Sunteți pe pagina 1din 6

Fizicieni importanti si descoperirile lor

Arhimede
Arhimede a fost nascut in anul 287 I.Hr. in Siracusa, Sicilia si a fost un invatat al
lumii antice. Pe langa realizarile sale in domeniul fizicii acesta a avut numeroase realizari si in
matematica,astronomie,inginerie si filozofie. Acesta a studiat in Alexandria din Egipt, iar
Canon din Samos si Eratostene din Cyrene i-au fost contemporani. Arhimede a murit in anul
212 I.Hr in timpul celui de-al doilea Razbiu Punic. Conform cu descrierea data de Plutarh,
Arhimede isi contempla o diagrama matematica cand orasul a fost capturat. Un soldat roman
i-a ordonat sa se duca sa-l intalneasca pe generalul Marcellus, dar Arhimede nu a vrut zicand
ca are de terminat o problema. Soldatul s-a suparat si l-a uscis cu sabia lui. Generalul
Marcellus s-a infuriat la auzul mortii lui Arhimede, pe care il considera un om de mare
valoare stiintifica, si a dat ordin sa fie inmormantat onorabil dupa traditia greaca.Ultimele
cuvinte atribuite lui Arhimede au fost ,,Nu te atinge de cercurile mele”. Mormantul lui
Arhimede continea o sculptura care ilustra demonstratia lui matematica favorita, constand
dintr-o sfera si un cilindru cu acelasi diametru si inaltime. Arhimede a aratat ca volumul si
aria laterala a sferei sunt egale cu 2/3 din volumul si aria cilindrului inclusiv bazele.

DESCOPERIRI SI INVENTII

 Forta Arhimedica
Legea lui Arhimede sau principiul lui Arhimede este o lege a hidrostaticii, care afirma
ca un corp scufundat intr-un fluid este impins de catre fluid, de jos in sus, cu o forta
egala cu greutatea volumului de fluid dislocuit de catre corp. Forta Arhimedica apare
in situatia in care sistemul este plasat intr-un camp gravitational; forta respectiva are
aceeasi directie cu cea a campului gravitational si sens opus. Punctul de aplicatie al
fortei arhimedice este centrul de masa al fluidului dezlocuit de corp. Valoarea si
directia fortei arhimedice nu depind de forma sau densitatea corpuilui.
 Coroana de aur
Metoda de a determina volumul unui obiect de forma neregulata. Regelui Hiero al II-
lea i-a fost facuta o coroana din aur, insa la urechile acestuia a ajuns zvonul ca aurarul
furase o parte din aur si o inlocuise cu argint asa ca regele l-a chemat pe Arhimede sa
stabilesca daca a fost inselat sau nu dar fara a distruge coroana. In timp ce acesta facea
baie, a observat ca intrand din ce in ce mai mult in cada, mai multa apa se revarsa in
afara ei, moment in care si-a dat seama ca datorita acestui efect poate calcula volumul
coroanei, iar prin impartirea masei coroanei la volumul ei putea afla desitatea. Daca
erau folosite metale cu desitate mai mica decat a aurului, atunci si densitatea
coroaneiar fi mai mica decat a aurului. Fascinat de descoperirea pe care a facut-o si
uitand ca era dezbracat, a luat-o la fuga pe strazi strigand ,,Evrica!”(,,Am gasit!”).
 Folosirea oglinzilor parabolice incendiatoare in timpul asediului Saracuzei
Anthemius din Tralles mentioneaza lentil convergenta ca arma a lui Arhimede.
Dispozitivul a fost folosit pentru a focaliza razele soarelui asupra corabiilor care se
apropiau, cauzand aprinderea lor. S-a sugerat faptul ca un numar mare de scuturi din
cupru sau bronz, polizate foarte fin, ar actiona ca o oglinda si ar fi putut fi folosite la
concentrarea razelor soarelui asupra corabiilor. Adica, ar fi fost folosit principiul
oglinzii parablice intr-o maniera similara cu cea a unui cuptor solar.

