact de pri egale
(elemente sau cuante), valoare
, unde - " Constant universal " , acum
denumit constanta lui Planck . Folosind aceast ipotez , el a introdus entropia
logaritmului de numrul de combinaii , a remarcat necesitatea de a maximiza
entropia n starea de echilibru , i a venit n formula lor spectral . Rezultatele de
tiin a spus ntr-un raport " n teoria de distribuie a energiei radiaiilor n normal
de spectru ( Zur des Gesetzes der Energieverteilung im Normalspektrum ) ,
realizate de 14 decembrie 1900 , la reuniunea periodic a Germaniei Physical
Society . ntr- un alt au fost descrise n articolul "Cu privire la legea de distribuie a
energiei n normal de spectru ( ber das Gesetz der Energieverteilung im
Normalspektrum ) , publicat la nceputul anului 1901 n revista Annalen der Physik
. n aceast lucrare , a ctigat o mare faim , Planck a ales secvena opus de
dovezi : reesind din condiiile de echilibru termodinamic i aplicind legea
deplasarii Wien,am ajuns la legea lui de stare i de distribuie
.
21

Astfel ,dezvoltarea teoriei radiaiei termice , Planck sa bazat pe o analogie cuteoria

cinetic a gazelor Boltzmann . Cu toate acestea , o diferen fundamental de
abordare din teoria Planck de gaze a fostapariia unui constant misterioas : n
timp ce teoretic de gaze dimensiunea ochiurilorspatiul fazelor utilizate pentru
contabilizarea numrului de complexe i calcula principiu entropia nu are
importan , n teorie ,mrimeaenergiei radiaiei trebuie s fie strict fix valoarea de
. . Motivul pentru acest lucru , se pare , a fost diferena dintre definiiile
probabiliti de stat ca msur de tulburare spaial ntulburare temporal
Boltzmann i Planck. Ca explicaie a originii el considera ca sarcina principal
de dezvoltare n continuare a teoriei . Speran pentru o soluie la aceast problem
, el a legat cu elucidarea detaliile imaginea microscopic a procesului de oscilator
emisie de lumina , si anume teoria de electroni a structurii materiei care a format la
nceputul secolului XX . In si " Lecturi despreteoria radiaiei termice " ( 1906 ),
pe bazametodei spaiu faz dezvoltat de Gibbs , o nou interpretare a Planck ,
caparte elementar a spaiului de faz bidimensional ( n cazul oscilator
unidimensional ) . Independena valoarea acestei pri afrecvenei egal probabile
cauze complex folosit pentru a calculaentropia . Observnd c constant are
dimensiunea de aciune , un om de stiinta numit acest constant " cuantum de
aciune "

2.3.3Impact: Caracterul permanent i sistemul de

uniti natural
Una dintre cele mai importante consecine ale teoriei sale a Planck crede c acesta
a dat un sens profund aprut n constante ei fizice . Interes om de tiin n acest
subiect a fost asociat cu idealul su de cunotine tiinifice , i anume cutarea de
legi absolute independente de constiinta umana , caracteristici culturale , precum i
de ali factori subiectivi . Planck pentru acest ideal este reprezentat de posibilitatea
de a construi un sistem de " uniti naturale " , adic uniti de lungime , timp i
mas , nu determinat de acorduri condiionate n cadrul civilizaiei umane , precum
i de legile fundamentale ale naturii . n acest sens, legile de radiaii corp negru
ofer o modalitate convenabil , pentru c ele sunt relaii universale nu depind de
proprietile materialelor specifice . Planck adresat primulsubiect de uniti
naturale mai 1899 n legtur cuconstantele a i b , care le aparin derivate din
teoria lor alegii de distribuie a vinurilor . Pe baza datelor experimentale , om de
stiinta a constatat valorile numerice ale acestor constante , i se unesc cu viteza
luminii c i G gravitaional constant , a introdus unitile naturale de combinare
lungime, timp mas i a temperaturii, a, b , c i G.
22

