ISAAC NEWTON

Viaa lui Isaac Newton

Sir. Isaac Newton este considerat unul dintre cei mai mari oameni de stiinta ai omenirii.
Newton s-a nascut in satul Woolsthorpe, situat la 10km sud de oraselul Grantham, in
apropierea tarmului rasaritean al Angliei.
Newton s-a nascut in anul izbucnirii marelui razboi civil in Anglia, a
fost martorul executarii lui Carol I, al domniei lui Cromwell, al restaurarii
Stuartilor, al asa-numitei "glorioase revolutii, fara varsare de sange"
din si a murit in varsta de 85 de ani, cand regimul constitutional era
consol idat ; el a fost contemporanul lui Petru I si al lui Ludovic al
XIV-lea. Dar furturile politice n-au lasat, pare-se, urme adanci
asupra vietii lui Newton. El a ramas, cel putin in aparenta, un
"filozof" apolitic, in acel sens larg in care cuvantul era folosit in
vechime.
Viata lui Newton a decurs linistita, pasnica si monotona, el
a murit necasatorit, iar calatoriile lui s-au marginit la mici distante,
netrecand granitele Angliei. Newton s-a bucurat de o sanatate robusta, niciodata nu a avut prieteni
apropiati, de o varsta cu el.
Cu toata amploarea extraordinara a preocuparilor sale stiintifice, Newton nu a fost un geniu
universal, ca Leonardo da Vinci, sau un "polihistor", ca Leibniz. Gandirea si activitatea lui s-au
concentrat asupra "filozofiei naturale" sau a fizicii, matematica si astronomie.
Preocuparile teologice si istorice ale lui Newton pot fi considerate doar ca un tribut
inevitabil pe care l-a platit epocii, ca si multi dintre contemporanii lui, desi el insusi era uneori
inclinat sa considere preocuparile sale in domeniul teologiei si religiei drept activitatea lui
principala.
Despre originea familiei Newton din Woolsthorpe exista foarte putine informatii. Pana la
dobandirea titlului de noblete, Newton se interesa, pare-se, foarte putin de stramosii lui. Cum se
intampla adeseori, familia isi amintea, dintre stramosi, numai de bunici. Este adevarat ca dupa ce a
devenit "sir Isaac", Newton a prezentat Camerei heraldice un tablou genealogic oficial, cuprinzand
pe toti ascendentii sai pana la tatal stra-strabunicului, John Newton.
In relatarile despre perioada scolara a vietii lui Newton, aparute dupa moartea sa, este greu
sa se deosebeasca faptele reale de legende. In ele se reflecta clar dorinta fireasca de a scoate in
evidenta acele trasaturi ale lui care s-au manifestat cu toata puterea mai tarziu. Scoala din
Grantham, unde Newton a petrecut aproape 5 ani, a avut, probabil, o mare influenta asupra formarii
caracterului sau, contribuind la insusirea matematicii, limbii latine si a teologiei, necesare pentru
studiile universitare.
Newton avea pasiunea de a construi jucarii mecanice complicate, modele de mori de apa si
de soare. Copilului ii placea sa confectioneze zmeie, pe care, uneori, le inalta noaptea, agatandu-le
felinare de hartie colorata si raspandind cu aceasta ocazie, in gluma, zvonuri despre o noua cometa.
Sotul nepoatei lui Newton, Condwitt, povesteste ca acesta considera drept prima
sa experienta de fizica aceea pe care a facut-o in anul mortii lui
Cromwell (1658), si anume: dorind sa determine puterea vantului in
timpul furtunii, el a masurat lungimea sariturii sale proprii in directia
vantului si in sens contrar. Newton nu a fost un copil-minune, dar din
fericire, incurajat de unul dintre profesori, si-a continuat studiile.
Astfel a intrat la universitatea Cambridge in 1661, pentru ca in
1669 sa fie ales membru al colegiului Trinity. In 1665 si-a luat licenta si
si-a propus sa continue studiile pentru a obtine doctoratul. Dar, din
cauza unei epidemii de ciuma, universitatea a fost inchisa. Newton
insusi marturisea: ,,Eram atunci la apogeul capacitatilor mele de gandire
si studiu in matematica abstracta si filozofia natuala (fizica), un apogeu
pe care de atunci nu l-am mai atins niciodata.

