Isaac Newton

-referat scris de Mihaiuc Vanessa

Nascut in data de 4 ianuarie 1643 si decedat in data de 20 martie 1727. Newton s-a
nascut în anul izbucnirii marelui razboi civil în Anglia, a fost martorul executarii lui Carol
I, al domniei lui Cromwell, al restaurarii Stuartilor, al asa-numitei „glorioase revolutii, fara
varsare de sânge” din 1688 si a murit în vârsta de 84 de ani.

Newton a contribuit, împreună cu Gottfried Wilhelm, la fondarea și

dezvoltarea calculului diferențial și a celui integral. Newton a fost primul care a
demonstrat că legile naturii guvernează atât mișcarea globului terestru, cât și a altor
corpuri cerești. Tot el a arătat că lumina albă este o lumină compusă din radiații
monocromatice.

Isaac Newton a fost un renumit om de știință englez, alchimist, teolog, matematician,

fizician și astronom, președinte al Royal Society. Acesta este savantul aflat la originea
teoriilor științifice care vor revoluționa știința, în domeniul opticii, matematicii și în
special al mecanicii.
Primul succes al lui Isaac Newton a fost teorema binomului, urmata de calculul
infinitesimal in1665. Mult mai, tarziu in 1672 dupa ce studiase si forta gravitatiei,
fenomenele optice etc., a fost numit profesor de matematica la Cambridge.
 In primavara lui 1661 absolvise scoala din Grantham cu atata succes, incat directorul
Henry Stokes l-a laudat cu acest prilej in fata tuturor elevilor, prezetandu-l ca pe un
exemplu stralucit de sarguinta la invatatura. La 5 iunie al aceluiasi an a fost trimis la
Trinty College din Cambidge, unde si-a inceput viata in intregime a stiintei.Aici insa s-a
dovedit a fi destul de slab la matematica. De aceea el s-a apucat sa-si imbogateasca
cunostiintele despre matematica, ceea ce totusi i-a fost destul de simplu.

Newton si-a primit licenta in 1665. Scola a fost inchisa doi ani, din cauza ciumei
bubonice, timp in care Newton a studiat natura luminii si constructia telescoaopelor.
Dupa o varietate de experimente pe lumina soarelui refractata printr-o prisma, el a ajuns
la concluzia ca razele de lumina care difera in culoare difera de asemenea in
refractabilitate – aceasta descoperire i-a sugerat ca imaginile pot fi deformate daca
razele de lumina trec prin mai multe lentile departate, si a construit telescopul cu oglinzi
reflectorizante. In acelasi timp el a studiat si miscarea planetelor.

Între 1670 și 1672 Newton s-a ocupat mai mult cu problemele de optică. Primul său
articol științific a fost publicat despre acest domeniu în 1672 în “Proceedings of the
Royal Society”. În acest timp a studiat refracția luminii, demonstrând că o prismă de
sticlă poate descompune lumina albă într-un spectru de culori și că adăugarea unei
lentile și a unei alte prisme poate recompune lumina albă. Pe baza acestei descoperiri a
construit un telescop cu reflexie, care a fost prezentat în 1671 la “Royal Society”.

O legendă fascinantă atribuită nepoatei lui Newton este că el a considerat pentru

prima dată gravitaţia drept o atracţie universală după ce a văzut un măr căzând dintr-un
pom. S-a întrebat dacă forţa ce a făcut mărul să cadă este aceeaşi ca forţa ce face luna
să înconjoare Pământul şi nu să zboare. Deși nu există nicio dovadă că mărul l-a lovit
de fapt pe Newton pe cap, el a văzut un măr căzând dintr-un copac, determinându-l să
se întrebe de ce a căzut drept în jos și nu într-un unghi. În consecință, a început să
exploreze teoriile mișcării și gravitației.

În lucrarea "Principiile matematice ale filozofiei naturale", Newton stabilește cele trei
legi universale ale mișcării (Legile lui Newton), referitoare la inerția de repaus și
mișcare,și la principiul acțiune-reacțiune.“Principiile” se spune că este cea mai influentă
carte despre fizică și, probabil, toată știința. Publicarea sa l-a ridicat imediat pe Newton
la proeminență internațională.“Principiile” oferă o descriere cantitativă exactă a
corpurilor în mișcare, cu trei legi fundamentale, dar importante ale mișcării:

-Prima lege: un corp staționar va rămâne în staționare dacă nu i se aplică o forță

externă.

-A doua lege: forța este egală cu accelerația timpului de masă și o schimbare în mișcare
(adică, schimbarea vitezei) este proporțională cu forța aplicată.
-A treia lege: pentru fiecare acțiune, există o reacție egală și opusă.

În 1696, Newton a reușit să atingă poziția guvernamentală pe care o căutase de mult

timp: gardian al Monetăriei; după ce a dobândit acest nou titlu, s-a mutat definitiv la
Londra și a locuit împreună cu nepoata sa, Catherine Barton.

În 1703, Newton a fost ales președinte al Royal Society. Cu toate acestea, Newton nu
a părut niciodată să înțeleagă noțiunea de știință ca o întreprindere cooperantă, iar
ambiția și apărarea propriilor sale descoperiri au continuat să-l conducă de la un conflict
la altul cu alți oameni de știință.

Isaac Newton nu a fost nici metafizician de profesie ca Henry More, nici în același
timp filozof și om de știință ca René Descartes. Filozofia îl preocupă numai în măsura în
care are nevoie pentru a pune bazele investigației sale matematice a naturii.

In ultimii ani ai vietii sale Newton s-a ocupat de editarea si reeditarea operelor sale.
Astfel in 1711 a publicat “Metoda diferientala”,iar in 1713 editia a treia a “Principilor”.
Incepand din 1722 Newton a ineput sa sufere de litiază renală, boala care treptat s-a
agravat. În momentul în care a împlinit vârsta de 80 de ani, Newton se confrunta cu
probleme de digestie și trebuia să-și schimbe drastic dieta și mobilitatea. La 20 martie
Isaac Newton a incetat din viata la varsta de 84 de ani.

Faima lui Newton a crescut și mai mult după moartea sa, deoarece mulți dintre
contemporanii săi l-au proclamat cel mai mare geniu care a trăit vreodată. Poate o
ușoară exagerare, dar descoperirile sale au avut un impact mare asupra gândirii
occidentale, ceea ce a dus la comparații cu aprecierile lui Platon, Aristotel și Galileo.