Mai trziu, n teoria lui Planck include dou noi permanent - cuantum de aciune h
i un alt k constant , care este entropia a probabilitii ( care a devenit mai trziu
cunoscut sub numele de constanta lui Boltzmann) . n cazul de limitare a dreptului
de distribuie a corespuns lui Vin h*b , i h / k o . Noua constant k, a crei
valoare a fost calculat pe baza experimentelor cu radiaii negru - corp , pot fi
legate cu alte constante . Acest lucru a permis Planck calcula valori importante n
atomism - constanta lui Avogadro , i ca o consecin a legilor de electroliz ,
magnitudinea taxa elementar . Rezultatele calculelor au fost n deplin acord cu cele
obinute anterior de experimente independente . Valoarea Planck pentru aceste noi
evaluri a fost de a stabili o conexiune permanent ntre electromagnetism i idei
despre structura materiei . Cu alte cuvinte , ele au servit ca dovad de necontestat
pentru existena de atomi . Mai mult dect att , aceste dovezi au fost luate n
considerare la prima aproape principala realizare a teoriei de Planck i aproape i-au
adus Premiul Nobel n 1908 . Susintor fervent al atomism Svante Arrhenius , care
a avut o mare influen n cadrul Comitetului Nobel , recomanda n mod activ
Planck candidatura , dar contraargumente ( inclusiv incertitudinea de fundamentele
teoretice cu formula lui Planck ) a avut o influen decisiv asupra rezultatelor
alegerii ctigtorului. n ceea ce privete sistemul de uniti naturale , omul de
tiin napoi la aceast problem n 1906 , rescrierea lor prin h constanta , k , c i
G. Pornind de la anii 1930 , acest sistem a atras mult atenie din partea
specialitilor n domeniul fizicii cuantice i relativist i este larg cunoscut sub
numele de uniti Planck.

2.3.4 Funcioneaz pe teoria relativitii i optica

Plunk unul dintre primii pentru a realiza valoarea lucrrilor de Albert Einstein "
Asupra electrodinamicii corpurilor in miscare " ( 1905) , care conine formularea
de teoria special a relativitii . Dei experimentele Walter Kaufmann , nu n timp
ce a confirmat concluziile teoriei relativitii , Planck a considerat c o simplificare
semnificativ a ntregii disciplina , care a fost realizat de ctre Einstein , justific
utilizarea n continuare i dezvoltarea noii teorii . 23 martie 1906 Plank a vorbit la
o ntlnire a raportului german Physical Society " Principiul relativitii i ecuaiile
de baz ale mecanicii ( Das Prinzip der Relativitt und die Grundgleichungen der
Mechanik ) , care a fost formulat pentru prima dat ecuaiile de baz ale dinamicii
relativiste i a gsit Lagrange relativist punctului material . n 1907 , n lucrarea sa
"Despre dinamica sistemelor n micare ( Zur Dynamik bewegter Systeme )
Planck a considerat prima problema de radiaie a unui corp negru n micare ,
devenind astfel unul dintre fondatorii termodinamicii relativiste . El a condus
transformarea unui numr de cantiti termodinamice n tranziia destaionare a
23

deplaseaz cu viteza v sistem de referin , n special pentru ca temperatura s

obin o expresie de forma
unde c - viteza luminii .Acest
raport este considerat un bun de muli ani , pn n 1962 Henry Ott ( nscut
Heinrich Ott ) Nu l-am pus la ndoial , avnd formula
. Job
Ott a generat o dezbatere aprins cu privire la elementele de baz ale
termodinamicii relativiste. Aceste discrepane , probabil, din cauza diferenelor n
definirea cantitii de cldur i , prin urmare, nu duce la nici o contradicie
fundamental.
Un numr de Planck , publicat n primii ani ai secolului XX , dedicat problemelor
de optica . Deci , n 1902 a venit la teoria " natural" sau " alb " lumina , bazat pe
aplicarea de regulariti statistice la radiaii electromagnetice . n 1902-1905 de ani
de stiinta a studiat teoria dispersiei luminii atenuare , n special lumina calculat
ntr-un mediu omogen cu dispersie normal . n 1905 el a scris o lucrare cu privire
la proprietile optice ale metalelor