In acest timp, a pus bazele faimosului sau tratat: ,,Philosophiae Naturalis Principia
Mathematica (Principiile matematice ale filozofiei naturale), care a fost publicat in cele din urma
in 1687. Opunandu-se ferm incercarilor regelui James al II-lea de a transforma universitatile in
institutii catolice, Newton a fost cales membru al Parlamentului, pana in 1689, pozitie pe care o va
recapata in parioada 1701-1702. Intre timp, in 1696, s-a mutat la Londra, devenind vistier al
monetariei regale, pentru ca mai apoi sa ajunga Lord Trezorier al Regatului, in 1699, pozitie pe care
a detinut-o pana la moartea sa.
In 1671 a fost ales membru al Societatii Regale din Londra, fiind ales in 1703,
presedintele acesteia. Una dintre principalele sale lucrari, ,,Optica, revolutionand practic tot ce se
credea pina in acel moment
Mai multe marturii confirma ca Newton avea talent la desen. Pe peretii camerei sale din
casa farmacistului erau atarnate desene, portrete ale conducatorilor scolii de la Grantham, chipul
regelui Carol I (acest tablou din camera lui Newton ne permite sa ne facem o idee despre
sentimentele sale politice regaliste in epoca lui Cromwell). Sub chipul regelui se aflau versuri, pe
care vechii biografi le atribuiau lui Newton insusi.
Singurul profesor al lui Newton care a exercitat efectiv o mare influenta asupra lui a fost
Isaac Barrow, primul profesor care a ocupat catedra Lucas. Isaac Barrow (1630-1667), tanar
profesor pe vremea studentimii luiNewton, a devenit, probabil mai tarzium prietenul sau.
Tanarul Newton a fost econom si ordonat in cheltuielile sale; el cheltuia sume mai
importante numai pe carti si aparate stiintifice. Veniturile lui, din momentul cand a devenit membru
al colegiului, au fost destul de importante, atingand 200-250 de lire sterline pe an.
Societatea regala a devenit arena principala a luptei si a victoriilor stiintifice ale lui
Newton. De la 30 noiembrie 1703 si pana la sfirsitul vietii, el a fost presedintele acestei societati.
In anul 1705, a fost inobilat cu titlul de ,,Sir ( Lord ) de catre regina Anne, la Cambridge.
Newton a fost un fizician, un fizician inainte de toate. Laboratorul sau urias a fost
domeniul astronomiei, iar instrumentele sale geniale au fost metodele matematice. Newton nu s-a
lasat antrenat de latura pur astronomica si matematica a activitatii sale, ci a ramas de preferinta
fizician. In aceasta consta neobijnuita tenacitate si economia gandirii sale. Pana la Newton si dupa
el, pana in timpurile noastre, omenirea n-a cunoscut o manifestare a geniului stiintific, de o forta si
o durata mai mare.
Newton a fost primul care si-a dat seama de aceasta. Spencer ne comunica urmatoarele
cuvinte ale lui Newton, rostite cu putin timp inaintea mortii sale :"Nu stiu cum arat eu in fata lumii,
dar mie mi se pare ca sunt un baiat care se joaca pe malul marii si se distreaza cautand din timp in
timp pietricele mai colorate decat de obicei, sau o scoica rosie, in timp ce marele ocean al
adevarului se intinde necunoscut in fata mea".
Pe masura ce teoriile si tratatele sale incepeau a fi acceptate pe continent si in special dupa
1714, Newton a devenit unul dintre cei mai respectabili oameni de stiinta din Europa.
Newton si-a petrecut ultimul deceniu perfectionandu-si tratatele sale anterioare, si
aparandu-se de critici. Acesta era un om modest si cu gusturi simple, detestand criticile, fiind dur cu
dusmanii, si generos cu prietenii. In guvern si in Societatea Regala si-a demonstrat calitatile de
administrator. Nu s-a insurat niciodata, si a trait o viata modesta, stingandu-se din viata in 1727, la
varsta de 85 de ani, a fost ingropat cu onoruri la Abatia Westminster.
Newton este considerat parintele fizicii moderne, realizarile sale in domeniul investigatiei
experimentale, fiind o inovatie, ca si cele din domeniul matematicii. Cu acelasi interes si cu aceeasi
originalitate, Newton s-a implicat si in chimie, istorie, si chiar teologie.

