Sunteți pe pagina 1din 3

Biochimie Curs 5 Lipidele Lipidele constituie o familie de compui insolubili n ap.

Datorit insolubilitii n ap, lipidele au proprieti particulare, determinate de structura i caracteristicile fizico -chimice ale diverselor molecule din componena lor. Lipidele constituie o importanta sursa energetica a organismului. La arderea 1 g de lipide se degaja 9 kcalorii. Dupa origine, grasimile se mpart n vegetale si animale. Ele contin acizi saturati si nesaturati. Functiile lipidelor Grasimile indeplinesc in organism mai multe functii. Ele au : - Rol energetic. Sunt un depozit care inmagazineaza si furnizeaza corpului energie. Grasimile se depoziteaza ca substanta de rezerva n tesutul adipos sub piele, n jurul unor organe - Rol structural. Participa la formarea unor compusi indispensabili organismului. Sunt vitale pentru celule si formarea membranelor acestora. Grasimea este parte componenta a celulelor, care au un dublu strat lipidic. - Rol metabolic. Grabesc procesele de sinteza, asimilare, degradare si dezasimilare ale organismului nostru. - Rol imunoprotector. Grasimile contribuie la absorbtia vitaminelor liposolubile si servesc ca sursa a acestor vitamine. Grasimile ofera organismului multa energie si ne ajuta in procesul de absorbtie al nutrientilor. Ele sunt necesare atat la transportul, cat si la absorbtia vitaminelor liposolubile A, D, E si K. -Grasimile stimuleaza peristaltismul intestinal, eliminarea bilei, functia exocrina a pancreasului, mbunatatesc calitatile gustative ale hranei si provoaca senzatia de saturatie. Clasificare: Grasimile pot fi impartite in doua mari categorii: cele simple si cele complexe, in functie de compozitia lor. Lipidele simple Acestea sunt niste esteri ai acizilor grasi. Mai precis, aici se incadreaza: trigliceridele (mai mult de 90% din grasimile alimentare) si eterul. Trigliceridele sunt alcatuite din trei acizi grasi si o molecula de glicerol. Ele se gasesc in: margarina, unt, carne, lactate nedegresate, etc. Lipidele complexe Sunt tot niste esteri ai acizilor grasi, dar se adauga la acestia si alte grupe. Aici se incadreaza fosfolipidele, steroizii (alcooli complecsi, printre care se numara colesterolul) si glicolipidele.

Acizii grasi O serie de acizi grasi nu pot fi sintetizai de organism, este vorba despre acizii grai eseniali, sursa lor fiind exclusiv alimentar. Pe de alt parte, n funcie de saturaia n hidrogen a moleculei lor, acizii grai se clasific n saturai i nesaturai. Acizii grai nesaturai pot fi mono- sau polinesaturai. Grsimile de origine animal conin mai muli acizi grai saturai, iar cele de origine vegetal au acizi grai nesaturai, acetia din urm dovedind proprieti protective cardiovasculare. Grasimile care contin mai multi acizi grasi saturati sunt de origine animala si sunt solide la temperaturile normale. Grasimile care au mai multi acizi grasi nesaturati sunt de orgine vegetala si sunt de natura lichida, sub forma de uleiuri. Acizii grasi nesaturati au rol de protectie a sistemului cardiovascular. Acizii grasi se gasesc in diverse tipuri de ulei (de masline, floarea soarelui, soia, porumb, cocos), in unt, nuci, peste, seminte, germeni de grau, etc. Colesterolul Se gaseste in produse de origine animala, dar poate fi sintetizat si de organismul nostru. Sursele alimentare de colesterol sunt: untul, laptele, galbenusul de ou, carnea si organele de animale - rinichi, ficat, creier, branza, etc. Colesterolul intra n componenta tuturor celulelor si lichidelor organismului, contribuie la sinteza acizilor biliari, hormonilor suprarenalelor, sexuali, normalizeaza permeabilitatea membranelor celulare si, sub actiunea razelor ultraviolete, se transforma n piele n vitamina D3. O parte de colesterol se sintetizeaza n organism de catre diferite celule ale tesuturilor, iar alta patrunde cu hrana. Sunt bogate n colesterol galbenusul de ou, untul, smntna, carnea de vita si de porc, pestele etc Alimentele bogate n lipide: - au cea mai mare densitate energetic (furnizeaz cea mai mare cantitate de energie pe cel mai mic volum de aliment consumat); - sunt cele mai apetinsante, mai ales cele asociate cu glucide (ngheata, ciocolata, produsele de patiserie), avnd o component afectiv important; - amelioreaz mai puin senzaia de foame dect n cazul consumului de alimente bogate n glucide; - excesul de lipide este stocat, ele neavnd capacitatea de a-i stimula propria lor oxidare, ceea ce duce la obezitate Alimentaia sntoas nu trebuie s conin un aport de lipide mai mare de 30% din aportul energetic total zilnic. Din acestea, mai puin de 10% vor fi furnizate de acizii grai saturai, 10% de acizii grai mononesaturaii 10% de acizii grai polinesaturai. Un aport crescut de lipide conduce la apariia: Dislipidemiilor, care se asociaz cu un risc mare de apariie a bolilor cardiovasculare. Ateroscleroza

Diabet zaharat Obezitatea Afectiuni pancreatice si hepatice

Sursele principale de grasimi sunt: uleiurile vegetale (99,9%), untul (82,5%), brnza de vaci (18%), cascavalul (23,5%), carnea de vita (20,2%), carnea de porc (27,8-49,3%), carnea de gaina (20,2%), nucile (54,5%).