3. Plank ca un educator i autor de manuale

Planck din Berlin a creat o coal tiinific , ca atare , el nu a avut un astfel de
numr mare de studeni , aa cum Arnold Sommerfeld n Munchen i Max Born in
Gttingen . Acest lucru sa datorat n parte de cererile ridicate , independena
tinerilor oameni de tiin , parial cu ocuparea a forei de munc sau , de fapt, el
nu controla activitatea elevilor sai . Cu toate acestea , un numr de fizicieni
proemineni -a nceput cariera tiinific sub ndrumarea lui Planck , n special cu
privire la douzeci de doctorate . Printre acestea din urm , Max Abraham
( 1897 ) , Max von Laue ( 1903 ) , Moritz Schlick ( 1904 ) , Walter Meissner
( 1906 ) , Fritz Reich ( german Fritz Reiche , 1907 ) , Ernst Lumley ( german Ernst
Lamla , 1912 ) , Walter Schottky ( 1912 ) , Walther Bothe ( 1914 ) . Referindu-se la
problemele teoretice ale pedagogiei , Planck a subliniat necesitatea de dezvoltare a
tiinei colarizare aprofundate , a subliniat c " este important s se aib grij s
nu att de mult despre a nva un numr mare de fapte cu privire la interpretarea
lor corect . " Acest lucru va evita percepie necritic , superficial a rezultatelor
cercetrii , dezvoltarea integritate i independen tiinific . Om de stiinta german
, de asemenea, a formulat dou reguli care sunt importante pentru a obine rezultate
noi : de tiin " numai victorie ndrzne " i " pentru a atinge succesul este de a
stabili obiective uor mai mari dect cele care pot fi realizate acum ".
n ceea ce privete Planck ca lector nc colegii sai de la Universitatea din Kiel au
remarcat claritatea i naturalee de maniera a sa i capacitatea sa de a inspira
24

asculttorilor subiectul. Unul din studenii lui Planck din Berlin a amintit mai
trziu : " n timpul prelegere , el nu a folosit sinopsis . El nu va recunoate greelile
i nu ovi . Foarte rar se ia act , uitndu-se la bord , a spus " da ", iar apoi le-a
ascuns . El a fost cel mai bun vorbitor pe care l-am auzit vreodat ". Lise Meitner ,
care n 1907 sa ntlnit cu Planck i n curnd a devenit un prieten apropiat al
familiei sale , a remarcat c, n contextul de Boltzmann , care a studiat la Viena , "
prelegere lui Planck , n ciuda claritatea lor extrem , prea oarecum impersonal i
raional . " Cu toate acestea , a spus ea , primele impresii ale personalitii
profesorului Berlin , reinere su i dryish disprut la cunotin mai strns cu el .
Pe baza prelegerile sale Planck a fost un curs de cinci volume " Introducere n
fizica teoretic " (1916-1930) , alte manuale lui sunt " Lectures on termodinamicii
" ( 1897 ) , " Lecturi despre teoria radiaiei termice " ( 1906 ) , "Opt prelegeri pe
teoretic fizica " ( 1910) . Toate aceste lucrri au fost retiprite i au fost traduse n
diferite limbi ale lumii. Vorbind de cri despre termodinamicii i radiaie termic
lui Planck , Einstein a remarcat : Plcerea pe care v confruntai atunci cnd ia n
minile acestor cri, nu n mic msur, datorit stilului simplu, adevrat
artistic, comun pentru toate lucrrile de Planck. n studiul de lucrrile sale, n
general, se pare c cerina de arta este una dintre principalele izvoare ale operei
sale. Pentru un motiv bun spun c, dup absolvirea liceului Planck pus la ndoial
dac s se dedice studiului de matematic i fizic sau muzic.

4. Vizualizri filosofice i religioase

4.1Lucrri cu privire la istoria i filosofia tiinei
. Biografii si EM Klyaus i U. de I. Frankfurt a identificat mai multe grupuri , care
includ lucrrile de Planck n acest domeniu:
pentru natur general : cartea " Principiul de conservare a energiei " ( 1887 ) ,
articolul " unitatea de imaginea fizic a lumii " ( 1909 ) , " Principiul de puin
aciune " ( 1914 ) , " O noua fizic " ( 1929 ) , " Fizica Teoretica " ( 1930) "
originea i influena ideilor tiinifice " ( 1933) i multe altele ;
pentru lucru dedicat oamenilor de stiinta - ca precursori ( Helmholtz , Maxwell ,
Leibniz ) i contemporanii lui Planck ( Heinrich Hertz , Drude , Rubens , Lorenz ,
Sommerfeld , Laue ) ;
pentru lucru privind activitile lui Planck : " Istoria descoperirii a cuantumului de
aciune " , " Amintiri ", " Apariia i dezvoltarea treptat a teoriei cuantice " ( raport
Nobel , 1920 ) , ( 1943 ) , " tiinific Autobiografia " ( 1946 ) ( 1947 ) .
25