II.Lucrarile lui Isaac Newton

1. Optica
In 1664, cat timp era student, Newton a citit lucrarile englezilor Robert Boyle si Robert
Hooke legate de optica, studiind de asemenea si lucrarile filozofului francez Rene Descartes, despre
matematica si fizica.
Astfel a investigat refractia luminii prin prisma de sticla, realizand dupa cativa ani
experimente extrem de exacte si elaborate, prin care Newton a descoperit un tipar matematic in
fenomenul culorilor. El a descoperit ca lumina este formata dintr-o infinitate de raze de culoare (ce se
pot observa si la curcubeu ), fiecare raza putand fi definita cu ajutorul unghiului pe care il face la
intrarea sau la iesirea dintr-un mediu transparent.
Newton a corelat aceasta notiune cu studiul despre interferenta cu o pelicula subtire,
folosind o metoda simpla si de mare precizie pentru a masura grosimea acestei pelicule. Astfel, el a
considerat lumina ca fiind alcatuita din o multitudine de particule minuscule. Prin acest experiment, el
putea modifica magnitudinea corpusculilor transparenti, astfel incat suprafetele unor corpuri , in functie
de dimensiunile lor, sa interactioneze cu lumina, incat sa reflecte , selectiv, diferite culori.
O mare descoperire al lui Newton, ce tine in egala masura de optica dar si de astrologie este inventarea
telescopului cu reflexie, care a fost prezentat n 1671 la Royal Society. Newton a probat c lumina este
alctuit din particule. Cercetrile ulterioare au demonstrat natura ondulatorie a luminii, pentru ca, mai
trziu, n mecanica cuantic s se vorbeasc despre dualismul corpuscul-und.
De asemenea, modelul de
telescop folosit azi este cel

introdus
de ctre
Newton.

2.Matematica.

Si in matematica, geniul lui Newton s-a manifestat devreme, fapt vizibil din lucrarile
acestuia. Desi a invatat geometrie la scoala, intotdeauna s-a considerat auto-didact. Newton a contribuit
in toate ramurile matematicii, dar in special in geometria analitica,si definind spatiul determinat de
. Astfel Newton a aflat si metodele generale de a rezolva problemele de
; prin metoda calcului
integral, si prin metoda calculului diferential.
Aceste metode au fost principalul motiv al faimoasei dispute dintre Gottfried Wilhelm Leibniz si
Newton, fiecare atribuindu-si intaietatea descoperiri acestor metode. Pe langa acestea Newton a descoperit
si teorema binomului, folosita des in matematica moderna.