Isaac Newton
Isaac Newton a fost nascut la 25 decembrie 1642 in Lincolnshire, Anglia si a fost un renumit
om de stiinta englez, alchemist, teolog, matematician, fizician si astronom. Newton este
savantul aflat la originea teoriilor stiintifice care vor revoltiona domeniul opticii, matematicii
si in special al mecanicii. In 1687 a publicat lucrarea Philosophiae Naturalis Principia
Mathematica, in care a descris Legea atractiei universale si, prin studierea legilor miscarii
corpurilor, a creat bazele mecanicii clasice. A contribuit, impreuna cu Gottfried Wilhelm von
Leibniz, la fondarea si dezvoltarea calculului diferential si a celui integral. Newton a fost
primul care a demonstrat ca legile naturii guverneaza atat miscarea globului terestr, cat si a
altor corpuri ceresti, intuind ca orbitele pot fi numa eliptice, dar si hiperbolice sau parabolice.
Tot el a aratat ca lumina alba este o lumina compusa din radiatii monocromatice. Newton a
fost un fizician , inainte de toate. Laboratorul sau urias a fost domeniul astronomiei, iar
instrumentele sale geniale au fost metodele matematice, unele dintre ele inventate de insusi.
Newton nu s-a lasat antrenat de latura pur astronomica si matematica a activitatii sale, ci a
ramsa de preferinta fizician. In aceasta consta neobisnuita tenacitate si economia gandirii sale.
Pana la Newton si dupa el, pana in prezent, omenirea nu a cunoscut o manifestare a geniului
stiintific de o forta si o durata mai mare. Spencer comunica urmatoarele cuvinte ale lui
Newton, rostite cu putin timp inaintea mortii sale: ,, Nu stiu cum arat eu in fata lumii, dar mie
mi se pare ca sunt ca un baiat care se joaca pe malul marii si se distreaza cautand din timp in
timp pietricele mai colorate decat de obicei, sau o scoica rosie, in timp ce marele ocean al
adevarului se intinde necunoscut in fata mea.”

 Lucrari in domeniul opticii


Primul sau articol stiintific a fost publicat despre acest domeniu in 1672 in
Proceedings of the Royal Society. In acest timp a studiat refractia luminii,
demonstrand ca o prisma de sticla poate descompune lumina alba intr un spectru de
culori si ca adaugarea unei lentile si a unei prisme poate recompune lumina alba. Pe
baza acestei descoperiri a construit un telescop cu reflexie, care a fost prezentat in
1671 la Royal Society. Newton a probat ca lumina este alcatuita din particule.
Cercetarile ulterioare au demonstrat natura ondulatare a luminii, pentru ca, mai tarziu,
in mecanica cuantica sa se vorbeasca despre dualismul corpusul-unda.
 Teoria gravitatiei
In 1679 Newton reia studiile sale asupra gravitatiei si efectelor ei asupra orbitelor
planetelor, referitoare la legile lui Keppler cu privire la miscarea corpurilor ceresti. In
lurarea Philosophiae naturalis principia mathematica( Principiile matematice ale
filozofiei naturale), Newton stabileste cele trei legi universale ale miscarii, referitoare
la inertia de repaus si miscare si la principiul actiune-reactiune. Foloseste pentru prima
data termenul latin gravitas(greutate), pentru determinarea analitica a fortelor de
atractie, si defineste legea atractiei universale.
 Unitatea de masura a fortei in sistemul international: un Newton, cu simbolul N,
reprezinta forta care aplicata unui corp cu masa de 1kg ii imnprima o acceleratie de 1
m/s^2.
 Unitatea de masura a momentului fortei:un newton-metru, cu simbolul Nm, reprezinta
forta de 1 newton aplicata unui support perpendicular pe o axa si aflat la o distanta de
1 metru de acea axa.
 Tubul lui Newton, folosit pentru demonstrarea faptului ca in vid obiectele de masa
diferita cad cu aceeasi viteza.