Studiind istoria tiinei , n conformitate cu Planck , ajut pentru a identifica

modele n dezvoltarea tiinei , i , prin urmare , pentru a prezice direcia de
dezvoltare viitoare i este un instrument auxiliar de important s i lrgeasc
orizonturile meu om de tiin i pentru a evita repetarea greelilor i erorile de
predecesorii si . n acest studiu evoluia tiinei sunt legate n mod inextricabil cu
studiul personalitii de oameni de stiinta restante. Cu interese istorice i tiinifice
au fost strns legate Planck opiniile sale cu privire la astfel de probleme filosofice
ale tiinei , ca sensul de legea de conservare a energiei , principiile de cauzalitate
i de cel puin aciune , metodologia de stiinta , cu libertatea de voin , ntre tiin
i filozofie i religie , i aa mai departe . Recunoscnd importana ideologiei n
activitatea de om de tiin , Planck a aderat n general vizualizri materialiste :
declarat obiectiv principal de cunotine tiinifice a ntr-adevr exist lumii
exterioare , a subliniat conexiunea de tiine naturale cu provocri practice cu care
se confrunt societatea uman , experimentul a dat o importan capital pentru
dezvoltarea tiinei . Rol fundamental a atribuit crea o imagine fizic unificat a
lumii , aa cum se reflect n mintea fenomenelor i relaiile din lume , i a spus :
" ... activitatea cercettorilor este c acesta este obtinerea de imagine mai aproape
de lume, n lumea real "

26

5. Premii i membru
Ordin " Pentru Merit n tiin i Art " ( 1915 )
Premiul Nobel pentru Fizic ( 1918 )
Lorentz Medalia ( 1927 )
Franklin Medalia ( 1927 )
Adlerschild des Deutschen Reiches ( 1928 )
Medalie Max Planck ( 1929 )
Medalia Copley ( 1929 )
Premiul Goethe ( 1945)
Cetean de onoare al Kiel ( 1947 )
Membru prusac , bavarez , Gottingen , Dresda Academia de tiine
Membru strin al Academiei de tiine a URSS ( 1926 ) , Societatea Regal din
Londra ( 1926 ) , al Academiei Nationale de Stiinte din SUA ,Accademia dei
Lincei ,austriac , danez , irlandez , finlandez , greac , olandez , maghiar ,
Academia suedez de tiine
Doctor de onoare de la Universitatea din Frankfurt , Rostock , Graz , Atena ,
Cambridge , Londra , Glasgow , Universitatea Tehnic din Berlin i Munchen

27

6. Bibliografie

. 18581947: . / . . .
. . . .: - , 1958. 276 .

: . / . .. .: . -, 1963. 63 .

Hartmann H. Max Planck als Mensch und Denker. Frankfurt, 1964. 173 S.

Hermann A. Max Planck: mit Selbstzeugnissen und Bilddokumenten. Hamburg, 1973.

. ., . . . .: , 1980. 392 .

.-. . .: , 1981. 192 .

Mehra J., Rechenberg H. The Historical Development of Quantum Theory. Vol. 1: The Quantum
Theory of Planck, Einstein, Bohr and Sommerfeld: Its Foundation and the Rise of ist Difficulties,
19001925. New York, Heidelberg, Berlin: Springer Verlag, 1982.

. . .: , 1985. 384 .

Heilbron J. L. The Dilemmas of an Upright Man: Max Planck as Spokesman for German
Science. Berkeley: University of California Press, 1986.

Kuhn T. S. Black-Body Theory and the Quantum Discontinuity, 18941912. 2nd ed.
Chicago: University of Chicago Press, 1987.

Darrigol O. From c-numbers to q-numbers: The Classical Analogy in the History of Quantum
Theory. Berkeley: University of California Press, 1992.

Kohl U. Die Prsidenten der Kaiser-Wilhelm-Gesellschaft im Nationalsozialismus: Max Planck,

Carl Bosch und Albert Vgler zwischen Wissenschaft und Macht. Stuttgart: Franz Steiner Verlag,
2002.

Pufendorf A. Die Plancks: eine Familie zwischen Patriotismus und Widerstand. Berlin:
Prophylen-Verlag, 2006.

Fischer E. P. Der Physiker. Max Planck und das Zerfallen der Welt. Mnchen: Siedler, 2007.

Mller I. A History of Thermodynamics: The Doctrine of Energy and Entropy. Berlin: Springer,
2007.

Hoffmann D. Max Planck. Die Entstehung der modernen Physik. Mnchen: Beck, 2008.

Max Planck und die moderne Physik / D. Hoffmann (Herausgeber). Berlin: Springer, 2010.

28