3.Mecanica si gravitatie.
Se spune ca, intr-o zi, in timp ce Newton se odihnea in gradina sa, a vazut un mar cazand din
copac, astfel a capatat ideea gravitatiei. Astfel ca intre 1665 si 1666, Newton a conceput ca aceeasi forta
care guverneaza atractia marului de catre Pamant, guverneaza si atractia Lunii de
Pamant.
A calculat forta necesara de a mentine Luna pe orbita, si a comparat-o cu
forta cu care un obiect este atras de catre Pamant. De asemenea a calculat si relatia
dintre lungimea unui pendul si timpul care ii este necesar de a
face o miscare.
n 1679 Newton reia studiile sale asupra gravitaiei i
efectelor ei asupra orbitelor planetelor, referitoare la legile
lui Kepler cu privire la micarea corpurilor cereti, i public
rezultatele n lucrarea De Motu Corporum ("Asupra micrii
corpurilor", 1684).
n lucrarea Philosophiae naturalis principia mathematica ("Principiile
matematice ale filozofiei naturale", 1687), Newton stabilete cele trei legi
universale ale micrii (Legile lui Newton), referitoare la ineria de repaus i micare i la principiul
aciune-reaciune. Folosete pentru prima dat termenul latin gravitas (greutate), pentru
determinarea analitic a forelor de atracie, i definete Legea atraciei universale.
Lucrarile lui Newon in domeniul mecanicii au fost acceptate imediat in Marea Britanie,
iar dupa aproape jumatate de secol au fost acceptate in intreaga
lume. De atunci, aceste lucrari au fost catalogate ca unele dintre
cele mai mari descoperiri ale omenirii.
Legile lui Newton sunt trei legi ale fizicii care dau o
direct ntre forele care acioneaz asupra unui corp i micarea
corp. Ele au fost enunate de Sir Isaac Newton n lucrarea sa
Philosophiae Naturalis Principia Mathematica (1687).

relaie
acelui

Aceste legi formeaz baza mecanicii clasice i Newton nsui le-a folosit pentru a explica multe
rezultate privind micarea obiectelor fizice.

4. Chimie si alchimie.
Newton a lasat un numar impresionant de manunscrise, avand ca subiect chimia si
alchimia. Majoritatea acestora sunt extrase din carti si dictionare, dar cateva sunt si originale.
In 1669, la Cambridge incepe a experimenta in acest domeniu, cautand a dezvalui
secretele care, credea el ca se afla in secretele alchimiei.
Astfel, Newton credea ca materia este alcatuita din perticule minuscule, solide si mobile,
create de Dumnezeu. Aceste opinii au fost publicate in lucrarea ,,Aplicatii, lucrare afiliata tratatului
,,Optica.
5.Istorie.
Newton a detinut mai multe carti despre educatia umana, decat despre matematica sau
fizica, carti pe care le-a studiat profund. Lucrarea sa nepublicata, Scoala clasica, in care dezvaluie
cunostintele sale despre filozofia pre-Socratica. Pentru aceasta lucrare, Newton a consultat mitologia
antica, tinand cont si de Biblie, deoarece aceasta era considerata la vremea aceea, autoritatea suprema. In
aceasta lucrare, Newton a comparat cronologia grecilor cu datele evreilor si chiar ale paganilor. Astfel, a
plasat caderea Troiei in anul 904 i.Hr., la aproape 500 de ani mai tarziu decat alti cercetatori. Aceasta
cercetare nu a fost primita bine in lume.
6.Teologie.
Newton a scris de asemenea o profetie crestino-iudaica, al carei discernamant era esential,
credea el, in a-l intelege pe Dumnezeu. Lucrarea care a fost publicata cu acest subiect, reprezinta rezultatul
unui studiu desavarsit. Mesajul pe care Newton l-a transmis prin aceasta lucare este acela ca in secolul al
IV-lea, crestinismul a deviat de la credinta de baza, odata cu doctrinele eronate despre originile lui Hristos,
promovate la prima adunare de la Nicaea. Desi pare ciudat, acest mesaj a fost receptat si acceptat de
crestini, care credeau ca cele spuse de Newton contin un puternic sens ascuns in substrat, parere ce s-a
schimbat doar ultimul secol. De asemenea, in editii tarzii ale lucrarii sale stiintifice, Newton a subliniat
principalul rol providential al lui Dumnezeu in natura
7. Publicatii.
Principala sa lucrare este ,,Philosophiae Naturalis Principia Mathematica, publicata in
1687, alcatuita in trei volume. In acest tratat, Newton si-a expus principalele idei, din domenii cum ar fi
matematica, mecanica si gravitatie, aceasta fiind cea mai pretioasa lucrare a sa.
In 1704, a fost publicata ,,Optica, o alta lucrare de o valuare mensa, continand numeroase
idei din domeniul opticii, iei revolutionare care i-au readus lui Newton faima meritata.
Post-mortem au fost publicate lucrari, cum ar fi : ,,Cronologia regatelor antice, ,,Sistemul
lumii , si ,,Observatii asupra profetiilor lui Daniel si apocalipsa de sfantul John
In incheiere, o idee despre geniul acestui mare om pot oferi urmatorul citat gin scrierile
sale: ,,Pare ca am fost doar un copil jucandu-se pe malul marii si distrandu-ma mai intai, am fost atras
apoi de o pietricica mai neteda sau o scoica mai frumoasa decat una obisnuita, langa marele ocean al
adevarului care se intindea nedescoperit si misterios in fata mea.