Albert Einstein
Albert Einstein a fost nascut la 14 martie 1879 in Ulm, Imperiul German, a fost un
fizician teoretician evreu. A fost autorul teoriei relativitatii si unul dintre cei mai
straluciti oameni de stiinta ai omenirii. In 1921 i-a fost decernat Premiul Nobel pentru
fizica. Cele mai multe dintre contributiile sale in fizica includ cosmologia relativista,
teoria capilaritatii, probleme clasice ale mecanicii statistice cu aplicatii in mecanica
cuantica, explicarea miscarii browniene a moleculelor, probabilitatea tranzitiei
atomice, teoria cuantelor pentru gazul monoatomic, proprietatile termice ale luminii,
teoria radiatiei, teoria campurilor unitare si geometrizarea fizicii. Cea mai cunoscuta
formula a lui Einstein este E= mc^2, care cuntifica energia disponibila a materiei. Pe
aceasta formula se bazeaza atomistica, sectiunea din fizica care studiaza enrgia
nucleara.
 Teoria relativitatii restranse
Einstein demonstreaza ca teoretic nu este posibil sa se decida daca doua
evenimente care se petrre in locuri diferite, au loc in acelasi moment sau nu.
Inca de la Newton, filozofii naturali incercasera sa inteleaga natura materiei
radiatiei, precum si felul in care interactionau intr-o imagine unificata a lumii.
Ideea ca legile mecanicii sunt fundamentale era cunoscuta drept conceptia
mecanicista asupra lumii, in timp ce ideea ca legile electricitatii sunt
fundamentale era cunoscuta drept conceptia electromagnetica asupra lumii.
Totusi, niciuna dintre idei nu era capabila sa ofere o explicatie coerenta asupra
felului cum radiatia si materia interactioneaza atunci cand sunt vazute din
sisteme de referinta inertiale diferite, adica intrectiile sunt urmarite simultam
de un observator in repaus si un observator care se misca cu o viteza constanta.
Numai viteza luminii este constanta i orice sistem de referinta, lucru
preconizat si de teoria lui Maxwell. Tot aici apare pentru prima data celebra sa
formula. Aceasta ecuatie exprima cantitatea imensa de energie ascunsa intr-un
corp care poate fi eliberata atat in procesul de fisiune cat si in cel de fusiune
nucleara, procese care stau la baza functionarii bombei atomice.
 Teoria relativitatii generalizate
Aceasta explica fenomenele ondulatorii, eliminand actiunea instantanee de la
distanta. In aceasta teorie, orice viteza de propagare, inclusiv a gravitatiei, este
finita. Teoria asociaza timpul-spatiul legand coordonatele evenimentelor de
timp si sudandu-le in mod unitar, iar gravitatia devine o proprietate a acestui
reper spatiu-timp, devenind de fapt o deformare a spatiului si a timpului.
 Teoria gravitatiei
Sesizand asemanarea dintre curbarea traiectoriei unui obiect aflat intr-un
sistem de referinta care se misca uniform accelerat si curbarea traiectoriei unui
obiect lansat in campul gravitational. Einstein trage concluzia ca fasciculele
luminoase se curbeaza cand se propaga in vecinatatea unui corp ceresc cu masa
foarte mare, de unde reprezentarea mai greu de ineteles, cum ca spatiul insusi
ar fi cuib. Pentru a-si sustine teoria relativitatii generalizate, Eintein a atras
atntia ca exista fenomene care o confirma. Astfel, el a afairmat ca frecventa
undelor luminoase se modifica atunci cand acestea parcurg un camp
gravitational, pentru ca orbitele planetelor si satelitilor sufera o rotire
suplimentara si ca razele de lumina sunt deviate de la linia dreapta in
vecinatatea soarelui.
 Ipoteza fontica
Pentru a explica acest fenomen, care infirma caracterul ondulatoriu al luminii,
Einstein explica mecanismul emisiei de electroni utilizand ideile recente ale lui
Max Planck, folosind termnenul de ,,cuanta”. Pentru acesta lucrare Einstein va
primi Premiul Nobel pentru Fizica. Asta inseamna ca Einstein a primit premiul
Nobel nu pentru teoria relativitatii, ci in calitate de parinte al mecanicii
cuantice.

S-ar putea să vă placă și