Eponime asociate
n fizic:
Unitatea de msur a forei n Sistemul Internaional: un Newton, cu simbolul N,
reprezint fora care aplicat unui corp cu masa de 1 kg i imprim o acceleraie de 1 m/s2.
Unitatea de msur a momentului forei: un newton-metru, cu simbolul Nm, reprezint
fora de 1 newton aplicat unui suport perpendicular pe o ax i aflat la o distan de 1 metru
de acea ax.
Tubul lui Newton, folosit pentru demonstrarea c n vid obiectele de mas diferit cad cu
aceeai vitez.
Legile lui Newton referitoare la micarea mecanic.

Newton a fost un matematician i fizician englez, cel mai important savant al revoluiei
tiinifice din sec. al XVII-lea. n domeniul opticii, descoperirea sa privind compoziia luminii albe
a inclus fenomenul culorilor n tiina luminii i a pus bazele fizicii optice moderne.
In domeniul mecanicii, cele trei legi de micare a corpurilor descoperite de el, principiile
de baz ale fizicii moderne, au condus la descoperirea formulei legii atraciei gravitaionale.
n matematica descoperit calculul infinitezimal. Lucrarea Principiile matematice ale filozofiei
naturale, aprut n 1687, a constituit una dintre cele mai importante opere din istoria tiinei
moderne.
Isaac Newton a trit ntre 04.01.1643 i 31.03.1727.
Newton spunea vorbind de cercetarile lui:
Eu nu stiu cum ma va judeca lumea, dar eu imi fac mie
insumi impresia unui copil care se joaca pe malul marii,
culegand ici o piatra mai vargata acolo o scoica mai
stralucitoare ca altele pe cand oceanul adevarului i se intinde
nemarginit in fata .
Epitaful de pe mormant are urmatorul text:
"Aci se odihneste sir Isaac Newton, nobil, care cu o
ratiune aproape divina a demonstrat cel dintai, cu faclia
matematicii, miscarea planeteler, caile cometelor si
fluxurile oceanelor.
El a cercetat deosebirile razelor luminoase si
diferitele culori care apar in legatura cu acesta, ceea ce nu
banuia nimeni inaintea lui. Interpret sarguincios, intelept
si corect al naturii, al antichitatii si al sfintei scripturi, el a
afirmat prin filozofia sa maretia Dumnezeului atotputernic, iar prin caracterul sau exprima
simplitatea evanghelica. Sa se bucure muritorii, ca a existat o asemenea podoaba a speciei
umane. Nascut la 25 decembrie 1642, decedat la 20 martie 1727".

Bibliografie
http://ro.wikipedia.org/wiki/Isaac_Newton
http://www.referat.ro/